3,927 matches
-
și culturale care se vor întrupa mai tîrziu în "națiune". Carol cel Mare pune să fie transcrise în limba francă cele mai vechi poeme epice germanice; din păcate, însă, nu s-a mai păstrat nimic din ele. Epopeile de limbă romanică, precum faimoasa Chanson de Roland, sînt transmise oral din generație în generație. În sfîrșit, o întreagă cultură populară orală trebuie să fi existat, din care aproape nimic n-a ajuns pînă în zilele noastre. "Renașterea carolingiană" s-a afirmat, de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și dccorațiunilor "romane". Arheologii și istoricii secolului al XIX-lea au calificat cu acest epitet arta Occidentului creștin în epoca feudală, pentru a marca cum trebuie înrudirea cu monumentele construite în vechiul Imperiu Roman, tot așa cum se vorbește de limbi romanice pentru a desemna dialectele derivate din latină, după ce suportă și influențele "barbare". În fond, însă, dacă influențele romane sînt evidente întîlnite în planul construcțiilor, în folosirea boltei, a arcurilor pe coloane și a frontoanelor triunghiulare, folosirea absidei și a ornamentelor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a artizanilor gali. În țările Imperiului, din Lorrena și pînă în Boemia și din Africa pînă în Polonia, începînd cu a doua jumătate a secolului al X-lea, se dezvoltă o arhitectură ottoniană care prezintă deja numeroase trăsături comune cu romanicul și care este moștenirea directă a artei carolingiene. Primele manifestări ale unei arhitecturi romane originale -caracterizată prin bolta de pietre ajustate, meținute de o piatră mai groasă, înfundată cu forța, cheia de boltă apar aproape în același timp, la sfîrșitul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
împărțită în absidiole adăpostind capele de jur împrejur, conține corul și altarul. Cînd biserica adăpostește sfinte relicve ceea ce este frecvent -, acestea sînt, în general, conservate într-o criptă subterană, amenajată sub cor. Printre problemele tehnice care se ridicau în fața arhitecților romanici, cea mai importantă era aceea a acoperișului. Structurile din lemn ale bisericilor preromane prezentau grave riscuri de incendiu. Au fost înlocuite cu bolți din piatră în plin arc, a căror tehnică este împrumutată de la romani. Greutatea, însă, a bolții îl
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Este imperativă sublinierea faptului că aceste "națiuni" universitare indicau oarecum proveniența, însă nu corespundeau nicidecum cu Franța, Picardia, Normandia și Germania geografice. "Națiunea" universitară franceză, spre exemplu, era circumscrisă cu ajutorul unui decupator lingvistic, cuprinzându-i pe toți vorbitorii de limbi romanice - francezi, desigur, alături de italieni și spanioli. "Națiunea picardă" făcea referire la olandezi, în timp ce sub cupola "națiunii normande" erau asimilați studenții veniți din nord-estul Europei. Semantica națiunii bazată pe acești referențiali lingvistico-geografici imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
căsătorii exogene, în afara grupului de apartenență). În viziunea istorică a lui Maior, românii și-au prezervat intactă romanitatea prin instituirea prohibiției cu privire la connubium. Ne-amestecându-se cu alte neamuri prin căsătorii, românii au evitat orice sursă de "poluare genetică" a fondului lor romanic. Aceeași teză a purității absolut romanice a românilor este apărată și de către Budai-Deleanu, care chiar dacă le acordă dacilor șansa supraviețuirii etnice ulterior războiului cu Traian, nu au nici cea mai neînsemnată contribuție la alterarea fondului roman. De altfel, polemizând cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În viziunea istorică a lui Maior, românii și-au prezervat intactă romanitatea prin instituirea prohibiției cu privire la connubium. Ne-amestecându-se cu alte neamuri prin căsătorii, românii au evitat orice sursă de "poluare genetică" a fondului lor romanic. Aceeași teză a purității absolut romanice a românilor este apărată și de către Budai-Deleanu, care chiar dacă le acordă dacilor șansa supraviețuirii etnice ulterior războiului cu Traian, nu au nici cea mai neînsemnată contribuție la alterarea fondului roman. De altfel, polemizând cu teoriile istoricilor Schöler, Eder și Potocki
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dacia, ar fi putut fi utilizată ca manual didactic [Mârza, 1982-1983, p. 577]), ele rămân plasate în avangarda gândirii istoriografice, creatoare a unei paradigme interpretative. Coordonatele centrale care definesc paradigma latinistă sunt: latinitatea absolută a poporului român, identitatea romano-română, continuitatea romanică după retragerea aureliană, unitatea etnico-teritorială a românilor și a spațiului românesc, spiritualitatea creștină timpurie a poporului român. Cea mai importantă inovație adusă de romantismul pașoptist a constat în centrarea discursului istoriografic pe ideea de unitate politică a neamului românesc în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca mocani, s-au dezvoltat în paralel cu evoluția românilor, formând o para-românitate dacică, a fost continuată de A.D. Xenopol, care a stabilit paradigma daco-romanismului. Fără să abandoneze romanitatea primară a românilor, Xenopol îi asimilează pe daci în acest fond romanic. Desigur, teza exterminării nu mai poate fi menținută în fața probelor incontestabile care atestă supraviețuirea populației autohtone. Totuși, pentru a consolida noua cucerire, "Traian au așezat aicĭ o mulțime de Romanĭ saŭ Latinĭ, luațĭ parte din Italia, parte din alte țĕrĭ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
potrivă", marele istoric ajunge la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga, 1910, pp. 27, 29). Prin Iorga se face tranziția completă de la puritatea latină înspre formula triptică substrat-strat- adstrat: "Elementul tracic vechiu, elementul romanic suprapus și elementul slav infiltrat pe urmă se amestecară cu desărvârșire. Erà un singur neam, o singură limbă, o singură fire" (Iorga, 1910, p. 33). Începând cu ultimul sfert de secol XIX și până în momentul Marii Uniri din 1918, chestiunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care va deveni clasică a teoriei melting pot-ului românesc este avansată de D.D. Patrașcanu (1937): "Prima pătură etnică, care a intrat în compoziția poporului nostru, a fost cea tracă, reprezentată prin Daci [...] Peste această primă pătură a venit elementul romanic, reprezentat prin coloniști, armată și administrație - care [...] a dat naștere Daco-Romanilor. [...] Năvălind Slavii, [...] procesul de formație al poporului românesc s-a accentuat, desăvârșindu-se prin absorbirea elementelor slavone de către cele romanizate. A ieșit acuma un popor nou - care nu mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
neamului românesc din contopirea elementelor etnice în urma romanizării, urmată de ii) asimilarea slavilor în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încheiată doar după ce s-a pecetea slavă a fost ștanțată asupra fondului daco-romanic: "putem vorbi de formarea poporului român abia după ce s'a făcut amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este o limbă romanică îmbogățită slavic (Roller, 1952, pp. 74-75). Prin aceasta debutează slavofilia ca unul dintre laimotivele majore ale istoriei românilor, revăzute din unghiul sovietic. Înrâurirea slavă se vădește mai cu seamă în organizarea politică și statală a românilor, domenii în care modelul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
chemați să ne conducă. Grigore Antipa subliniază faptul că, cei mai mulți dintre cei de la Viena, care făceau studii asupra Țării și a poporului român apreciau la adevărata valoare cultura noastră și recunoșteau limba română ca cea mai conservativă dintre toate limbile romanice: Ca biolog îmi trece acum prin minte un principiu bine cunoscut în domeniul nostru . După cum constat, renașterea unor Țări din zona fostei „cortine de fier” este reluată după legile unei istorii perimate. Și Grigore Antipa continuă: au știut să îmbrace
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Romul Munteanu, La culture roumaine à l'époque des Lumières, vol. I-II, Bucarest, 1982. 59 Romul Munteanu, Rumänische Aufklärer über Erziehung, Kultur und Fortschritt. Die Auswirkungendes Josephinismus, în Rumänisch-deutsche Interferenzen, seria "Studia Romanica", 62, Heidelberg, 1986, p. 15. 60 Pentru răspândirea cărții de limbă franceză, v. Alexandrina Ioniță, Carte franceză în Moldova până la 1859, Iași, 2007. 61 Alexandru Duțu, Les Lumières en Moldavie et la fin de Byzance après Byzance, în Romul Munteanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1781. 40 Ibidem, doc. nr. 49/1782. 41 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena, Iași, 1998, p. 112. 42 Romul Munteanu, Rumänische Aufklärer über Erziehung, Kultur und Fortschritt. Die Auswirkungendes Josephinismus, în Rumänisch-deutsche Interferenzen, seria "Studia Romanica", 62, Heidelberg, 1986, p. 16; Emanuel Turczynski, Von der Aufklärung zum Frühliberalismus. Politische Trägergruppen und deren Förderungscatalog in Rumänien, München, 1985, p. 59. 43 D. Prodan, op. cit., p. 218-219. 44 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet VIII, doc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cărora au început să apară organismele politice corespunzătoare cu tendință tot mai mare spre independență, precum voievodatele și „țările”, în toate teritoriile românești. Prin toate formele sale de manifestare de-a lungul evoluției sale, civilizația românească și-a păstrat conținutul romanic, în mediul urban, dar mai cu seamă în cel rural. Împrejurările și condiționările istorice prin care a trecut societatea românească au condiționat și uneori au împiedicat procesul cristalizării politico-statale pe teritoriile românești, determinând soarta formațiunilor închegate în etapa anterioară, creând
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
burgheziei urbane asociate comerțului cu vin, festivitățile se disociază treptat de ciclul anotimpurilor și al viticulturii, evoluând către celebrarea vieții pline de voie bună și către consacrarea "eternei reîntoarceri" a zeului. Ceva mai târziu îl regăsim pe Dionisos în epoca romanică sub trasăturile bătrânului zeu italic Liber Pater, asimilat cu Bachus și cu Ceres, zeița grâului. Această mutație s-a manifestat în ceea ce s-a numit "scandalul Bacanalelor", care a izbucnit la Roma în jurul anului 186 î.Hr. Foarte asemănătoare cu Dionisiile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
10. Elemente de sociolingvistică școlară: vorbirea elevilor Studiu constatativ și ameliorativ din perspectivă didactică. 11. Abordarea diacronică a teoriilor limbii în raport cu pătrunderea lor în programe și manuale școlare. 12. Transpunerea didactică: de la lingvistică la didactică. 13. Limba română în context romanic și european si posibilități de valorificare didactică prin multilingvism a fondului etimologic ala limbii. 14. Ortografia și problemele metodologice ale predării ei în ciclul gimnazial și liceal. 15. Problemele de scriere și exprimare din perspectiva metodicii lor. 16. Direcții de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
127. [200] ȘERBAN, VASILE, (coord.), Cultivarea limbii române în liceu. Norme și exerciții, București, EDP, 1983. [201] ȘERBĂNESCU, TIA, Școala și ortografia, în România liberă, an 41, nr. 12004, 6 iunie, 1983, p. 2 [202] ȘONEA, DUMITRU, Simpozion: Gramatica limbilor romanice ca obiect de studiu și de predare (Drobeta Turnu Severin, 4-5 decembrie 1982), în: BulSȘF, 1983, p. 130-131. [203] ȘOVU, GEORGE; VULPE, NICOLAE, Elevii și limba română [J. RLit, 16, nr. S, 1983, S, -19; [204] ȘTEFAN, ION .C.; ȘTEFAN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de lucru pentru admiterea în licee și facultăți. Pitești, Editura Calende, 1993, 128 p. [173] RECOMANDĂRI pentru examenul [...] limba și literatura română. A. Gramatica, VOR, 2, nr. 9-10, 1990, 14. [174] REINHEIMER RÎPEANU, SANDA, Structuri morfosintactice de bază în limbile romanice, București, TUB, 1993, 312 p. multigr. (UB. FLLS). [175] ROBU, CONSTANTIN, Limba romană, Tribînv, 4, nr. 23, 1993, 7. [176] ROMANIUC, CECILIA, învățăm să citim și să scriem corect. Manual ajutător pentru clasa I,coordonator prof. Cecilia Romaniuc, înv. Aurelia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
stilistică în școala generală și liceu. București, 1967, EDP, 1967. PLLL = Probleme privind lecția de limba și literatura română. Culegere de studii și articole elaborate de Marin Cosmescu. Bacău, [f.e.], 1982, 158 p. PLLR = Metodologia predării limbilor și literaturilor romanice. [Lucrările sesiunii de la] Craiova, 28-29 oct 1972, [București, 1973], 208 p. PLR = Sesiunea metodico-științifică. Problemele predării limbilor și literaturilor romanice în învățămîntul superior și în licee. Universitatea din București. Facultatea de limbi romanice, clasice și orientale, Brașov, 1973, 208 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de studii și articole elaborate de Marin Cosmescu. Bacău, [f.e.], 1982, 158 p. PLLR = Metodologia predării limbilor și literaturilor romanice. [Lucrările sesiunii de la] Craiova, 28-29 oct 1972, [București, 1973], 208 p. PLR = Sesiunea metodico-științifică. Problemele predării limbilor și literaturilor romanice în învățămîntul superior și în licee. Universitatea din București. Facultatea de limbi romanice, clasice și orientale, Brașov, 1973, 208 p. PLRS = Consfătuirea pe țară a cadrelor didactice care predau limba română la studenții străini. Craiova, 26-27 aprilie 1985. Comunicări. [Craiova
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. PLLR = Metodologia predării limbilor și literaturilor romanice. [Lucrările sesiunii de la] Craiova, 28-29 oct 1972, [București, 1973], 208 p. PLR = Sesiunea metodico-științifică. Problemele predării limbilor și literaturilor romanice în învățămîntul superior și în licee. Universitatea din București. Facultatea de limbi romanice, clasice și orientale, Brașov, 1973, 208 p. PLRS = Consfătuirea pe țară a cadrelor didactice care predau limba română la studenții străini. Craiova, 26-27 aprilie 1985. Comunicări. [Craiova], RUC, 1987, 214 p. multigr. PMD = Preocupări metodico-didactice, Slobozia, [f.e.]. PMP = Perfecționarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]