2,352 matches
-
o privire înăuntru. Era goală și cuprinsă de înserare, îmbălsămată de parfumul trandafirilor care păreau o învolburare de alb în aerul prăfos, încețoșat. Am ieșit din nou afară și am petrecut câtva timp privind diferitele corăbii de pe pietrele de mormânt, reliefate de razele piezișe ale soarelui. Întorcându-mă în stradă, mi-a dat prin gând că „Leul Negru“ era încă deschis și am intrat în cârciumă. Brusc, aceeași amuțire a glasurilor. — Ai mai văzut ceva stafii? m-a întrebat Arkwright în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
aminte că el îi spunea, în chip idiot, Mary - se poate că nici nu-i știa adevăratul nume. Am întrebat din nou: — S-a întors Mary? — Nu. Unde e? Lumina care răzbătea prin fereastra din față și prin ușa deschisă reliefa capul sferic, tuns băiețește al lui Ben, [i culoarea albastră a tunicii lui din dril, de croială militară. Arăta îngrijorat și tânăr și, o frântură de secundă, mi-a apărut nu ca „diavolul“ din poveștile de groază ale lui Hartley
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
neguvernamentale ale persoanelor cu handicap cooperează în vederea integrării în societate a persoanelor cu handicap. 6. Principiul stimulării persoanelor cu handicap de a duce o viață independența. Strategia națională privind protecția specială și integrarea socială a persoanelor cu handicap dorește să reliefeze c��ile și mijloacele pentru a pune treptat în practică aceste principii în România. 5. Obiective prioritare I. Reforma administrativă a SSPH ÎI. Reforma instituțională I. Reforma administrativă a SSPH Ca parte a reformei administrative a întregului Guvern, reforma administrativă
STRATEGIA NAŢIONALA din 31 octombrie 2002 privind protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146142_a_147471]
-
neguvernamentale ale persoanelor cu handicap cooperează în vederea integrării în societate a persoanelor cu handicap. 6. Principiul stimulării persoanelor cu handicap de a duce o viață independența. Strategia națională privind protecția specială și integrarea socială a persoanelor cu handicap dorește să reliefeze căile și mijloacele pentru a pune treptat în practică aceste principii în România. 5. Obiective prioritare I. Reforma administrativă a SSPH ÎI. Reforma instituțională I. Reforma administrativă a SSPH Ca parte a reformei administrative a întregului Guvern, reforma administrativă a
HOTĂRÂRE nr. 1.215 din 31 octombrie 2002 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146141_a_147470]
-
de cultură, ce conduce la concepte specifice modalităților diverse de tratare, de la cele generale la cele particulare unor domenii și care se situează de multe ori în sfere de cunoaștere depărtate (ex. cultura fizică și cultura plantelor); * al doilea care reliefează încercările, fundamentate pe importanța planetară a culturii, de realizare a unor înțelesuri unitare, larg acceptate. În contextul deschis de sensul celui de-al doilea curent se înscrie și organizarea Conferinței mondiale pentru Politicile Culturale (Mexico, 1982) care, în raportul său
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
părerea sa referitoare la acest aspect "Managementul este cea mai nouă dintre științe și cea mai veche dintre arte”. Necesitatea managerilor în orice regim ideologic, juridic, politic, de a asigura prosperitatea economiei în ritm 19 inovator și creator, a fost reliefat de către James Burnham în lucrarea The Managerial Revolution, publicată în 1941 la New York, moment considerat de lansare a termenului de management în sfera economicului. Cum însă exercitarea efectivă a acestor acțiuni și funcții presupune un ansamblu de cunoștințe și abilități
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
prin conștientizarea defectului, ceea ce duce la insuccese școlare ca urmare a inhibiției, negativismului și a tulburărilor de integrare în activitatea școlară și în colectivitatea de copii. În lucrarea de față vom prezenta un caz de dizartrie cu specificul său individual, reliefând evoluția lui pe baza terapiei logopedice. S.D.A. (Sorocan Dumitru Dimi Aurelian), băiat, născut la 20.11.1971 în orașul Iași, Str. Plăieșilor nr. 7, respins de două ori de la comisia de înscriere pentru clasa I. Anamneza. Nu apar indicii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
secol de adevăr.” (M. Eminescu, P.L., p. 50), „Și cum vin cu drum de fier,/ Toate cântecele pier.” (M. Eminescu, I, p. 182) Observații: În sintagma nominală în care adjectivul calificativ precede substantivul, morfemul de determinare intră în flectivul adjectivului, reliefând, prin planul semantic al acestuia, perspectiva din care se realizează determinarea categorială: „Pe-ntinsele ape/ Să am un cer senin.” (M. Eminescu, I, p. 216) În exprimarea determinării definite, morfemul -l(a) poate fi dublat de morfemul cel, variabil după
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cer senin.” (M. Eminescu, I, p. 216) În exprimarea determinării definite, morfemul -l(a) poate fi dublat de morfemul cel, variabil după gen, număr și caz, sau poate fi substituit de morfemul al, variabil după gen și număr. Aceste morfeme reliefează perspectiva din care se realizează procesul cunoașterii „obiectului” denumit de substantivul-centru al unei sintagme nominale. Morfemul cel intensifică sensul de determinare din perspectiva unei caracteristici, exprimată adjectival: „Ca toamna cea târzie e viața mea și cad/ Iluzii ca și frunza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Observații:Adverbele modalizante bineînțeles, desigur, firește, negreșit etc. funcționează în mod frecvent concomitent ca adverbe de confirmare și ca adverbe de certitudine: „- Așa? îi puneți gheață?/ - Firește.5” (I.L. Caragiale, II, p. 164) Prin adverbele de modalizare emfatică, subiectul vorbitor reliefează sau izolează emfatic un anumit constituent al enunțului sintactic, dezvoltând mai multe valori semantice sau semantic-stilistice, mai greu definibile: • întăresc, subliniază sfera semantică a termenului care a realizat o anumită funcție sintactică, subliniază identitatea cu sine însuși a unui „obiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiect: Acesta este prietenul meu.: acesta - subiect Prietenul meu este acesta.: acesta - nume predicativ Elemente prozodice Accentul sau intonația pot schimba sau pot marca schimbarea unei identități funcționale proprii topicii obiective. În enunțul Acesta este prietenul meu., dacă subiectul vorbitor reliefează prin intonație pronumele acesta , termenul acesta este nume predicativ: Acesta este prietenul meu., cu toate că se situează pe locul subiectului, din enunțuri cu topică obiectivă. Pauza distinge relația de apoziție de relația de dependență atributivă. În enunțul Vecinul Ionescu este inginer
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relație verb-substantiv, marcând totodată și identitatea funcțională, de subiect, a substantivului articulat (în absența altor determinanți ai substantivului.) În enunțul „Oamenii caută.”, substantivul este subiect, în timp ce în enunțul „Oameni caută.”, același substantiv este complement direct; subiectul rămâne subînțeles. Mărcile se reliefează în același sens într-un enunț în care verbul-predicat intră concomitent într-o relație de interdependență și într-una de dependență, indiferent de topica substantivului: Oamenii caută ® oameni oamenii - subiect Oameni ® caută oamenii oameni - complement direct Trecerea articolului hotărât de la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a-i părea bine/rău etc., complementul indirect este un complement intern. Forma lungă a pronumelui personal, pronumele nepersonal, substantivul sau propoziția prin care se realizează reprezintă expresia sintactică a dativului personal din structura verbului (expresiei, locuțiunii), prin care se reliefează (când se realizează prin pronume personale) sau se concretizează conținutul său semantic: „Puțin îi pasă lui Bocioacă de aceasta.” (I. Slavici, Mara, 264) În desfășurarea dinamicii general-particular, în întregirea câmpului semantico-sintactic al verbului regent, complementul indirect fixează, ca și cel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
punctul de vedere, în limitele cărora se desfășoară o acțiune sau există (se manifestă) o însușire: „Greutatea scrierii noastre, astfel mărginită, se află numai în privința neajunsului literelor latine.” (T. Maiorescu, 249) • alta, de esență stilistică; construcția, în mod frecvent redundantă, reliefează sintactic subiectul sau obiectul acțiunii verbale: „Viața și-o povestesc numai cei ce sunt nemulțumiți de ea; în ceea ce mă privește, nimeni nu m-a obligat să o aleg, deci n-are de ce să-mi pară rău de felul cum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
187) sau chiar acțiunea exprimată prin verbul-predicat; circumstanța se realizează atunci prin participiul aceluiași verb: „Ce s-a gândit Mielu: de slugărit n-o să-l slugărească pe dl. Bică o viață-ntreagă.” (E. Barbu, 213) Observații: Subiectul gramatical este adesea reliefat prin pronumele nehotărât unul: „Eu unul mă duc să deschid.” (I. Creangă) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Pe de altă parte, trebuie în adevăr să ținem seamă că această societate este, totuși, singura care arată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ÎN SPATELE AFACERII”. Tu reprezinți motivul pentru care aceste companii fac afaceri cu tine și nu cu competitorii tăi. Acestea reprezintă doar câteva dintre principalele caracteristici UNICE pe care compania ta poate să le ofere și pe care trebuie să le reliefezi în fața unui potențial creditor. Pasul 3 - Nu mai riscăm! Supraviețuim! Identificarea activităților vulnerabile la risc și restructurarea acestora 3.1. Se schimbă afacerile! Dacă până acum afacerile erau bazate pe creșterea consumului și pe speculații, în acest moment, în criză
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
în capacități mai extinse de management al riscului în următoarele 6 luni. Aproape o altă treime (31%) au răspuns că organizațiile în care lucrează iau în calcul creșterea sumelor investite în capacități sporite de management al riscului. Studiul a mai reliefat, de asemenea, o oarecare lipsă a corelării proceselor de management al riscului și management al performanțelor. În timp ce aproape jumătate dintre respondenți au susținut că funcția de management al riscului al companiei în care lucrează este implicată în cea
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
pe tehnologie, care permite managementului să monitorizeze factorii de apariție a riscului din întreaga structură a firmei, nu reprezintă doar un instrument protector, dar poate oferi chiar avantaje competitive companiei în contextul lumii contemporane aflată în permanentă schimbare.” Studiul mai reliefează faptul că firmele se așteaptă la noi provocări în ceea ce privește riscul ca urmare a mediului economic actual, inclusiv reguli mai stricte și costuri mai ridicate asociate unei creșteri a complexității riscurilor potențiale. De exemplu, 41% din respondenți au răspuns
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
înrâuriri sociale. Copilul se include automat în acest sistem, deoarece el se încadrează unor realități deja constituite, formate din relații acceptate și active. Alături de elementul social, pentru definirea personalității o importanță deosebită o are contextul relațiilor interpersonale, în care se reliefează forme ale acestora: onestitatea, modestia, firea închisă sau deschisă, impulsivitatea, etc.. Alături de această condiționare socială, hotărâtoare sunt și condițiile interne, prin care autorul I. Radu înțelege datele de ordin biologic (echipament nativ, transmis prin gene, constituția somatică și predispozițiile native
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului”. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
internațional, numărul marilor puteri în sistem și distribuția capabilităților economice și militare dintre acestea, natura și logica alianțelor militare, relațiile comerciale internaționale, precum și alți factori care formează mediul internațional. Nivelul individual O analiză sumară a teoriilor la nivel individual va reliefa faptul că explicațiile cu privire la cauzele războiului derivă din cercetările efectuate în biologie, structuri și instituții sociale, în centrul atenției fiind comportamentul colectiv și tensiunile care se creează în comunități. Pentru mai multe detalii, vezi Dougherty și Pfaltzgraff. Inițial, cercetările în
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
cărți reale valențe formative ale practicării tehnicii origami, de evidentă importanță pentru practica educațională, virtuți care au constituit pentru învățătoarea Loredana Țară temeiul elaborării unei discipline opționale, la nivelul ariei Tehnologii, ciclul primar, intitulată “Abilități practice prin tehnica origami”. Cartea reliefează convingător valoarea educațională a tehnicii străvechi origami, valențele sale interdisciplinare, posibilitatea personalizării actului educațional prin practicarea ei, finalitățile practicării acestei tehnici de către copii, evidente în formele de comportament, în atitudinile și trăirile lor afective. Concomitent cu pledoaria pentru abordarea, din
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
și educare a școlarilor: “Ca profesor, avem ceea ce cerem. Dacă cerem doar simple răspunsuri numerice, copiii vor folosi doar reguli și calcule. Dar, dacă cerem consecvent explicații cât mai elaborate, atunci copiii vor apela la inteligență și înțelegere.” Același autor reliefează, în studiul citat, corelațiile interdisciplinare ale tehnicii origami cu alte domenii de cunoaștere: -matematica - dezvoltă capacitatea de identificare a formelor, mărimilor și culorilor; - dezvoltă capacitatea de receptare a noțiunilor fundamentale de geometrie; - facilitează accesul la conceptele și limbajul matematic; - înlesnește
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]