2,430 matches
-
parte, și apartenența și munca voluntară în asociații, pe de altă parte, sunt mai ușor de măsurat decât normele de reciprocitate. Pentru apartenența la asociații și voluntariatul desfășurat în cadrul lor vom utiliza variabilele ce măsoară numărul de asociații în care respondenții sunt membri și în care desfășoară activități voluntare. Participarea informală la activitatea diverselor grupuri de prieteni, colegi, oameni ce frecventează aceeași biserică, oameni din cluburi este măsurată tot printr-un index aditiv. Normele de reciprocitate sunt însă esențiale pentru a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
La fel stau lucrurile și în privința sprijinului pentru democrație ca regim politic în competiție cu alte regimuri posibile. Respingerea alternativelor nedemocratice nu este decât foarte puțin influențată de dimensiunile capitalului social și singura influență semnificativă vine din participarea informală a respondenților. Introducerea în ecuațiile de regresie a indexului care măsoară încrederea instituțională modifică foarte puțin puterea de explicație a modelelor de regresie. Aceasta conduce la valoarea de 0,003 a lui R2 pentru democrația ca ideal și la valoarea de 0
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2005-2006, care s-a desfășurat în 50 de țări, dintre care 17 europene. Sondajul face parte, în același timp, dintr-un program mai amplu desfășurat de FSD, denumit Barometrul de Opinie Publică (BOP).8 Eșantionul utilizat este de 1776 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este stratificat, probabilist, tri-stadial și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. 5.2.1 Atitudini favorabile democrației Sprijinul pentru democrație este măsurat, așa cum
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2 54,5 27,3 18,2 Chiar dacă ei care îl urmează în operaționalizare pe Coleman nu sunt de acord cu ele, atitudinile civice precum încrederea socială au intrat în definiția capitalului social. În sondajul de față, 19,3% dintre respondenți afirmau că în general se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni, în timp ce 75,6 % afirmau că este mai bine să fi atent în relațiile cu oamenii. Diferențele dintre rezultatele sondajelor s-ar putea să provină din înțelesul pe care
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Elementele capitalului social nu duc la creșterea varianței explicate a indicatorului atitudinilor democratice. Cum vedem mai jos, încrederea socială și participarea în asociații voluntare explică mai puțin din varianță decât credința în receptivitatea parlamentarilor 9 și interesul politic manifestat de respondenți. Tabelul 5.3.11. Predictorii indicatorului democratic în România Sex: masculin (1) .160*** .148*** .147*** .131*** .113*** Vârstă (continuu) -.102*** -.095** -.094** -.078** -.117*** Educație (1-7) .226*** .211*** .207*** .194*** .138*** Mediu rezidență: urban (1) .069* .073* .073* .090** .047
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fără a fi produsă nici cea mai firavă dovadă. Vârfurile de lance ale acestei campanii murdare sunt un membru al grupului Comisari fără frontiere și un fost realizator de sondaje la Morgă, unde știm foarte bine cât de guralivi sunt respondenții ținuți în frigidere. Numele calomniate sunt bine cunoscute. Unele din ele aparțin, cum altfel?, chiar unor prieteni ai cuplului Turnatu’-Turnătoru’. Prins cu falsificări de documente, comisarul fără frontiere spune doar că regretă a fi citat neatent, după care continuă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
64%), de prețul mărfurilor alimentare și al energiei (63%), de terorism, drepturile omului și sănătate (59%), de încălzirea globală (58%), precum și starea economiei în general (57%) (sondaj întreprins în 2010 de PwC, pe o bază de eșantionare de 25 000 respondenți din 23 de țări). Și în ultimul rând, dar nu cel din urmă, cu cât țările sunt mai dezvoltate, cu atât indivizii au mai multă putere, mai multă influență asupra statului și asupra afacerilor. Facilitățile oferite de inovațiile tehnologice consolidează
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
față de conținutul comunicării sistematice întreprinsă de organizații (ex. aprox. trei pătrimi din populația Marii Britanii opinează că mai multe informații despre campaniile și modelele de bună conduită socială corporativă i-ar influența mai mult în achiziția bunurilor) și recunosc (87% din respondenți) că sunt puternic influențați de liderii de opinii 89. Se pare că modelele descriptive nu mai conving; lumea are nevoie de atitudini și comportamente predictive din partea afacerilor, de asumarea autentică a cetățeniei corporative de către acestea. Cetățenia corporativă se obține printr-
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în raportările proprii. Unul dintre studiile de opinie realizat la nivel de glob ("The Millenium Pool on Corporate Social Responsibility") evidențiază, încă din 2003, schimbarea profundă a factorilor de influențare a percepției individuale asupra firmelor de afaceri. Astfel, 49% din respondenți au pus pe primul loc responsabilitățile sociale, 40% calitatea brandului, reputația și doar 32% atributele fundamentale ale afacerilor (factorii financiari, dimensiunile firmei, strategiile sau managementul firmei). În aceste circumstanțe, problema comunicării transparente a raportării sustenabilității ar trebui să devină preocupare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sezonier și prelungit, precum și datorită faptului că este o resursă ieftină. Secțiunea II. Prezentarea rezultatelor calitative a) Valorile IMM-urilor din sectorul agroalimentar Aproximativ jumătate dintre IMM-uri nu au consemnate documentar viziunile, valorile, politicile, principiile etc. În aceste condiții, respondenții din sectorul executiv percep totuși, aproximativ în aceeași măsură cu managerii, importanța calității muncii, a produselor și a portofoliului de competențe ca valori majore ale firmei. Profitul însă are o conotație larg diferită din punctul de vedere al celor două
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
are o conotație larg diferită din punctul de vedere al celor două grupuri: proprietarii consideră "profitul" ca fiind mai puțin semnificativ ca valoare (39%), în timp ce pentru angajați acesta pare a avea o valoare majoră în firmă (74%). Valorile identificate de respondenții din cele două eșantioane, deși sumar formalizate în majoritatea IMM-urilor, sunt cunoscute și asimilate de angajați. Managementul consideră că reușește să transmită angajaților standarde și norme (peste 60% dintre respondenții eșantionului), iar angajații consideră că reușesc să decodifice empiric
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o valoare majoră în firmă (74%). Valorile identificate de respondenții din cele două eșantioane, deși sumar formalizate în majoritatea IMM-urilor, sunt cunoscute și asimilate de angajați. Managementul consideră că reușește să transmită angajaților standarde și norme (peste 60% dintre respondenții eșantionului), iar angajații consideră că reușesc să decodifice empiric și să transpună în acțiuni și comportamente valori ale culturii organizației lor (peste 48% dintre angajați cunosc aceste valori și doar 10% "nu știu" nimic despre subiect). La întrebarea " Valorile firmei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
convinși că au realizat acest obiectiv, iar angajații sunt și mai sceptici (5%). b) Cunoașterea prevederilor Cărții Verzi referitoare la Responsabilitatea Socială a Firmei În ceea ce privește cunoașterea reglementărilor europene strategice referitoare la managementul responsabilității sociale corporative a afacerilor, doar 30% dintre respondenții primului eșantion și 2% dintre angajați opinează că "sunt informați". În afară de răspunsurile îngrijorătoare (cel puțin din partea administratorilor afacerii), ce reflectă insuficiența cunoașterii responsabilităților sociale revenite firmelor, 37% dintre firme (afirmă managerii acestora) au o persoană desemnată cu monitorizarea și adecvarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
prestigiu, performanță" etc. Secțiunea III. Guvernare Corporativă Guvernarea corporativă a fost operaționalizată în patru indicatori și mai mulți itemi, după cum urmează: a) Cod de conduită Peste 35% dintre firme, potrivit managerilor lor, au elaborate Coduri de conduită, iar 30% dintre respondenții personalului de execuție confirmă lucrul acesta (45% "nu știu" nimic despre subiect). Deși răspunsurile celor două grupe converg, în fapt "Cod de conduită" (ca reglementare voluntară a conduitelor organizaționale) are semnificația de Regulament de Ordine Interioară (impus, ca obligație, de către
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
organizaționale curente. Prelucrarea statistic-calitativă a datelor și informațiilor a scos în evidență concluzii unele menționate deja și în plus, următoarele: (a) Forța de muncă activă din IMM-urile agroalimentare este în "mare măsură" nefamiliarizată cu subiectul RSC (peste 60% dintre respondenți). În plus, manageri și angajați apreciază formalizarea valorilor morale în instrumente organizaționale ca fiind lipsită de relevanță pentru firma lor (peste 70% dintre respondenți). (b) IMM-urile limitează sfera "grupurilor cointeresate" cu precădere la clienți și la agențiile guvernamentale. Din
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
activă din IMM-urile agroalimentare este în "mare măsură" nefamiliarizată cu subiectul RSC (peste 60% dintre respondenți). În plus, manageri și angajați apreciază formalizarea valorilor morale în instrumente organizaționale ca fiind lipsită de relevanță pentru firma lor (peste 70% dintre respondenți). (b) IMM-urile limitează sfera "grupurilor cointeresate" cu precădere la clienți și la agențiile guvernamentale. Din aceste rațiuni, nu au strategii voluntare adecvate managementului resurselor umane și nici practici de colaborare și dialogare sistematică cu celelalte tipuri de stakeholders. (c
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
asemenea cazuri. Pentru cei mai mulți, bolnavul este considerat culpabil, iar SIDA o pedeapsă. De altfel, rușinea este sentimentul prezent în legătură cu această maladie și în alte zone ale lumii, de la Tibet și China, până la Bulgaria, Franța sau România. O bună parte dintre respondenți cunosc faptul că principala cale de transmitere este cea sexuală, dar și că transmiterea se poate face de la mamă la copil (făt). O altă caracteristică a percepțiilor colective africane se referă la femeie. Aceasta este considerată frecvent ca principal vector
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cel mai mic în Spania), sănătatea (Franța, Portugalia, Spania) și susținerea familiei (cel mai important în Grecia și cel mai puțin important în Olanda și Danemarca). • Pensiile nu sunt considerate nici în Uniunea Europeană ca fiind pe deplin satisfăcătoare: 45% din respondenți le consideră mai degrabă insuficiente sau total insuficiente. Există diferențe notabile între țări: - pensii adecvate: Danemarca, Germania, Luxemburg, Olanda; - mai mult sau mai puțin adecvate: Belgia, Franța, Irlanda, Italia, Spania, Regatul Unit; - pensiile sunt insuficiente: Grecia, Portugalia. Europenii privesc cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ar situa-o indicatorii obiectivi. Sistemul de îngrijire a sănătății este evaluat la valori ce se situează sub media europeană. În țările membre ale Uniunii Europene, satisfacția privind sistemul de îngrijiri de sănătate era declarată în medie de 53% dintre respondenți. Există variații pe grupuri de țări-membre ale Uniunii Europene. Se pot distinge 3 grupuri: 1. Grupul în care satisfacția este mare: Austria: 83%, Finlanda: 74%, Franța: 78%, Olanda: 73%, Belgia: 77%, Luxemburg: 72%, Danemarca: 76%. Sursa: ICCV, Diagnoza calității vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
din sfera sexualității, respectiv date privind contracepția. Spre deosebire de aceste trei anchete, care au permis generalizarea rezultatelor la nivelul întregii populații, cercetarea comportamentului sexual al studenților din anul 2002 a fost realizată doar în trei centre universitare (București, cu 58% dintre respondenți, Cluj cu 40% și Târgu-Mureș cu 2%), incluzând un număr de 1 297 de studenți în anii I și II de studiu, având vârsta medie de 21,5 de ani și circa 90% fiind cu vârste cuprinse între 20-24 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
incluzând un număr de 1 297 de studenți în anii I și II de studiu, având vârsta medie de 21,5 de ani și circa 90% fiind cu vârste cuprinse între 20-24 de ani. Mai mult de două treimi dintre respondenți au fost fete (77,7%). La momentul anchetei, puțin peste jumătate dintre studenți își începuseră viața sexuală (58%), studenții din București devansându-i, sub acest aspect, pe cei din celelalte centre universitare (61% versus 53%). Aproape 80% dintre studenți avuseseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
10% pentru băieți, respectiv 9,9% pentru fete). Prezervativul rămâne principala metodă contraceptivă, atât pentru băieți (67%), cât și pentru fete (41,9%). În schimb, gradul utilizării pilulei crește de peste 5 ori pentru ambele sexe (12% față de 2,4% pentru respondenții băieți, respectiv 26,6% față de 5,6% pentru respondente), fapt care ar putea sugera faptul că, într-o relație de cuplu durabilă, creșterea fidelității între parteneri reduce grija pentru bolile cu transmitere sexuală, în timp ce prioritatea devine evitarea sarcinilor nedorite. Metodele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
opiniile sunt împărțite, ceea ce indică mai degrabă lipsa unei viziuni clare sau a unui consens bine conturat cu privire la ceea ce ar îmbunătăți/înrăutăți regionalizarea. Devine suficient să ne referim în acest caz la un studiu IRES care arată că 48% dintre respondenți văd regionalizarea ca pe ceva bun, 36% percep ca fiind mai degrabă rău, iar 16% se încadrează la categoria celor care nu știu dacă este mai degrabă bun sau mai degrabă rău18. Din opoziție, respectiv din partea UDMR vin opinii conform
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
îndrepte o analiză sistematică. În același timp, evaluarea unei culturi naționale în general și măsurarea acesteia au început să fie întreprinse serios, în special ca rezultat al studiului important al lui Hofstede. Pe baza examinării valorilor unui mare număr de respondenți din 40 de țări, autorul a reușit să descopere existența unui număr de patru componente ale culturii: "distanța puterii", "evitarea incertitudinii", "individualismul" și "masculinitatea". Prima dimensiune privește inegalitatea și acceptarea ei; a doua se referă la faptul că "toleranța față de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au întrunit criteriile de diagnosticare cu o tulburare anxioasă în ultimele 12 luni. Acestea sînt cele mai ridicate procente înregistrate vreodată și pot fi cauzate de factori metodologici: Kessler și colaboratorii săi (1994) au folosit întrebări de evaluare a seriozității respondenților și întrebări ramificate, adaptate morbidității crescute din rîndul nonrespondenților, precum și criterii DSM-III-R, care nu aveau aceeași relevanță clinică precum criteriile DSM-IV. Mai mult, ei au formulat întrebări despre fobiile simple, care nu fac prea des obiectul practicii medicale, au folosit
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]