11,123 matches
-
aderarea tehnicienilor și intelectualilor care acceptă să se recunoască în sistemul propus și care nu încearcă să se rupă de valorile sale, puterea tolerează avangardele minoritare care se lansează într-un estetism radical. Și, în timp ce cetățenii se retrag în confortul restrîns al spațiului lor privat, poeții își construiesc un cîmp experimental străin, după cum cred ei, față de lumea ce-i înconjoară. Ideologie a mobilizării, comunismul anilor '60 din România se situează într-un ritual de mobilizare, dar în realitate într-o absență
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi deci bine de a se diversifica lucrările, concentrîndu-ne pe cele mai importante într-un răstimp atât de scurt ca miniștrii dirigenți să poată lua parte la ele fără prejudițiu pentru afacerile de cari sânt răspunzători în sfera lor mai restrânsă. Introducerea unei asemenea diversificări și aplicarea ei mai cu seamă asupra măsurilor legislative nu ne pare tocmai grea. Se-nțelege însă că pentru aceasta se cere din partea deosebitelor guverne o mărginire de bunăvoie în privirea lucrărilor legislative, încît propuneri de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oameni c-o pricepere repede și c-un înnăscut talent de bătaie de joc. Sistemul e de vină, acest sistem care face din acești nenorociți pretinși oameni de stat, care întărește gărgăunii în niște bieți creștini ce într-un cerc restrâns, potrivit cu puținătatea lor, ar fi fost folositori și societății și sieși, pre când astfel devin adevărați dușmani ai patriei și ai societății, prin compromiterea intereselor publice. În orice caz sistemul e de vină daca un biet Carada e însărcinat a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politică ar fi fost, numai roșie nu, căci nici jupânul Herșcu Goldner, nici d-nu Gheorghian nu sânt membri în consiliu - a dovedit totdeuna o extremă seriozitate în îngrijirea intereselor comunei, de unde provine că orașul, deși mare și cu mijloace restrânse, e mai bine pavat, mai curat, mai îngrijit decât orice alt oraș din țară. Așadar numai ușurință patriotico-democratică, numai tendență de risipă a banilor publici nu i se poate imputa acestui consiliu. Cu mijloace puține a gospodărit totdeuna bine. Iată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
răsăritene consistă în identitatea canoanelor și a credințelor religioase, încolo nu există nici o legătură între bisericile autocefale. Dovada răsăritenii din Austria, cei din Rusia etc. Din nenorocire, biserica constantinopolitană n-a avut nicicând un caracter universal, ea a fost o restrânsă biserică special grecească și e natural că, de vreme ce n-a căutat a-și da o importanță umanitară, îngăduitoare, universală, nimeni nici nu i-a dat-o. Papa de la Roma nu era un arhiereu italian; patriarhul din Constantinopol însă nu-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înspăimîntător. Această necesitate a fost atât de mult simțită, încît, în multe rânduri, societăți private și municipalitatea din Iași s-au îngrijit de ea și s-a încercat a stabili mici școale de meserie, cari, deși înzestrate cu mijloace foarte restrânse, au produs rezultate destul de satisfăcătoare. Comitetul delegaților dară este convins, d-lor deputați, că prin înființarea unui asemenea institut în orașul Iași s-ar da înlesniri industriașilor români să lupte într-un mod mai egal cu concurenții lor străini. Desigur
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după antecedentele individualităților cavi fac parte, combinația aceasta nu e decât rezultatul unui compromis între deosebitele fracții ale majorității pe care s-a răzimat pîn-acum d. Brătianu. Noii miniștri, oricât de onorabili ar fi, n-aduc cabinetului decât sprijinul foarte restrâns al unei îndestul de slabe clientele personale. E probabil că d. Brătianu a trebuit să se resemneze la această soluție tranzitorie pentru că plecarea încurîndă a principelui Carol la Sigmaringen nu permitea de-a se mai lăsa mai multe portofolii fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alta chineză, o a treia egipteană, una asiriană, alta persană; dar nu de acestea este, nu de ele poate fi vorba. E vorba numai și numai de cultura, restrîns[ă] în anume epocă, a anticității eline și de cea, asemenea restrânsă, a civilizației romane. Înaintea și în urma acestor epoce era pe de-o parte barbarie, pe de alta decadență, de care nici poate fi vorba. Nicăiri însă și nicicând inteligența omenească n-a ajuns la culmea dezvoltării sale normale decât în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
maselor populare. Numai un singur partid practică această artă a alegerilor populare cu aceeași îndemînare, cu aceeași ardoare, cu același succes ca și partidul republican, acesta, partidul democrației cezariane. Celelalte partide vorbesc sufrajului, universal limba care i se cuvine sufrajului restrâns; ele confundă opinia publică cu sentimentul popular; ele practică alegerile sub regimul democrației precum le practicau sub monarhia constituțională. Dar oare, daca partidul republican nu pricepe a guverna țara precum pricepe a mânui corpul electoral, n-o fi datorind aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvern. Politica exterioară a României, deși are neapărat nevoie de consentimentul națiunei, s-a făcut pururea nu în Parlament, nu în presă, ba nici chiar la Ministerul de Externe, ci în cabinetul de lucru al Domnului. Numai cercul cel mai restrâns dimprejurul Domnului a știut ce curenturi predomnesc în politica generală a Europei și încotro trebuie să ne înclinăm. Responsabilitatea cată să rămâie a miniștrilor, și dacă am combătut vreodată în miniștrii noștri de externe ceva n-a fost pe atât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că: Politica exterioară a României, deși are neapărat nevoie de consentimentul națiunii, s-a făcut pururea nu în Parlament, nu în presă, ba nici chiar la Ministeriul de Externe, ci în cabinetul de lucru al Domnului. Numai cercul cel mai restrâns dimprejurul Domnului a știut ce curenturi predomnesc în politica generală a Europei și încotro trebuie să ne înclinăm. "L'Independance" traduce astfel: [... ] Deci conchide de aci că toți miniștri n-au fost decât instrumente ale politicei personale a Domnului. Traducerea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
op.cit., pp. 110-113). 2. Vasile LUCACIU Întâlnirea cu sătmăreanul din localitatea Apa, Vasile Lucaciu este susținută de însemnările lui Ioan Slavici din Memorialistica sa, la care trebuie să-l includem ca martor. În capitolul "La Viena" el vorbește de "cercul restrâns" din jurul lui Eminescu pe care îi consemnează specificând regiunea de unde sunt: din Bucovina (V. Bumbac, Grigoroviță), din Basarabia (Stamati), din Brașov (T. Nica), din Sibiu (dr. Maier, D. Barcianu și I. Bechnitz), din Năsăud (Tancu, Ciocan), din Zarand (N. Oncu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
că după Memorialistica 31 lui Ioan Slavici, preotul-luptător pentru cauza românilor (născut în localitatea sătmăreană Apa, la 22 ian. 1852) a fost singurul (primul?) sătmărean care s-a întâlnit cu M. Eminescu. În cap. "La Viena" el așază în "cercul restrâns" din jurul lui M. Eminescu pe "V. Lucaciu, din părțile Sătmarului" (p. 27). Putem să-l credem pe șirian pentru că paginile sale "și-au cucerit recunoașterea" (D. Vatamaniuc) dar și pentru că el deja cunoștea la acea dată Sătmarul, unde în 1868
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
1986). În sens larg, curriculum se definește ca un ansamblu de „procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, însoțesc și urmează proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea și revizuirea permanentă și dinamică a setului de învățare, oferite în școală”. În sens restrâns, curriculum desemnează „sistemul documentelor de tip reglator, sau de altă natură, în cadrul cărora se consemnează experiențele de învățare recomandate prin școală elevilor” (Mihai Stanciu, 2003). Tipuri de curriculum Prima clasificare „este elaborată din perspectiva cercetării fundamentale a curriculum-ului”, iar
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
rezultatele nu vor fi dintre cele mai dorite de noi. Mă gândesc la faptul că organele de securitate să nu se rezume numai la avertizări, așa cum se petrec în prezent lucrurile, și care și acestea se fac într-un cadru restrâns - trei-patru persoane. Ceea ce este mai grav, și aș dori să informez plenara, avem cazuri și în regiunea noastră de elemente, șefi de garnizoană legionară, avertizați de două și de trei ori, eliberați din închisoare, care continuă să aibă manifestări și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este nevoie de o integrare a metodelor în strategii didactice adecvate, care să corespundă intereselor elevilor. Speciile genului epic în manualele alternative Atenția școlarului mic este atrasă în mod special de textele cu acțiune dinamică, cu personaje, dialog, cu spațiu restrâns, ajungând de la povestire la poveste, apoi la roman, de la fabulă la legendă, basm. În clasele primare pot fi recomandate specii epice precum: povestirea, povestea, fabula, nuvela, romanul pentru copii, basmul, legenda și schița. 1. Povestirea este specie a genului epic
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
situațiile și evenimentele pe care le povestește. În sfîrșit, cînd o NARAȚIUNE DE GRADUL AL DOILEA e adusă la nivelul narațiunii primare (cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca și cum ar fi una diegetică), se obține o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ sau una METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. diegeză [diegesis]. 1. Universul (ficțional) în care se desfășoară situațiile și evenimentele narate (diégèse). 2. RELATARE, spre deosebire de REPREZENTARE (diégésis). ¶Aristotle 1968 [1965]; Genette 1980, 1983; Plato 1968 [1986].Vezi și DIEGETIC, MIMESIS. discurs [discourse/discours
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un text dat și alte texte care îl citează, rescriu, absorb, prelungesc sau, în general, îl transformă, fiind inteligibil în linia acestuia. Noțiunea de intertextualitate a fost formulată și dezvoltată de Kristeva (inspirată de Bahtin). În accepția sa cea mai restrînsă (Genette), termenul desemnează relația (sau relațiile) între un text și altele, care se regăsesc vizibil în primul. În accepția sa cea mai generală și radicală (Barthes, Kristeva), termenul desemnează relațiile dintre orice text (în sensul larg al materiei semnificante) și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
masă superbă din mijlocul unei săli splendid decorate și li s-a oferit șampanie", se poate spune că abundența de termeni apți să evoce luxul "frumos îmbrăcată", "superbă", "splendid decorate", "șampanie" constituie o izotopie a "luxului". În accepția sa mai restrînsă, se consideră că termenul desemnează repetiția unor unități semantice într-un text (sau într-o parte a textului). În sensul său cel mai larg, el desemnează repetarea unităților la toate nivelele textuale (fonetic, stilistic, retoric, sintactic, prozodic etc.). ¶Adam 1985
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
una de alta, și încearcă să explice capacitatea de a le produce și a le înțelege. ¶Termenul a fost propus de Todorov. 2. Studiul narațiunii, ca mod verbal de reprezentare a situațiilor și evenimentelor ordonate temporal (Genette). În acest sens restrîns, naratologia desconsideră nivelul povestirii în el însuși (nu încearcă să formuleze o gramatică a istoriilor sau intrigilor, de ex.) și se concentrează pe relațiile posibile între istorie și textul narativ, textul NARATOR și narativ, istorie și narare. Mai precis, ea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ar fi una DIEGETICĂ; dacă, în Manon Lescaut, domnul de Renoncourt, după ce Des Grieux i-a spus povestea dragostei sale pentru Manon, ar începe să nareze povestirea ca și cum n-ar fi povestit-o un alt narator, am avea o NARAȚIUNE-METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ sau pseudodiegetică. ¶Genette 1980. Vezi și NIVEL DIEGETIC. narațiune repetitivă [repeating narrative]. O narațiune sau o parte a acesteia, care apare cu o FRECVENȚĂ de așa natură, încît ce se întîmplă o dată e povestit de n ori (cu sau fără
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înlocuită fără a rezulta modificări în interpretarea semantică. În "Păsările cîntau fără contenire. Ion era fericit; apoi se gîndi la Maria", "Păsările cîntau fără contenire" e o propoziție independentă. Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚII COORDONATE, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. propoziție narativă [narrative clause]. O propoziție a cărei dislocare la JUNCTURA TEMPORALĂ duce la o schimbare în interpretarea semantică a secvenței narative originale. În "Ion a ieșit să-i salute pe cei doi. Bărbatul s-a oprit din vorbit și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt oameni simpatici", atît "Ion a ieșit să-i salute pe cei doi" cît și "Ion a ajuns la concluzia că sînt oameni simpatici" sînt propoziții narative. Propozițiile narative constituie scheletul narațiunii și, în opoziție cu PROPOZIȚIILE INDEPENDENTE și PROPOZIȚIILE RESTRÎNSE, ele sînt închise într-o anumită poziție în secvența narativă. Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚII COORDONATE, SET DE DISLOCARE. propoziție narativă circumstanțializată [narrative sentence]. O propoziție care se referă la cel puțin două situații sau evenimente distincte din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o situație valabilă în 1804 și 1815 (cînd Napoleon era împărat), dar o descrie numai pe prima. Propozițiile narative circumstanțializate sînt semne importante ale finalității narațiunii. ¶Danto 1965. Vezi și SFÎRȘIT. propoziție narativă simplă [narrative proposition]. Vezi PROPOZIȚIE SIMPLĂ. propoziție restrînsă [restricted clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE e mai mare decît acela al unei PROPOZIȚII NARATIVE, dar mai mic decît acela al unei PROPOZIȚII INDEPENDENTE. O propoziție restrînsă poate fi deplasată pe o mare parte a narațiunii fără
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SFÎRȘIT. propoziție narativă simplă [narrative proposition]. Vezi PROPOZIȚIE SIMPLĂ. propoziție restrînsă [restricted clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE e mai mare decît acela al unei PROPOZIȚII NARATIVE, dar mai mic decît acela al unei PROPOZIȚII INDEPENDENTE. O propoziție restrînsă poate fi deplasată pe o mare parte a narațiunii fără a rezulta schimbări în interpretarea semantică, dar nu se poate deplasa peste întreaga narațiune: în "Era ora cinci. Păsările au început să cînte. La cinci și zece, Maria s-a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]