2,626 matches
-
era o boală care-l mistuia, o chemare de sirenă căreia i se abandona scufundându-se, cu voluptate, într-un dor fără de sațiu. Mereu. Astăzi, Profesorul s-a cuibărit cuminte, asemeni Poetului în vis, pe șoldul ei scăldat de respirația ritmică a Mării Negre ("totuși valul nu se taie/cercuind apa bălaie"), sclipind cețos, dar trainic, ca în poveste, în amintirea noastră". 10 iunie 2011 O prietenă din Canada a fiicei mele, cunoscută în Finlanda grație programului de schimb universitar european Erasmus
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în incantația tragică, se pot broda la nesfârșit kilimuri sonore unice, neobișnuite, dar consecvent armonice între ele, indiferent de structurile din care provin inițial? Dar că poți cânta la pian ca la o harpă - cu mâna stângă îmblânzind, stenic, fundalul ritmic, cu volute aspre în timp ce, în picioare fiind, mângâi cu buricele degetelor, tandru sau ciupit, repezit viril, corzile prelungi ale unui pian cu coadă disecat în văzul publicului, cu capacul ridicat? Cum e posibil să pui în dialog o prelucrare unică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
folklorice (în sensul de exprimare identitară a unei culturi prin muzica ei, nu de muzică populară, de consum) care generează astăzi genul proxim numit "world music" sunt, la urma urmelor, structurile esențiale ale jazzului, o lume unde sunt topite rădăcinile ritmice și meniul sufletesc specifice sudului american în combinație cu orice altceva mai poate fi la îndemână, deci și cu mirodenii balcanice și caucaziene, pentru că, aici, chiar asta e regula. Tehnica șamanului care a oficiat la Iași katharsisul din sala de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
hormonal individual (Bastian H. P. și colab., citați de [106]). Există și ritmuri circadiene și sezoniere ale excreției urinare ale acestor săruri. Excreția majorității constituenților urinari este mai mică atunci când subiecții dorm, decât atunci când sunt în stare de veghe, devine ritmică atunci când coincide cu perioade normale de somn, dar se dereglează când somnul este impus la ore anormale și perturbă mecanismele endogene. De aceea, cunoașterea perturbărilor circadiene renale severe și de durată este importantă și pentru depistarea precoce a diverselor boli
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de 50 Hz necesită 3 vibrații pentru a fi auzit, unul de 522Hz-5 vibrații, unul de 1000 Hz-10 vibrații. (Stan, 1996) În muzică, durata unui sunet este o caracteristică importantă. O secvență de sunete devine melodie numai printr-o organizare ritmică, incluzând anumite durate relative ale notelor și accentuări. Aceeași succesiune de sunete are un caracter total diferit dacă îi sunt modificate lungimile relative ale sunetelor componente, chiar dacă toate celelalte calități rămân neschimbate. Durata minimă necesară percepției este mai mică pentru
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
nu de mult, tehnologia utilizată în implantul cohlear permitea transmiterea acelei părți ale vorbirii care era esențială în înțelegere, precum și bătaia și ritmul în timpul perceperii muzicii. Este ușor pentru persoanele cu implant cohlear să percepă ritmul, să distingă între modele ritmice, să identifice durata tonurilor. Dintre toate calitățile sunetelor muzicale, ritmul este cel mai bine perceput de către deficienții de auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenței, pornind
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
Mișcări spațiale (spatial movements): gesturi care descriu relații spațiale sau arată dimensiunea prin deschiderea palmelor în lateral. De exemplu, profesorul poate gesticula cu mâna pentru a indica direcția în care trebuie să se deplaseze un grup de elevi. 7) Mișcări ritmice (rhythmic movements): gesturi care indică tempoul comunicării didactice sau al altor acțiuni. Asemenea unui dirijor care impune muzicienilor același ritm, gesturile dirijorale 118 mențin fluența ritmului de vorbire al profesorului, asigurând dinamismul și forța comunicării. 8) Sublinierile (underliners): gesturi prin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
transformat în obiceiuri (de exemplu, profesorul care-și șterge ochelarii intens sau se uită frecvent la ceas este neliniștit). În ceea ce privește clasificarea adaptorilor, aceștia se împart în două categorii: manipulatori de obiecte și automanipulatori (de exemplu, răsucirea șuviței de păr, mișcarea ritmică a piciorului, roaderea unghilor). În cercetarea kinezică inițiată de Ray L. Birdwhistell (1952, 1970) sunt indicați ,,alter-adaptori" (gesturile muncilor manuale), ,,auto-adaptori" (mișcările pentru satisfacerea nevoilor biologice) și ,,adaptori obiectuali" (mișcări care fac uz de obiecte, dar nu în scopul pentru
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exprimă reprimarea anxietății și nervozității. De asemenea, mersul, cu toate componentele regularitatea, presiunea, viteza, lungimea pasului, elasticitatea, precizia direcției și viabilitatea este relevant în descifrarea caracteristicilor psihice ale partenerilor educaționali. Horst H. Rückle identifică unsprezece feluri de a merge: 1) ritmic (denotă bucurie, o stare psihică pozitivă); 2) sacadat (dictat de apariția bruscă a unor motive); 3) cu trunchiul țeapăn (exprimă mândrie, orgoliu, aroganță); 4) repede sau încet (arată dorința de a ajunge mai repede la o țintă sau de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
concretizează cursul gândirii); b) kinetografe (arată funcționarea corpului uman sau o acțiune concretă); c) pictografe (sugerează o imagine, mărimea unui obiect); d) bastoane (accentuează anumite cuvinte); e) reglatorii (mențin și controlează interacțiunea); f) mișcări spațiale (descriu relații spațiale); g) mișcări ritmice (indică tempoul discursului și al acțiunii). Exerciții de eficientizare a comunicării gestuale 1. Dacă analizați definițiile gestului din perspectiva relației gest-cuvânt observați cum unele susțin inseparabilitatea sau separabilitatea limbajului gestual de cel verbal. Explicați și analizați variabilele care diferențiează limbajul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se numesc ilustratori. Majoritatea ilustratorilor implică mișcările mâinilor și ale brațelor, nefiind exclusă nici antrenarea altor părți ale corpului uman. Definiți tipurile de ilustratori prezentate de Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969): ideografe, kinetografe, pictografe, bastoane, mișcări spațiale, mișcări ritmice, mișcări deictice, sublinieri. 6. Identificați din expresiile faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în afara acestora; diverse concursuri cu tematică olimpică, în vederea evaluării nivelului de cunoștințe însușit; expoziții cu tematică olimpică, sportivă; realizarea sau rezolvarea unor probleme/jocuri (recunoașterea anumitor sporturi după imagini, puzzle etc.); practicarea unei ramuri de sport, exerciții demonstrative (karate, gimnastică ritmică, minibaschet etc.); participare la competiții sportive; manifestarea artistică a Olimpismului (interpretare melodii, scenete, recitare poezii, desene, confecționare diverse materiale cu tematică sportivă, olimpică etc.); participare cu lucrări la concursuri cu tematică olimpică (exemplu: Jocurile Olimpice în imaginația copiilor, Un condei numit
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
mai mult, Beethoven a știut să imprime caracterul de marș și mișcărilor în trei timpi ca de pildă, tema principală din simfonia a III-a, sau partea lentă a simfo niei a V-a. A știut să exprime prin această ritmică sentimentul de bucurie sau triumf ca în simfoniile a III-a și a VIII-a. În simfonie, ca și predecesorii săi, el își axează atenția în special pe prima parte, ce folosește ca principiu muzical-constructiv forma de sonată. Dar la
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
În partea I a Simfoniei II avem de-a face cu o coda amplă, în care apar elemente de dezvoltare motivică, bazate pe fragmente din tema I. Încheierea mișcării se face după câteva acorduri scurte care amintesc încă o dată figura ritmică cu care a început simfonia. Partea II-a (larghetto) este una din cele mai ample părți lente ale simfoniilor lui Beethoven. Ea începe într-o atmosferă poetică, în sonorități mângâietoare, catifelate, de orchestră de cameră. Tema II, de o expresivitate
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
în repriză, melodia inițială a mișcării este lărgită; tema II apare tot la clarinet, ca în expoziție. La un moment dat asistăm la o convorbire între corn, viori, clarinet și flaut. Mișcarea se încheie cu câteva acorduri precedate de figura ritmică ce sună moale la timpani. Partea a III-a ( allegro vivace ) dă prilej lui Beethoven să folosească pentru prima oară forma de scherzo mare, cu repetarea de două ori a trio-ului, după schema: scherzo - trio - scherzo - trio - scherzo - pe
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
folosească pentru prima oară forma de scherzo mare, cu repetarea de două ori a trio-ului, după schema: scherzo - trio - scherzo - trio - scherzo - pe care o vom regăsi și în Simfonia VII. Tema de la început e formată dintr-un motiv ritmic cu accente capricioase - o frază de doi timpi, pusă cu tot dinadinsul într-o măsură de trei timpi - și o frază cu contur sinuos. Intervine apoi o mișcare mai domoală (un poco meno allegro) - trio-ul. Melodia oboiului și a
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
își face apariția la corn, trâmbițând. Caută să supună întreaga orchestră, dar viorile, cărora violoncelele le întrețin verva, își leagănă pașii fără să ia în seamă amenințarea ce e atât de aproape. Sonoritatea crește mereu. După ce răsună încă o dată motivul ritmic obsedant, urmează trio-ul. Scris în stil fugato, acest trio e plin de impulsuri. Câteva note în pizzicato fac trecerea către reluarea scherzo-ului. Iată-ne ajunși în sfârșit într-un moment când în pianissimo, pe sunetele prelungi ale coardelor
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
auzită de compozitor de la cimpoierii din vestul Ungariei. Tema II este adusă de către violoncele, în timp ce viorile prime și apoi cele secunde ne fac să credem că ar înfiripa și ele o temă. Iată această suprapunere: Dezvoltarea folosește foarte mult figura ritmică: care se auzise insistent la începutul mișcării. Partea II ( andante molto mosso), intitulată ,,Scenă la pârâu”, începe cu o melodie cântată de viorile prime pe un acompaniament ce sugerează curgerea apei: Sentimentul de contemplare este întregit de un fragment melodic
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
ascendente, ca niște acumulări de energie. Tot glasul oboiul face să se audă o melodie mângâietoare: Momentele de calm sunt întretăiate de sonorități puternice, până când totul se potolește, prevestind parcă ceva. Flautul și oboiul schițează apoi, în registrul înalt, motivul ritmic al temei I din partea I propriu-zisă (vivace): Din firavă cum era la început, ea va izbucni cântată de viorile prime și de către corni. Prin ritmica ei, tema II este asemănătoare cu tema I, ca o variantă a ei: În dezvoltare
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
și grupul coardelor. Partea II este vestitul allegreto. El a sugerat unor comentatori imaginea unui cortegiu funerar care vine din depărtare, se apropie din ce în ce mai mult și se pierde apoi iarăși, către cealaltă zare. Toată mișcarea este clădită pe următoarea figură ritmică: Pe tema asemănătoare unui marș funebru care se naște din acest motiv ritmic, violoncelele și violele suprapun o melodie tristă. Sonoritățile cresc, întreaga orchestră ajunge să cânte în fortissimo, ca și cum cortegiul de care vorbeam a ajuns în fața noastră. Glasul duios
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
imaginea unui cortegiu funerar care vine din depărtare, se apropie din ce în ce mai mult și se pierde apoi iarăși, către cealaltă zare. Toată mișcarea este clădită pe următoarea figură ritmică: Pe tema asemănătoare unui marș funebru care se naște din acest motiv ritmic, violoncelele și violele suprapun o melodie tristă. Sonoritățile cresc, întreaga orchestră ajunge să cânte în fortissimo, ca și cum cortegiul de care vorbeam a ajuns în fața noastră. Glasul duios al clarinetului, susținut de fagot, aduce către mijloc o melodie luminoasă, ca o
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
e preluată imediat de suflătorii de lemn. De la un pianissimo misterios, sonoritatea crește, conducând spre un motiv cu ritm punctat al întregii orchestre. Expoziția - enunțarea materialului tematic al primei mișcări - se încheie cu patru măsuri, bazate pe repetarea aceluiași motiv ritmic. La începutul dezvoltării, acest motiv se aude la viole, pe urmă la violoncele și contrabași și în sfârșit, pentru o clipă, la toată orchestra, (tema a doua nu va apărea în dezvoltare). El e preluat apoi pe rând de suflătorii
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
expusă în stil fugato ( reluată pe rând de către viorile secunde, viole, violoncele, viorile prime și contrabașii, care întregesc treptat țesătura sonorităților). Tema a doua, adusă de suflători, este ca un chiot de bucurie: Această temă este urmărită de pulsația motivului ritmic de la începutul scherzo-ului, ce se aude mereu la corzi. Dezvoltarea începe după câteva pauze ale întregii orchestre și se întemeiază pe tema I-a. Apare apoi reluarea acestei teme (repriza) în care apare și tema II-a. Intervine pe
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
altul. CADENȚA. - În general concertele instrumentale cuprind unele părți în care orchestra tace, lăsând pe solist să cânte singur. De obicei aceste părți - denumite cadență oferă prilej solistului să-și desfășoare virtuozitatea. În alt context este o formulă melodică și ritmică de încheiere a unei idei sau desfășurări muzicale, putând crea impresia de oprire provizorie sau definitivă CANON. - Cuvînt de origine grecesc - regulă. Practică frecventă de scriitură a muzicii baroce, reprezentând o polifonie la două, trei, patru sau mai multe voci
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de frenetic și brusc domol îmi pare pianul, pe atât de serios contrabasul. Cei din fotoliile roșii izbucnesc frenetic în aplauze, ca o virgulă strecurată abil într-un text bogat de metafore. Bateristul zâmbește cu pleoapele strânse, punctând un „Ț“ ritmic, sacadat. Aș dansa dacă fotoliilor nu li s-ar părea desuet. Duminică. Mark Brenken. Pronunță clar titlul fiecărei piese care urmează, inclusiv în românește. Îmi plac, le cumpăr CD-ul fie și numai pentru cântecul trenulețului de lemn. „Pentru Diana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]