6,715 matches
-
întâia urgență a culturii noastre“45. Ne-am oprit aici doar asupra unor minime aspecte legate de problematica elitelor. Fără îndoială, studiul asupra elitelor din orice palier al istoriei, mai cu seamă asupra culturii românești, presupune o cercetare temeinică și riguroasă, îndelungată și pe baza unor multiple surse. Se impune, cu prisosință, înainte de toate, investigarea realităților interne și externe ce au creat cadrul desfășurării activității cărturarilor de numele cărora s-au legat cărțile apărute, precum și a diverselor categorii de scriitori de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Grecii din Principate constituiau, pe lângă acea grupare concurentă și, ca atare, hulită (mergând până la formulările excentrice și picante ale lui Constantin Sion), un model demn de urmat în privința accesului la carieră și a dobândirii poziției sociale ca urmare a unei riguroase instrucții 77. Așa cum remarca Al. Duțu78, în veacul XVIII și la începutul celui următor are loc translatio studii, o modificare a distribuției centrilor culturali europeni, și reculul culturilor din răsărit și sud, în avantajul celor din nordul și apusul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
modelul învățământului elen unde, spunea el pe la 1840, „fără mijloacele noastre, au făcut universități, academii, licee, școale de arte și meșteșuguri“79. O mică parte a elitei din Principate își trimitea copiii la școală în spațiul grecesc, unde căpătau o riguroasă instrucție clasică și deprindeau foarte bine limba, devenind, la întoarcerea acasă, prezumtivi cititori ai gazetelor grecești, sprijinitori și admiratori ai culturii elene. Acesta este cazul celor trei Sturdzești Ioan, Constantin și Grigore, care au plecat din Iași la 1841 pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legat pe viață de limba română, căreia i-a consacrat o mare parte a activității sale de cercetare, de difuzare și aprofundare a analizei structurilor, bogăției, originalității ei expresive. În 1935 a tipărit lucrarea La Prononciation du roumain, cu o riguroasă sistematizare a aspectelor fonetice, ortoepice, gramaticale ale rostirii literare românești. A fost începutul unor cercetări de profunzime, dar și de mare întindere documentară asupra particularităților de construcție a sistemului limbii române, de la fonetică și lexic la gramatică și stilistică. În
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
dezlânată în plan epic), G. resuscită în Vest, un roman al Timișoarei, o legendă tenebroasă despre contesa Elisabetha Báthory, presupusă favorită a lui Mihai Viteazul. Romanul se desfășoară pe mai multe planuri, insuficient asamblate, într-o construcție epică nu prea riguroasă, într-o „cavalcadă narativă” amețitoare și oarecum prolixă. În centru se află frământările sentimentale și detectivistice ale tânărului cadet Constantin (Dinu) Dragu, fascinat de identitatea multiplă și misterioasă a Minolei Bodony, descendenta „contesei sângeroase”. În Vest autorul face încă o dată
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
pe care i-a pus-o unui responsabil al băncii era În ce măsură poate fi interesată o instituție serioasă să sponsorizeze niște manifestări care țin mai degrabă de subcultura de cartier, de viața informală, și mai puțin de viața organizată și riguroasă, la patru ace, a unui agent de bursă sau de bancă. Răspunsul a fost următorul: „Dumneata ai urmărit ce se Întâmplă acolo, ai văzut cum reacționează oamenii care ascultă muzica aceasta? De exemplu, mâna unui individ dansează pe un ritm
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ajungem să vorbim de o interpretare ce nu se face din exterior, fără a avea probleme de metodă. Însă nu știu În ce măsură s-ar putea face Într-un grup așa ceva, cum să ajungem la o cât de cât academică sau riguroasă exprimare de criterii și termeni, pentru că acestea țin de temporalitatea fiecărei individualități. Poate că ar trebui să renunțăm pentru totdeauna la Încercarea de a aplica o operă, un produs artistic, la fel fiecăruia dintre noi. O operă are un efect
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar presupune ignorarea caracterului fundamental dinamic, În continuă evoluție, al fenomenelor așa cum fără Îndoială Îl Înțelegea lingvistul și filosoful german. Lumea mea, cititorule, așadar, nu arată, nu are cum să arate ca și a ta. Dacă ar exista vreun procedeu riguros, cu alte cuvinte i-mediat, de a verifica similarități și diferențe, dacă te-aș putea muta În acest interior sau aș putea privi pentru o clipă măcar cu ochii tăi, am fi șocați, poate, până la nebunie. Dar asta nu Înseamnă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În același timp, În multe alte probleme, toate aceste Biserici de care vorbeam și credincioșii lor sunt În poziții divergente. Acesta ar fi un exemplu pentru intersecție și - cum să-i zicem - ne-intersecție. Nu neapărat un paralelism strict și riguros. Ruxandra Cesereanu: Eu făceam alte asociații și de aceea te-am Întrebat lucrurile astea. Într-adevăr, Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică acceptă importanța evenimentului de la 1 decembrie 1918, la care au trudit Împreună. Fiecare dintre acești parteneri pretinde Însă că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
permită și chiar să Încurajeze, În limite niciodată trasate exact, acumularea proprietății materiale. Există Însă chiar și azi o oarecare mefiență a comportamentului religios creștin la opulență, un anumit impuls spre reticență la consumerism și selectivitate, dacă nu spre economisirea riguroasă a efortului uman, deci În linii mari, o strategie proprie privind acumularea proprietății. În legătura pe care am descris-o pe scurt Între constrângerea religioasă și ideea de proprietate este cuprins și conceptul de muncă, asupra căruia nu voi insista
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
doar de intelectuali, apoi de demnitarii și militarii care au participat la schimbarea din 1989. Sunt de acord că modelul românesc este Întârziat. Dar tu consideri că nu există o conștiință românească a crizei care să determine autoexaminarea și o riguroasă investigare a resurselor imaginare. Eu zic că există această conștiință a crizei, nu mă refer la pamflet, la demolare, la denigrare, ci la cercetări serioase asupra crizei: ce fac Daniel Barbu, Alina Mungiu În Românii după ’89 ține de o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a resurselor imaginare. Eu zic că există această conștiință a crizei, nu mă refer la pamflet, la demolare, la denigrare, ci la cercetări serioase asupra crizei: ce fac Daniel Barbu, Alina Mungiu În Românii după ’89 ține de o autoexaminare riguroasă; la fel ceea ce face Lucian Boia, care investighează, la nivel de imaginar, conștiința românească, miturile românești etc. Prin urmare, consider că există, În mod evident și concret, o conștiință a crizei. Marius Jucan: Da, dar susțin că acest lucru a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în noul cadru spiritual de după Unirea din 1918: deprovincializare, sincronizare cu marea cultură națională, deschidere europeană. Monografiile Poezia lui Mihai Beniuc (1972) și „Gând românesc” și epoca sa literară (1973), studiile grupate în volumul Întâlniri... (1976) valorifică o cercetare sistematică, riguroasă, aplicată climatului literar și publicistic transilvănean din jurul anului 1930. Examinarea completă a revistei „Gând românesc” (studiu de situare istorică și estetică, program, bibliografie, documente inedite) argumentează rolul celei mai importante publicații literare transilvane din epocă în cultivarea valorilor naționale moderne
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
și Radu Enescu (redactor-șef adjunct). Revista își propune să afirme valorile literaturii române în spiritul tradiției instituite de înaintașii săi. În ciuda compromisului la care este nevoită să recurgă prin materialele propagandistice abundente din deceniul ’70-’80, publicația respectă criterii riguroase ale selecției valorice. Are rubricile „Vitrina cu cărți”, „Cronica literară” (Gh. Grigurcu, Radu Enescu, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Marcel Corniș-Pop, Valentin Tașcu, Ion Buduca, Marcel Petrișor), „Eseuri” (Mircea Zaciu, Nicolae Balotă, Ovidiu Cotruș, Ovidiu Drimba), „Morala și stilul” (Virgil Nemoianu
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Pătruns de valoarea documentului, a cărților rare, el punea la îndemâna lui Miron Costin un uric din 1392 privitor la întemeierea Romanului, împrumuta pentru a studia, de la mănăstirea Krilos de lângă Halici, un tetraevanghel scris la 1144 și alcătuia, în temeiul consultării riguroase a izvoarelor, un informat istoric al Probotei, cu prilejul închinării mănăstirii, în 1677, patriarhiei Ierusalimului. Pentru Mitropolie D. cumpără istorii universale, ca de pildă tratatul în limba latină al lui Johannes Nauclerus și Nicolae Baselius. Exemplarul, intrat, mai târziu, în
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
în primul rând ca editor de vocație, competent, harnic, eficient. A prefațat și îngrijit numeroase ediții din clasici, pentru toate categoriile de cititori, de la elevi până la istoricii literari cei mai pretențioși. Într-un fel sau altul, a contribuit la restituirea riguroasă a scrierilor lui Calistrat Hogaș, A. I. Odobescu, I. Creangă, Anton Bacalbașa, G. Coșbuc, N. Filimon, I. Slavici, dar, mai ales ale lui Titu Maiorescu. Mentorului Junimii i-a îngrijit ediții din Critice, traducerea Aforismelor lui Schopenhauer, apoi, împreună cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
militat pentru crearea condițiilor necesare realizării unei unități spirituale a românilor. Revista a publicat literatură populară culeasă nu numai din zonele Transilvaniei, dar și din Banat, Bucovina, Moldova și Muntenia. Fără să se arate în mod consecvent interes pentru aspectul riguros al colecțiilor, deși At. M. Marienescu a tipărit și aici apelul său și instrucțiunile adresate către culegătorii de folclor, s-au dat tiparului, din 1866, sub titulatura generală Datinile poporului român, basme, povești, legende și snoave, balade, doine și strigături
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
metodelor deductive sau inductive, potențialul de extrapolare a exemplelor istorice, în general a aplicării unor raționamente specifice științelor sociale. Până la un punct, e vorba și de un joc de imaginație și de creativitate, dar acestea pot fi periculoase în lipsa cercetării riguroase, cantitative, și calitative și a aplicării unor metode științifice, critice. Shulsky și Schmitt încearcă să surprindă în concluziile cărții tocmai această relație complexă dintre intelligence și științele sociale, relație insuficient investigată, în opinia mea, până în prezent. Autorii propun o distincție
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
privind cunoașterea pură și cea legată de relativismul posibilităților actuale de a opera cu concepte absolute în acest domeniu supus atâtor tipuri de constrângeri, inclusiv de tip cognitiv. Perspectiva lui Shulsky este una esențial critică, deși acest tip de abordare riguroasă și metodică pare să dăuneze preconcepțiilor romantice vizavi de acțiunile spionajului sau misterului care învăluie modul aparte de operare în această activitate sensibilă. Însă tocmai „demitizarea” operată de o lucrare științifică de un asemenea calibru are o semnificație deosebită pentru
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
națională, iar astfel se justifică clasificarea și controlarea lor. Cel mai concludent exemplu în acest sens sunt informațiile legate de tehnologia armelor nucleare. Se presupune că aceste informații ce ar ajuta la proliferarea armelor nucleare ar fi supuse unui control riguros, indiferent dacă provin din interiorul sau din afara guvernului. În Statele Unite, această problemă a făcut obiectul Legii privind energia atomică din 1954, care a definit datele secrete drept „toate informațiile privind (1) proiectarea, fabricarea sau utilizarea armelor nucleare; (2) producția de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a problemelor importante, completate cu prognoze. În ambele cazuri totuși, informațiile ajută factorul politic care trebuie să ia deciziile. Încrederea în aplicarea unei metode bazate pe științele sociale (dacă nu în prezent, atunci în viitorul apropiat) ce ar fi la fel de riguroasă și avantajoasă precum metoda științifică în ceea ce privește lumea materială arată că, în mod firesc, experții merită să ia în seamă subiectele cu care operează aceste metode. Totuși, politica nu ar trebui să accepte numai informațiile ca atare (dacă sunt disponibile fapte
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
se construiește ca om de mare format”, pentru a se pune „cu o totală dăruire” în serviciul neamului său: acțiunea autoformatoare precedă și însoțește acțiunea formatoare asupra culturii române. Premisele, enunțate în capitolul Jurnalul sau Arta formării de sine, sunt riguros și succint desfășurate în capitole speciale, pe probleme - „Entuziasmul impersonal” sau Secretul creației, „În contra direcției de azi în cultura română” sau Spiritul critic, Arta polemicii, Conceptul de literatură, Critica literară, Stilul de idei, Arta portretului, Maiorescianismul. Tabelul biobibliografic, bibliografia selectivă
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
să înțeleagă că Biblia putea fi citită altfel decât o făcuse el în tinerețe. Creștinismul era o realitate spirituală care putea oferi ceva atât cărturarilor, cât și ignoranților, lucru complet diferit de ceea ce propovăduia maniheismul, care făcea o distincție foarte riguroasă între desăvârșiți și novici. Oricum, consecința a fost aceea că Augustin a abandonat definitiv maniheismul și s-a apropiat de neoplatonismul creștin, constatând că și retorica pe care o profesa el îi oferea tot mai puține satisfacții. Adeziunea la neoplatonismul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
G. Marzi în Colecția de Clasici ai Filosofiei Creștine întocmită de Gallarate, Sansoni, Florența 1969. Studii: despre De magistro a se vedea Lectio Augustini, Augustinus - Città Nuova, Roma 1993. 4. Sacerdoțiul Această intensă activitate, asociată cu o viață de abstinență riguroasă, a cărei esență era studiul pur și lipsa problemelor pastorale, a fost întreruptă pe neașteptate de intrarea în rândul preoților. Acest lucru a avut loc ca urmare a unei proceduri care nouă ni se poate părea stranie. Nu era un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Cum e posibil ca substanțele să fie bune prin faptul că există, chiar dacă, potrivit cu substanța, nu sunt bunuri (Quomodo substantiae in eo quod sint bonae sint cum non sint substantialia bona): în această scriere scurtă dar foarte densă, adoptând o riguroasă metodă logică, scriitorul face o distincție între bine, care e reprezentat de pura existență, adică de lucrurile care, așadar, pentru că există, sunt bune, și Dumnezeu, a cărui bunătate, în schimb, este „substanțială”, adică se transformă în substanță, din care derivă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]