2,724 matches
-
continuă care se manifestă pe parcursul secolului al XIX-lea (mai ales la nivelul elitelor), această așteptare și speranță Își va prelungi totuși ecourile până la destrămarea definitivă a venerabilei monarhii. Pentru a surprinde această treptată Îndepărtare a Împăraților austrieci din inimile româncelor din Ardeal, ne poate fi de ajutor o analiză comparată a contactelor dintre cele două părți, În veacul al XVIII-lea și În cel următor, așa cum le putem percepe prin intermediul memoriei subiective a relatărilor de epocă. Am văzut, Într-o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În care aluziile livrești la antichitatea romană Își găsesc, de asemenea, un loc privilegiat În cadrul aceleiași paradigme neoclasice. Împăratul le va recunoaște așadar individualitatea etnică și ascendența latină, cele mai de preț trăsături implicate În prezența sărbătorească și decorativă a româncelor, deoarece el conștientizează faptul că acești supuși Îndepărtați Îl omagiază, sub semnul devizei virtus romana rediviva, În calitatea sa de suveran al românilor renăscuți pe pământul coloniei lui Traian XE "Traian" . „Si nu putin ma mirasem — ar fi spus Iosif
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cuvinte, este limpede că ele reprezentau ceea ce românii ar fi dorit, cel puțin, să audă din gura lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" . Caracterul tot mai ideologizat și politizat al contactelor și al relației mentale dintre româncele ardelence și suveranii austrieci iese puternic În evidență cu ocazia unei alte Întâlniri celebre, ocazionată de trecerea lui Franz Joseph XE "Joseph" prin Munții Apuseni, În iulie 1852. În timpul revoluției, româncele se lăsaseră seduse și ele de vraja atotcuceritoare a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și politizat al contactelor și al relației mentale dintre româncele ardelence și suveranii austrieci iese puternic În evidență cu ocazia unei alte Întâlniri celebre, ocazionată de trecerea lui Franz Joseph XE "Joseph" prin Munții Apuseni, În iulie 1852. În timpul revoluției, româncele se lăsaseră seduse și ele de vraja atotcuceritoare a ideologiei naționale, unele participând chiar În mod direct, cu arma În mână, la luptele duse de tribunii lui Iancu XE "Iancu" pentru apărarea Munților. „Banderiile” alcătuite din moațe călări se distinseseră
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va refuza cu Încăpățânare, de-a lungul Întregii vizite, să se prezinte În fața lui Franz Joseph XE "Joseph" . Era, din partea lui Iancu, replica plină de amărăciune pe care el o dădea ingratitudinii Curții vieneze. În această situație, primirea rezervată de către românce oaspeților austrieci dobândea automat alte semnificații, departe de orice spirit de flaterie. Încercând Încă o dată captarea bunăvoinței imperiale, scoțând În evidență individualitatea etnică specific românească a comunității lor, ardelencele venite să Îl Întâmpine pe Împărat nu făceau acum mai mult
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
e română. Așadar, dacă este să Îi dăm crezare protopopului de Gurghiu, Petru Maior XE "Maior" , În imaginarul țărănesc, marcat de spiritul medieval, de miraculos, neliniști și culpe, vina de a Întreține relații sexuale cu o femeie care nu era româncă reprezenta un păcat aparte, de o maximă gravitate, destăinuit cu teamă la spovedanie. Resentimentele existente În mentalitatea românească tradițională din Transilvania față de ideea relațiilor și căsătoriilor mixte Își găseau corespondentul În sensibilitățile similare maghiare. Publicistul francez Augustin de Gerando, filomaghiar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
național, despre puterea dragostei pusă În balanță cu contradicțiile istoriei. Prima dintre prietenele lui Iancu XE "Iancu" de care avem cunoștință se leagă de anii adolescenței acestuia și de locurile sale natale din Apuseni. Se numea Tilda Oblateck, nu era româncă (numele sugerează o ascendență slovacă), iar tatăl ei, care locuia, probabil, la Abrud, era director la oficiile miniere din Munți. Ea pare să fi fost marea dragoste din tinerețe a lui Avram Iancu, deoarece acesta obișnuia, mai târziu, să povestească
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Iancu XE "Iancu" ținea cont doar de frumusețea, naturalețea și puritatea sentimentelor prietenei sale (pentru el, mai de preț decât calitățile similare ale nobilelor domnișoare din Cluj-Napoca), și nu de vreun considerent de ordin național, deoarece nici Tilda nu era româncă. O altă fată despre care mărturiile memorialistice afirmă că ar fi fost iubita lui Iancu XE "Iancu" era Vida Fáni, o unguroaică de data aceasta. La fel ca Tilda, Fáni locuia la Abrud, iar tatăl ei aparținea aceluiași mediu al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prețuire a celorlalte etnii de către maghiari va atrage după sine același lucru și din partea popoarelor respective, domeniu esențial, În care s-a făcut atât de puțin, de ambele părți, de atunci și până În zilele noastre. Priviri de unguri, chipuri de românce: imagini maghiare ale feminității românești Imaginile reciproce ale popoarelor Transilvaniei includ o gamă largă de aspecte referitoare la celălalt, de la politică și cultură până la faptul de viață cotidian. Nu lipsesc așadar din acest ansamblu nici imaginile de gen, o formă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
formă subtilă de exprimare a alterității. În paginile care urmează vom analiza câteva mărturii maghiare referitoare la feminitatea românească, aparținând unor observatori din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ne vom opri asupra clișeelor referitoare la Înfățișarea fizică a româncelor, concentrându-ne atenția asupra metamorfozelor pe care le cunoaște tehnica privirii. Subiectul decupat de noi cu această ocazie poate fi Încadrat Într-o imagine amplă și coerentă cu privire la români, generată În cuprinsul culturii maghiare a epocii. Potrivit acestei imagini (care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tema „bunului sălbatic”, un celălalt pitoresc și exotic. El era privit cu bunăvoință și, În același timp, cu un sentiment de superioritate, ca obiect al demersului civilizator și reformator promovat de elita maghiară. În acest context general al reprezentării, imaginea româncelor nu ocupă un loc important. Textele pe care le-am depistat cu privire la acest subiect, nu foarte numeroase, aparțin unor istorici, geografi, jurnaliști ori literați maghiari ai vremii, de formație iluministă sau romantică. De obicei, ei sunt călători prin Transilvania, așadar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
jurnaliști ori literați maghiari ai vremii, de formație iluministă sau romantică. De obicei, ei sunt călători prin Transilvania, așadar observatori direcți, care consemnează impresii personale, dar nu lipsesc nici autorii care se mulțumesc să colporteze informații preluate exclusiv din bibliografie. Româncele despre care scriu acești intelectuali sunt separate de lumea observatorilor lor printr-o triplă alteritate. Alteritatea de gen, conturată de privirile bărbaților care scrutează chipuri și trupuri de femei. Alteritatea socială, ce desparte interesele, valorile și manierele citadine și nobiliare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt personaje pozitive, luminoase, animate de sentimente calde, care Îi ajută pe maghiarii căzuți prizonieri să scape din mâinile răsculaților. În consecință, după cum era de așteptat, chipurile lor degajă numai bunătate și frumusețe. Dacă este să dăm crezare textelor analizate, româncele atrag privirile observatorilor maghiari În primul rând datorită frumuseții lor. În al doilea rând, interesul față de ele este stimulat de portul lor pitoresc, dar și de tendința de a se Împodobi - trăsături care nu sunt Însă valorizate Întotdeauna Într-un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trăsături care nu sunt Însă valorizate Întotdeauna Într-un mod pozitiv. Ca și În cazul imaginii bărbaților, felul În care este reprezentat aspectul fizic al femeilor va fi influențat de aprecierile cu privire la trăsăturile morale și comportamentale care le sunt atribuite. Româncele, considerate, de obicei, mult mai harnice și mai implicate În lupta cotidiană cu greutățile vieții, În raport cu partenerii lor, asociază acestor calități sufletești, În mod firesc, o Înfățișare fizică plăcută și armonioasă. Frumusețea româncelor reprezintă, În mod categoric, un stereotip internațional
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
morale și comportamentale care le sunt atribuite. Româncele, considerate, de obicei, mult mai harnice și mai implicate În lupta cotidiană cu greutățile vieții, În raport cu partenerii lor, asociază acestor calități sufletești, În mod firesc, o Înfățișare fizică plăcută și armonioasă. Frumusețea româncelor reprezintă, În mod categoric, un stereotip internațional, pe care Îl Întâlnim În formule cvasiidentice la germanii analizați de Klaus Heitmann, ca și la observatorii europeni de toate națiile, trecuți În revistă de Ștefan Lemny sau Mihaela Grancea. Este vorba, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naturalețe, care pășesc În satele pe care le vizitează ca Într-un muzeu În aer liber. Încadrându-se În această regulă generală, majoritatea autorilor maghiari din prima jumătate a secolului al XIX-lea se arată entuziasmați de frumusețea deosebită a româncelor. Pe de o parte, aprecierile lor pot fi puse, pur și simplu, pe seama interesului sexual masculin, generat uneori de formele care se Întrezăreau pe sub cămășile țărăncilor, alteori de un simplu gest sau o privire fugară. Fantasmele călătorilor erau stimulate, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ingres sau Delacroix și nici măcar Rusia explorată de Casanova, cu toate acestea, putem detecta și În scrierile care ne interesează aici asemenea accente discrete, de natură să sugereze mirajul senzualității răsăritene. Pe de altă parte, aprecierile observatorilor maghiari cu privire la frumusețea româncelor ne lasă să Întrevedem, mult mai limpede, două modele culturale care fasonau viziunea lor idealizată. În primul rând, pentru generațiile de la Începutul secolului al XIX-lea, estetica de factură neoclasică a iluminismului mai transforma Încă peisajul transilvan Într-un decor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a fi priviți, Iar pe alocuri poți găsi și niște fete atât de angelice, Încât dacă te-ai așeza lângă ele sau le-ai lua În brațe, Ai mânca și mămăliga tristă ca pe o plăcintă.” Mátyási găsește că frumusețea româncelor merită cuvinte de laudă, cu atât mai mult, cu cât ea este una naturală. Româncele, spune poetul nostru, nu sunt răsfățate nici cu mâncăruri deosebite - cum ar fi pâinea și cozonacul din grâu al maghiarilor, vestitul covrig din Debrețin, renumita
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dacă te-ai așeza lângă ele sau le-ai lua În brațe, Ai mânca și mămăliga tristă ca pe o plăcintă.” Mátyási găsește că frumusețea româncelor merită cuvinte de laudă, cu atât mai mult, cu cât ea este una naturală. Româncele, spune poetul nostru, nu sunt răsfățate nici cu mâncăruri deosebite - cum ar fi pâinea și cozonacul din grâu al maghiarilor, vestitul covrig din Debrețin, renumita mâncare de varză a Clujului ori cafeaua și turta dulce din Pesta - și nici nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În casă toată ziua și nu Își doresc pălării”, nu folosesc evantaie pentru a se feri de soare și nu dorm În paturi comode din puf; dimpotrivă, muncesc din greu, „Învârtind sapa, furca și fusul.” În pofida unei asemenea vieți aspre, româncele „cresc atât de frumos”, hrănindu-se cu turtele simple de mălai, Încât Și Viena s-ar plictisi de damele sale Dacă ar vedea fetele din Ardeal. Acestea sunt „ca merele proaspăt culese”, „cu obrajii roșii” și „formele rotunde”, cu trupul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
damele sale Dacă ar vedea fetele din Ardeal. Acestea sunt „ca merele proaspăt culese”, „cu obrajii roșii” și „formele rotunde”, cu trupul Împlinit ca o piersică. În finalul descrierii sale, Mátyási oferă și obișnuita explicație de natură istorică a frumuseții româncelor: Dar cum să nu fie printre ele figuri frumoase, Când poporul român este drojdie romană! În acest fel, imaginea „bunului sălbatic” (În variantă feminină), menită să relativizeze avantajele vieții moderne și să Îi contrapună acesteia utopia unei vieți În afara civilizației
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rudimentari și nobilii cizelați, Mátyási propune opoziția Natură - Cultură, valorizată În conformitate cu preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și Mátyási vehiculează imaginea damelor educate din saloanele aristocratice, ca etalon convențional al excelenței feminine, el Își exprimă preferința categorică pentru frumusețea naturală a româncelor de extracție rurală. Un alt observator maghiar atras de farmecul româncelor, care scrie În aceeași perioadă de la cumpăna veacurilor, este administratorul de moșie György László XE "László" . În versurile sale naive, dar extrem de semnificative pentru stereotipiile etnice tradiționale care structurează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și Mátyási vehiculează imaginea damelor educate din saloanele aristocratice, ca etalon convențional al excelenței feminine, el Își exprimă preferința categorică pentru frumusețea naturală a româncelor de extracție rurală. Un alt observator maghiar atras de farmecul româncelor, care scrie În aceeași perioadă de la cumpăna veacurilor, este administratorul de moșie György László XE "László" . În versurile sale naive, dar extrem de semnificative pentru stereotipiile etnice tradiționale care structurează imaginea românilor la maghiari, el face și o comparație Între româncele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
româncelor, care scrie În aceeași perioadă de la cumpăna veacurilor, este administratorul de moșie György László XE "László" . În versurile sale naive, dar extrem de semnificative pentru stereotipiile etnice tradiționale care structurează imaginea românilor la maghiari, el face și o comparație Între româncele din Chintelnic și săsoaicele din Arcalia, două localități situate În cuprinsul domeniilor bistrițene pe care le avea În administrare. Comparația dintre bărbații aparținând celor două comunități Îi favoriza categoric pe sași. În contrast cu țăranii sași, harnici și cumpătați, românii erau considerați
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maghiar leneși, hoți, neglijenți, urmași cu totul degenerați ai romanilor, care dezonorau prin conduita lor contemporană numele ilustru al strămoșilor. În ceea ce privește femeile Însă, György inversează sensul comparației. Săsoaicele, scrie el, „sunt aspre, pline de riduri și put a sudoare”, În timp ce româncele sunt foarte atrăgătoare, În rochiile lor pitorești, care „au fost aduse Încă de Traian XE "Traian" de la Roma” și care scot atât de bine În evidență frumusețea corpului feminin. Pe același ton admirativ, György scrie că trupul româncelor este „robust
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]