3,374 matches
-
Stoian), Fum, București, 1969; ed. București, 2000, În ajun, București, 1969, În ajun. Fum, îngr. Mircea Aurel Buiuciuc, București, 2003. Repere bibliografice: Scrisori - Ibrăileanu, II, 424-439, III, 391-392; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Rime sprintene”, DMN, 1920, 5 161; Demostene Botez, „Rime sprintene”, VR, 1920, 10; Camil Petrescu, „Rime sprintene”, UVR, 1928, 14; Arghezi, Scrieri, XXVII, 286-288; Izabela Sadoveanu, Mărturii, ALA, 1933, 658; G. Topîrceanu, Explicația unui succes, ALA, 1933, 675; G. Călinescu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, ALA, 1934, 686; Paul Daniel
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
În ajun, București, 1969, În ajun. Fum, îngr. Mircea Aurel Buiuciuc, București, 2003. Repere bibliografice: Scrisori - Ibrăileanu, II, 424-439, III, 391-392; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Rime sprintene”, DMN, 1920, 5 161; Demostene Botez, „Rime sprintene”, VR, 1920, 10; Camil Petrescu, „Rime sprintene”, UVR, 1928, 14; Arghezi, Scrieri, XXVII, 286-288; Izabela Sadoveanu, Mărturii, ALA, 1933, 658; G. Topîrceanu, Explicația unui succes, ALA, 1933, 675; G. Călinescu, „Aventurile din Str. Grădinilor”, ALA, 1934, 686; Paul Daniel, „Aventurile din Str. Grădinilor”, „Epoca”, 1934, 1
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
este cotidianul văzut prin prisma absurdului. Una din ipostazele poetului în Întoarcerea zeilor este revoltatul, luptătorul, cetățeanul responsabil de „ani de restriște pentru Țară”: „Poetul, ca un zeu venit în mit, / Este chemat luminii-n ajutor” (Chemarea). Tonul solemn, patetic, rima corectă, dar și temele abordate în maniera lui Lucian Blaga (satul, liniștea mormintelor) asigură un echilibru între tradiționalism și modernism. Zeii (strămoșii) se vor întoarce, vor salva oamenii de „ciuma ce vrea să ne-nghită”, versul emană optimism și vitalitate
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
păstrează prospețimea și autenticitatea rămân cele din sfera ludicului, fie că este vorba de îndrăgostiți, fie despre universul copiilor. Caracterului vetust, „întârziat”, al majorității compunerilor i se sustrage îndeosebi poezia pentru copii, unde versul scurt este mai spontan, iar diminutivele, rima onomatopeică, naivitățile își găsesc locul potrivit. Lumea copilăriei din Pasărea măiastră își păstrează încă energia neprefăcută, asocierile spontane și coloritul. Satirele din Popești din patru unghiuri, urmând, pare-se, Scrisorile și sonetele de aceeași factură ale lui Eminescu, sunt lipsite
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
rural nicidecum copleșit de paseism, ca la sămănătoriști. Din recuzita simbolistă se recurge, cu măsură, la elemente caracteristice, între care nostalgia depărtărilor ori misterul acvatic. Cel mai adesea poetul se lasă în voia satisfacției pe care i-o oferă o rimă rară sau bogată, o aliterație savantă, fără a sacrifica, prin aceste jocuri prozodice, încercate mai ales în sonete, nimic din autenticitatea sentimentului. Cartea de amintiri a lui S., Evocări. Confesiuni. Portrete (1974), are un conținut compozit. Prima secțiune, Pagini de
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
Al. Macedonski îl prezintă publicului ca pe o speranță, alături de Duiliu Zamfirescu, iar în 1883 făcea parte din comitetul societății de la „Literatorul”. Colaborează la „Revista literară”, „Peleșul”, „Curierul”, „Universul”, „Minerva literară ilustrată” și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul forțat, sensibilitatea superficială, comună nu erau departe de gustul
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
să îi ilustreze versurile. Valurile Dunării, pe muzica lui Iosif Ivanovici, se mai cântă și azi. S. a experimentat, fără reușite, poemul în proză și a lăsat câteva prelucrări din lirica lui Goethe, Heine, Lenau, François Coppée, Sully Prudhomme. SCRIERI: Rime pierdute, Craiova, 1881; Poezii complecte, precedate de o scrisoare de V. Alecsandri, pref. G. Sion, București, 1883; De-ale inimei, Iași, f.a.; Rouă și brumă, București, 1900. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 469, Ist. lit. (1982), 531; Dicț. lit.
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
asigurat un loc în istoria literaturii române prin traducerile din literaturile antice și moderne, atras de autori diverși, de toate mărimile, de la Vergiliu la Pitigrilli. Printre cei pe care i-a mai transpus în românește se numără Horațiu, Iuvenal, Petrarca (Rime de dragoste), Fernando de Rojas (Celestina), Leopardi, Lermontov, Flaubert (Doamna Bovary), Federico García Lorca (Nemaipomenita pantofăreasă), Alfredo Panzini, Miguel de Unamuno (Negura). În schimb, un interes doar documentar prezintă producțiile sale originale: textele publicistice din Oameni. Portrete literare (1934), piesele
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
Hania, București, f.a.; Alfredo Panzini, Caut nevastă!, pref. trad., București, 1928; Miguel de Unamuno, Negura, introd. trad., București, 1929; ed. 2, București, 1975, Eu! București, f.a.; Pitigrilli, În goană după dragoste, București, 1932; Nicolas Ségur, Primăvara voluptuoasă, București, 1932; Petrarca, Rime de dragoste, pref. Al. Marcu, București, 1933, Sonete, pref. trad., București, 1959; Gustave Flaubert, Doamna Bovary, I-II, București, [1940]; Federico García Lorca, Nemaipomenita pantofăreasă, introd. trad., București, 1946; Mihail Lermontov, Mascarada, pref. Mihai Novicov, București, [1948]; Horațiu, Versuri, pref.
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
traducătorii români. De mare succes s-au bucurat în epocă antologiile de literatură franceză alcătuite de Ș., mai cu seamă de poezii, precum și manualele de gramatică franceză pentru învățământul preuniversitar, republicate până în 1946. Ultima sa lucrare este un Dicționar de rime (1948), care cuprinde în anexă textul inedit al Dicționarului de rime eminescian, precedată, în 1947, de ediția Poezii din viață și postume de Mihai Eminescu. SCRIERI: Beethoven din scrisorile lui, București, 1908; Leopardi et la France. Essai de littérature comparée
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
de literatură franceză alcătuite de Ș., mai cu seamă de poezii, precum și manualele de gramatică franceză pentru învățământul preuniversitar, republicate până în 1946. Ultima sa lucrare este un Dicționar de rime (1948), care cuprinde în anexă textul inedit al Dicționarului de rime eminescian, precedată, în 1947, de ediția Poezii din viață și postume de Mihai Eminescu. SCRIERI: Beethoven din scrisorile lui, București, 1908; Leopardi et la France. Essai de littérature comparée, Paris, 1913; Leopardi sentimental. Essai de psychologie leopardienne, suivi du Journal
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
1924; Curs de istoria literaturii franceze. Secolul XVII, îngr. Al. Polcovnicu, Iași, 1927; Un Frère de Pierre Loti (Gustave Viaud), Paris, 1936; Histoire de la littérature française. XVIII-e siècle, îngr. I. Grigoriu, Iași, 1936; Racine en Roumanie, Iași, 1940; Dicționar de rime. Precedat de un studiu asupra rimei, cuprinzând și Dicționarul de rime inedit al lui Mihai Eminescu, București, 1948. Ediții: Lettres inédites relatives à Giacomo Leopardi, pref. edit. , Paris, 1913; Giacomo Leopardi, Paradoxes philosophiques, tr. Challemel-Lacour, introd. edit., pref. Joseph Reinach
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
Secolul XVII, îngr. Al. Polcovnicu, Iași, 1927; Un Frère de Pierre Loti (Gustave Viaud), Paris, 1936; Histoire de la littérature française. XVIII-e siècle, îngr. I. Grigoriu, Iași, 1936; Racine en Roumanie, Iași, 1940; Dicționar de rime. Precedat de un studiu asupra rimei, cuprinzând și Dicționarul de rime inedit al lui Mihai Eminescu, București, 1948. Ediții: Lettres inédites relatives à Giacomo Leopardi, pref. edit. , Paris, 1913; Giacomo Leopardi, Paradoxes philosophiques, tr. Challemel-Lacour, introd. edit., pref. Joseph Reinach, Paris, 1914; Les plus belles poésies
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
Iași, 1927; Un Frère de Pierre Loti (Gustave Viaud), Paris, 1936; Histoire de la littérature française. XVIII-e siècle, îngr. I. Grigoriu, Iași, 1936; Racine en Roumanie, Iași, 1940; Dicționar de rime. Precedat de un studiu asupra rimei, cuprinzând și Dicționarul de rime inedit al lui Mihai Eminescu, București, 1948. Ediții: Lettres inédites relatives à Giacomo Leopardi, pref. edit. , Paris, 1913; Giacomo Leopardi, Paradoxes philosophiques, tr. Challemel-Lacour, introd. edit., pref. Joseph Reinach, Paris, 1914; Les plus belles poésies françaises, Iași, 1922; Alfred de
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
din psalmii arghezieni și din viziunile lui Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Radu Gyr sau Paul Sterian, și un efort de diferențiere, în căutarea unui lexic propriu, a unor motive epice noi și într-o preocupare specială pentru euritmie și bogăția rimei. Pe drumuri bătătorite merge S. și în primele sale cărți pentru copii. Dar plusul de experiență, ivirea unor rezonanțe intime și dobândirea unui simț scenic determină un progres în dramatizările unor povești ori în piesa Ciufulici, care a înregistrat un
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
Cartea rândunelelor, 1972). Mai mult decât prin propria operă, Ș. a intrat în atenția publică prin antologia Noua lirică ardeleană, editată în 1935. Cultivator al prozopoemului, Ș. a profesat, pe de altă parte, constant, verslibrismul și nu a recurs la rimă decât incidental. Modelele lui sunt Lucian Blaga, Aron Cotruș și Emil Isac, iar în lirica de peste fruntarii îndeosebi Walt Whitman și Carl Sandburg. Ca atitudine, el se alătură poeților stăpâniți de elanuri generoase, sensibili la suferințele și năzuințele celor însetați
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
la realitățile locale. Intervențiile lui sunt neînsemnate și se rezumă la câteva schimbări sau inversiuni de titluri, la unele parafraze și omisiuni. Versificator modest, cu posibilități reduse sub raportul invenției lexicale, fabulistul se exprimă sărăcăcios, destul de aproximativ în ce privește ritmul și rima. Din piesele traduse se desprind învățăminte de tot felul, precum și o serie de caractere morale. Sunt texte care fac aluzie la libertate, la egalitate, mărturisind o compasiune pentru omul simplu și sărman, nevoit să îndure nedreptățile și samavolniciile celor mari
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
și poezii epurate de scoriile ideologicului, cum ar fi Călătorie. Se pare că T. încearcă o reconciliere între lirica angajată și un suprarealism îmblânzit, dar care nu mai păstrează nimic din spiritul originar. În Corp comun (1968) multe poeme au rimă, adesea pereche, expresia continuă să rămână ori simplificată, în maniera unui joc lingvistic nu prea îndrăzneț, ori abstractizată într-un mod pur formal, departe de adevărata viziune suprarealistă: „Regele vorbea în sala tronului./ Șambelanul își încerca norocul./ Sub tron o
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
pentru altarul dragostei, imaginând o scurtă istorie adamică, uzând de versuri ceremoniale despre lecții de zbor angelic, dialog epistolar cu iubita idealizată, de toposul marin, oniric, de grădini și fluturi, toate mixate dintr-o perspectivă s-ar zice optzecistă, cu rime imprevizibile și neologisme. Poema reprezentativă, și cea mai amplă, e 4 zile de dragoste, despre Euridice și mitul orfic. T. se impune - crede Marian Popa - mai mult lexical și anticalofil decât sentimental, imaginile sale având „ceva din gravura socială expresionistă
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
regulile trigonometriei și nu știi să rezolvi o ecuație cu trei necunoscute. Elevului S. îi umblă prin cap alte fantasme. Mai târziu va declara că la orele de geografie sau de botanică exersa în gând „diferite tipuri de ritmuri și rime”. Se făcea că se uită la tabla plină de nume bizare sau de socoteli și compunea versuri pe care apoi le nota. Obicei, zice el, care i-a rămas până târziu. Printre profesorii care predau la „I. L.Caragiale” se disting
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
lună mii de stropi/ Și cad punând scântei/ Pe frunzele de plopi”. Sunt versuri de vibrație scurtă, cu o tonalitate minoră, deși câteva nu lipsite, mai ales sub aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată de cadențări dactilice și rime mai puțin obișnuite. Figurația celor cincizeci de poezioare, miniaturi sufletești brodate pe rețeaua unei fantezii metrice variate, e construită în special din elemente de recuzită a naturii (plopii înalți, grâul verde, florile de mac, anotimpurile), dorurile, visul, tristețea fiind legate
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
spirite ale veacului, el se apropie prin vers mai degrabă de înaintași precum Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coșbuc, iar predominantă rămâne factura sămănătoristă, cu toată atmosfera și motivele ei. Nostalgia proprie sufletului moldav, muzicalitatea versurilor - în care ritmul și rima constituiau condiții obligatorii, puse în valoare de sonet, formă predilectă la T. -, elogiul adus peisajului natal și eroilor neamului sunt câteva dintre însemnele unei lirici „de o cumințenie desăvârșită” (G. Călinescu). SCRIERI: Albastru, București, 1902; ed. 6, Bârlad, 1918; La
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
autonom („Claxonul”, sub îngrijirea lui I. Avian). Rubrici: „În țepii Urzicii”, „Sport”, „Urzica ajută”, „Din zona dolarului”, „Penultima oră”, „Răbojul Urzicii”, „Epigrame și epitafuri”, „Lampa lui Aladin”, „Cronica rimată”. Se publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil Baltazar, Mircea Micu (parodii), Nichita Stănescu (Venus, Cu pământu-n jurul soarelui, Cu Topîrceanu în iarnă), Sașa Pană, Al. Andrițoiu, Cicerone Theodorescu, Veronica Porumbacu, Zaharia Stancu, Nina Cassian, Demostene Botez, Mioara
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
Mehedinți, Nichifor Crainic, Al. I. Lapedatu, G. Bogdan-Duică, Mihail Dragomirescu, Traian Lalescu ș.a. Tradiția rubricilor fixe, săptămânale sau zilnice, redactate de scriitori ori de gazetari dintre cei mai cunoscuți, este respectată. În 1924 G. Ranetti mai publică încă, sub titlul Rime glumețe, versuri umoristice, în care ironizează într-o manieră ușor desuetă moravurile bucureștene. „Însemnările mele” (1926-1929) și „În fiecare zi” (1929-1931) sunt rubricile în care B. Cecropide realizează o oglindă a actualității politice și culturale; li se adaugă „Filme”, semnată
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
un drum/ O scară-n cer, de aur,/ Săgeată sângerânda,/ Fulgerare aspră a unui suflet/ Mort demult,/ Înfometat/ De dragoste,/ De spațiu,/ De pajiști verzi,/ De drumuri,/ Și de cer,/ De aurite/ scări,/ De tei înalți” - Aur), fără a refuza rimă și chiar metrul popular, U. este un scrupulos șlefuitor al cuvântului: „Sunt în a Cuvântului cantare/ Îndelunga, migăloasa căutare”. Diverși specialiști ar găsi de fiecare dată ceva nou de spus în fața operelor atât de variate ale lui Uscătescu. Există însă
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]