1,943 matches
-
Băieții nu erau prea Încântați de codițele și espadrilele pe care le aveam pe atunci. Erau doar, știi tu, scrisori către... Nu știu, nimic deosebit. —Ei, eu Întotdeauna am fost de părere că ești foarte drăguță. Am simțit imediat că roșesc. Nu știu de ce, dar asta m-a bucurat mai mult decât dacă și-ar fi proclamat iubirea nepieritoare pentru mine, dar n-am avut timp să savurez, pentru că mobilul Începu să bâzâie cu un mesaj urgent: Păpușă, unD ești? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
altora sau față de alții" (Ch.R. Darwin 1872/1967, 192). Aceasta "se manifestă prin acte de indelicatețe, iar indelicatețea este o problemă de bună-cuviință, după cum vedem clar la națiunile care merg complet goale sau aproape goale. Cel care este modest și roșește ușor la acte de asemenea natură o face pentru că ele reprezintă încălcări ale unei bune- cuviințe solid și înțelept stabilite. Aceasta se vede de fapt din derivația cuvântului "modest" din "modus", o măsură sau un criteriu de comportare" (idem). Într-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este aproape un rit de trecere obligatoriu. "Vanitatea m-a împins către iubire, ba nu, către voluptate; nici măcar către aceasta, ci către experiențele cărnii", mărturisește Gustave Flaubert într-una din scrierile de tinerețe. "Eram luat peste picior din pricina fecioriei mele, roșeam din cauza ei, o vedeam ca pe ceva de ocară, și mă apăsa ca și cum ar fi fost desfrânare. Mi s-a înfățișat o femeie, am posedat-o; și m-am desprins din brațele ei plin de dezgust și de amărăciune"5
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
făptură plină de viață, de hotărâre, de elan [...]. Dovedește o încredere care te descumpănește, o cutezanță cam prea masculină"17. Tânăra fată din zilele noastre, adaugă monseniorul Bolo, "vorbește într-un fel care ar face până și o maimuță să roșească". "Îndrăzneala sa a sporit într-atât, încât tinerii domni sunt cei care rămân descumpăniți"18. Un cuvânt, nou-nouț, rezumă prin el însuși situația: tinerele fete au început să flirteze. Un import anglo-saxon? Deci ce s-a întâmplat? Întrebarea îi urmărește
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
preface apoi că pleacă fără a-i da vreo atenție, dar se întoarce brusc, cu aerul că uitase ceva. Așa cum se aștepta, o surprinde pe necunoscută privindu-l cu nesaț... Prinsă în capcană, atrasă din vizuină, femeia se zăpăcește și roșește. Însă așa tulburată cum era, femeia își înfrânge fâstâceala și se preface că nu-l bagă în seamă pe tânărul baron. Atunci când, după ce o așteptase pe culoar, tânărul se îndreaptă spre ea, frumoasa necunoscută își schimbă direcția și urcă în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
banală, ca toate celelalte..". "Ca toate celelalte", Dominique Desanti a profitat de libertatea nou dobândită pentru a colinda locurile rău famate. "Multe fete din generația mea erau obișnuite cu flirturile, cu sărutările fugare, cu dansatul prea aproape, cu dansatorul care roșește și se stăpânește să nu scape vreun geamăt", își amintește scriitoarea. "Făceam lungi plimbări pe jos prin oraș cu băieții care scriau scrisori sau chiar poeme de dragoste, în versuri sau în proză, și petreceam nopțile de august pe plajă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de leșin în timpul unui atac de panică ori (2) evită să circule singur cu mijloacele de transport în comun și cu 1 a situațiilor cînd (3) se teme să stea de vorbă cu persoanele necunoscute, (4) se teme să nu roșească, să nu tremure sau să nu se simtă prost și (5) se teme să mănînce împreună cu alții. Pacienții care obțin un punctaj de 0 sau mai multe puncte sînt predispuși la tulburarea de panică și agorafobie, în timp ce pacienții ce obțin
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Acest fenomen este numit uneori atenție focalizată asupra sinelui sau adoptarea perspectivei observatorului. Persoana care suferă de fobie socială încearcă să-și imagineze imaginea pe care și-o fac ceilalți despre ea Par relaxat? Par anxios? O, nu, simt că roșesc! etc. Normal, această monitorizare permanentă îi distrage și mai mult atenția, iar mai devreme sau mai tîrziu persoana respectivă va pierde o parte a conversației și se va găsi probabil într-o adevărată încurcătură atunci cînd va trebui să dea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prin spațiul real și istoric al comunismului românesc. Accentele introspective ale acestui volum îi conferă o dimensiune poetică neobișnuit de intensă, în care narațiunii îi răspund, într-un limbaj liric și ermetic, semnificații imposibil de redat în alt mod - arțarul roșește mărul surâde/ dusu-s-au stelele popcorn ceresc/ regele se-nclină și ucide. Amplificată de o obsesivă recurență a morții, perceperea cât mai acută a realității este, încă din copilărie, o miză existențială. Cadavrul și sicriele, ritul funerar și absența
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acestei teorii au fost studiați bolnavii de Parkinson, care își pierd expresia emoțională dar își păstrează viața emoțională nealterată. În această teorie periferică feed-back-ul vegetativ joacă un anumit rol, și anume întreține și uneori exacerbează emoția (faptul că un tânăr roșește ușor și acest lucru este perceptibil de către altul, crează un sentiment negativ, care adăugându-se la emoția inițială o intensifică, intensificând inclusiv sensibilitatea organică). Influența feedbackului a fost demonstrată și experimental, într-un experiment făcut de Valins asupra unui grup
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
iluziona, mai mult decât ar trebui, cu privire la puterile lor de a Întreprinde ceva au nevoie de o corecție de viață pentru a deveni mai realiști În autoaprecieri. De altfel, un alt proverb ne spune: „Cine păgubește se Înțelepțește”.) „Trebuie să roșim când săvârșim o greșeală, dar nu atunci când o Îndreptăm.” (J.-J. Rousseau) Pățitul suflă și-n iaurt. (Pățitul devine atât de temător, Încât ajunge să fie circumspect chiar și față de oamenii binevoitori sau față de situațiile favorabile, nou-apărute: „Omul nepățit, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
moralist, care însă nu strică atmosfera întregului: una de patimă înfierbîntată, imposibil de dominat, ajunsă la limita iraționalului. Caz rar, aci, „satanic” nu inspiră aversiune ori teamă. Dimpotrivă, e foarte bine găsit pentru a vorbi despre lucruri naturale fără să roșești, ori a le exalta prefăcîndu-te că le condamni. „Transformism” într-una din „Bucățile de noapte”, Bacovia scrie: „Depărtările profilau o civilizație ca o siluetă dărîmată, pămîntul aștepta un nou transformism, și eram [naratorul și o femeie - n. m.] ultimii oameni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-i scria, din Botoșani, doamnei Cornelia Emilian, la 3 febr. 1888: "Judecă, scumpa mea mamă, dacă sărăcia este o rușine. Bunicii și străbunicii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea în vînt, ci numai în urma multor nenorociri... familia noastră era ca un exemplu, între proprietarii din Botoșani"5. Poetul Eminescu numai în două ocazii s-a lăsat condus de aceleași aere aristocratice, dar se va
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
obiectivă, iar de cealaltă activitatea ruptă de conștiință și transformată în deprinderi și reacții oarbe”, behaviorismul s-a plasat, prin esența concepției sale, pe pozițiile metafizicii dualiste. Însăși „activitatea”, după J.B. Watsor unicul obiect al psihologiei, este redusă - arată Al. Roșea - la o totalitate de reacții care sunt înțelese în mod mecanicist: „Pentru Waton, între stimulentul extern și reactia de răspuns ar exista o relație mecanică nemijlocită. El ignora întregul lanț de procese nervose și psihice care leagă stimulentul cu reacția
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în cauză trăiește teama față de spații închise (ex. săli de teatru sau cinema, vehicule etc.) în care declară că se sufocă, sau se simte în nesiguranță; în sfârșit, în cel de-al treilea caz, care exprimă teama de a nu roși în public (specifică, de exemplu, timizilor), persoana în cauză evită situațiile sociale. dar poate că și mai ilustrativ exemplu este cel al individului suferind de „autofobie”, respectiv de teama de a fi, sau de a rămâne, singur cu el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
-ți dese,/ În versuri proaspete să-ți cânt./ Ci eu, nemernicul ce sunt,/ Storc din căpșuni ulei sub prese,/ Fățarnic ceru-ntind pe mese/ Și din aluatul cel mai blând/ Îți fac pâinițe lungi și drese/ Cu cânepă și-apoi, roșind,/ În timp ce-n flori umedă iese/ Pe lume roua din pământ,/ Pun îngerii să ți le-ndese,/ Plini de evlavie și-avânt,/ În curul rozbombat și sfânt!". La fel ca aici, în cel de-al doilea Sonet din imbricata Infernală comedie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
constituent al său care răspunde la întrebările "Despre ce a fost această narațiune?" și "De ce a fost povestită această narațiune?". Pratt 1977. sintagmă [syntagm]. O secvență guvernată de reguli aducînd împreună cel puțin două unități de același tip. În "Ioana roși", cuvintele "Ioana" și "roși" formează o sintagmă, la fel ca și sunetele /dž/, /el/ și /n/, în timp ce cuvîntul "Ioana" și sunetul /b/ nu formează o sintagmă. Într-o primă versiune a modelului greimasian al narațiunii, s-au identificat trei tipuri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
plan psihologic, roșul reprezintă arșița trupului, adică dorința, libidoul. Forța lui se exprimă în pulsiunile vitale și sexuale. Domnește asupra instinctelor și asupra emoțiilor. Expresiile populare exprimă clar aceste noțiuni: «roșu de furie», «a vedea roșu în fața ochilor» sau a roși, fenomen ce reflectă emoția. Roșul provoacă, excită, implică o reacție: capa roșie pe care toreadorul o agită în fața taurului, mențiunea înscrisă pe medicamentele eliberate numai sub prescripție medicală, corecturile și notele profesorilor... Roșul subliniază importanța. Nu putem să nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Românul (1879) "Mărturisesc că mi-e rușine să povestesc aici asemenea lucruri" și avertiza tăios: "Dar să ne cheme la teatru cu nevestele noastre, cu copiii noștri, pentru a încerca pînă la ce grad un public poate asculta fără a roși obscenitățile cele mai crude, mi se pare că este a merge cam departe... [...]; dacă aveți de gînd să mergeți la teatru cînd se va reprezenta O noapte furtunoasă, lăsați-vă acasă nevestele și fetele." Din aceeași perspectivă se alarma și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de la dorințele cărnii care luptă împotriva sufletului’. - Pentru patima de proprietate „Nimeni dintre voi să nu sufere ca omorâtor de oameni, sau ca hoț, sau ca bârfitor, sau ca profitor de bunurile altora. Iar dacă suferă ca creștin, să nu roșească - ci să mărească pe Dumnezeu în acest nume’’ - Pentru patima de dominație și subordonare „Fiți supuși la toate instituțiile omenești pentru Dumnezeu: fie regelui ca suveran, guvernatorilor ca trimiși de el, pentru pedepsirea celor rău făcători și lauda celor buni
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ei, la fel cum fascicolul alb de lumină se divizează într-o puzderie de culori (de lunginimi de unda diferite) la trecerea printr-o prisma: "Înalt în orgă prismei cântăresc / Un Săturat de semn, poros infoliu. / Că fruntea vinului cotoarele roșesc, / Dar soarele pe muchii curs -de doliu [s.n.]". 24 Cf. Giles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 63. 25 Atributul "vegetale" este, credem noi, un franțuzism, si desemnând un alb comparabil cu cel al fildeșului (Fr. ivoire vegetal), astfel că sintagma
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
-i sărac, apoi e și mândru de nu mai are pereche. Judecă scumpa mea mamă dacă sărăcia este o rușine? Bunii și străbunii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea în vânt, ci numai în urma multor nenorociri. Și este lucru de mirare cui seamănă Mihai de-i așa de risipitor, de vreme ce familia noastră era ca un exemplu între proprietarii din Botoșani. Eu nu m-aș
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a făcut soarele mare și luminos, mai mare decât pământul nostru, și l-a dat degrabă sub pământ. Când a socotit Dumnezeu, a sculat oamenii, acum era mai multă lumină. Se uită cu toți cu mirare în toate părțile: zorile roșeau ceriul, întunericul din ce în ce mai tare se ștergea și ziua albă acoperea pământul întreg (...). Iată că într-un loc, pe cer, o strălucire mai mare se arată, iar de sub pământ se rădică pe-ncetul ceva rotund, strălucitor din cale-afară, încât le lua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru zâmbet, râs sau plâns care apar la copiii născuți orbi sau surzi și cele ale copiilor normali. În acest sens, Irinäus Eibl-Eibesfeldt a prezentat cazul unei fetițe oarbe din naștere care, lăudată pentru calitatea interpretării sale la pian, a roșit și și-a plecat privirea exact cum procedează orice fată sfioasă atunci când este admirată 31. Unele studii dezvăluie faptul că ,,nevăzătorii din naștere folosesc gesturi ale mâinii pentru a comunica, asta chiar și atunci când vorbesc cu alți nevăzători. Și fac
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
denota altceva decât exprimă cuvintele, constituind gesturi contrare (profesorul surâde ușor în timp ce îl critică pe elev). După Elisha Babad ,,ilustratorii pot să cuprindă gesturi emblemă" (care înlocuiesc cuvintele) și ,,expresori" (care însoțesc o trăire organică sau cu halo afectiv: a roși, a te crispa de durere, a tresări etc.)114. Pe parcursul lecției, profesorul poate să descrie cu ajutorul mâinilor ritmul de acțiune (rapid, lent), persoana (eu, tu), conceptele spațiale (aproape-departe, în față-în spate, sus-jos), formele (cerc, triunghi, pătrat) și dimensiunile obiectelor (mare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]