3,312 matches
-
în dilemă, Ajută-ne, Părinte, din nou să-nmugurim! Citește mai mult Îmbrățișez cu gândul o stâncă vălurităînchisă între nori de-un zid cernit și greu,Am sufletul aproape de clipa răzvrătită,De cerul plans, dar și de Dumnezeu.Aștept în rugă mută s-apară zorii noiSperând să văd o rază din sfintele lăcașuri,În jur zăresc doar apă și cale prin noroi,Pământ mâhnit și singur, înfășurat în doruri.Privesc către înalt și cu-ndrăzneală strig,O, Doamne al îndurării, ascultă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
mută s-apară zorii noiSperând să văd o rază din sfintele lăcașuri,În jur zăresc doar apă și cale prin noroi,Pământ mâhnit și singur, înfășurat în doruri.Privesc către înalt și cu-ndrăzneală strig,O, Doamne al îndurării, ascultă ruga mea!Nu ne lăsa stingheri în negură și frig,Simt că-i aproape sfântă venirea Ta!Te-ntreb smerită, de ce îmi este teamăCă soarele-i răpit și-ncet ne ofilim? Trăiesc cu întrebări și mintea în dilemă,Ajută-ne, Părinte
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-i copleșit,Nu lăsa frate pe frateSă se lupte- Fă dreptate!Doamne, binecuvânteazăBuruiana-ndepărtează.Te rugăm, Maică MarieStrânge-n brațe astă glie,Ne alină, Maică Sfântă,Căci avem aripa frântăDe cei care rău cuvântă,Cheamă oastea îngereascăDezbinarea să opreascăși-a Ta rugă ne-ncetatăFie calea adevărată,Ține sub acoperământPe-ai mei frați și-acest pământ.Amin.... XIII. CUVÂNT CU ARIPI ALBE, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. Sub cerul trist și zdrențuit de brațul iernii cam
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardă Spunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardă Visând printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povară Să pot lupta cu haite ce-atacă mișelește
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
să număr doar stelele ce-apun,Apoi să caut soare prin ceața suferinței,Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun,Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței.Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardăSpunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardăVisând printre suspine la glia lui să zboare.Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povarăSă pot lupta cu haite ce-atacă mișelește,Dă-mi
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
amâna unireaCu Dumnezeu căci iată, de furi vei fi răpit,... XXII. NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva în zare M-așteaptă răbdător nepământeanul crainic. Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă, Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt, Făcându-mă vasal pe-
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Purtând pe umeri, mantii din aștri nenuntiți. Mă-ndrept spre un lăcaș clădit din hiacint Și văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea, ... Citește mai mult Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare,Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic,Un gând curat îmi spune că undeva în zareM-așteaptă răbdător nepământeanul crainic.Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă,Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt,Făcându-mă vasal pe-a lor
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină elegie scrisă pe umerii noștri copleșiți de povara a ceea ce am ascuns printre rânduri scrise în pripă. Sărută tăcut petalele crinului din palmele mele împreunate în rugă, apoi îmblânzește cu raza curcubeului regăsit clipa rebelă, fiica cea mică a timpului neînșeuat, cere-i răgaz să ... Citește mai mult Iubite, auzi galopul timpului neînșeuat?trece turbat peste noi rănindu-nearipile de cocori rătăciți șistingheri,ne spulberă și ultimul visînmugurit
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Grăbește-te, mai avem gânduriînsoțite de cuvântul ce așteaptăsă fie rostitși păzește primăvara lui Vivaldi,nu vreau să devină elegiescrisă pe umerii noștri copleșițide povara a ceea ce amascuns printre rânduri scriseîn pripă.Sărută tăcut petalele crinuluidin palmele mele împreunate în rugă,apoi îmblânzeștecu raza curcubeului regăsitclipa rebelă, fiica cea mică atimpului neînșeuat,cere-i răgaz să ... XXVIII. MĂ SIMT CA O SĂMÂNȚĂ..., de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016. Mă simt că o sămânță pe aripă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Să fi fost totul desprins lin, Dintr-o altă lume, din Univers, Să fi fost doar un cer senin, Iar nopțile în șir, un prelung vers?! Am lăsat timpul să curgă Precum nisipul fin în clepsidră, Am înțeles, doar prin rugă, Că-i lupta-n zadar, cu-a vieții hidră! Am găsit noi sensuri în drum, Ce uși către infinit au deschis, Prefăcând dureri vii în scrum, Lăsând în urmă răni ce s-au închis! Acum, s-a făcut prea târziu
VĂLUL AŞEZAT PESTE TIMP... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378914_a_380243]
-
răspund cu ură La provocări, amenințări, insulte Și alte feluri de cuvinte, multe, Ce pot să zboare cu păcat din gură. Mă apăr de primejdii ori capcane Ascunse-n vorbe, gesturi ori privire, Dar greu îmi e s-alung cu rugi satane Ce-mi dau ocol și-ndeamnă la smintire. Deci, vino, Doamne, du-mă-n biruință, Ridică-mă din slaba mea credință! Referință Bibliografică: SONET PENTRU CREDINȚĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969, Anul VI, 22 mai
SONET PENTRU CREDINȚĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379027_a_380356]
-
o spune Sfântul Tată, Când va afla că l-ai lăsat plângând. Și-ai fi putut să dai atât de multe Și-ai fi putut, cu-atâta de puțin... Și mai aștepți ca Domnul să te-asculte, Să-ți împlinească rugile oculte, Crezând că ești model de bun creștin. De nu lucrezi în via lui Mesia Și nu trăiești condus de Duhul Sfânt, De nu slujești cu toată bucuria, Să nu te-aștepți la plată căci simbria, E radicalul vieții pe
DE AR VENI ISUS CRISTOS LA NOAPTE... de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379037_a_380366]
-
avea vreo halucinație ? Știa muntele ca pe propriul buzunar și nu își amintea de această intrare în peretele stâncos, dar cărăruia de foc îl adusese acolo. Deasupra intrării erau câteva ramuri de jnepeni, cu multă iarbă mai lungă, păioasă și rugi ce mascau intrarea. Abia acum conștientiză că în fața lui, de parcă ar fi fost un ghid, ceva asemănător unei mingii strălucitoare, de mărimea celei de tenis plutea cam la o jumătate de metru înălțime și câțiva pași înainte, ca o călăuză
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
o trăiești ca pe o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Amin! Să nu uităm că smerenia este condiția esențială a călugăriei. Reporterul: Maică, o rugăciune. Pustnica: Prieten bun, câștigă-ți plânsul și rugăciunea lui Iisus. Căci plânsul stinge focul veșnic, iar ruga te înalță în sus. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi păcătoșii. Amin. Dumnezeu să ne ierte! Amin! Reporterul: Maică, îmi cer iertare pentru îndrăzneală, dar nu regretați faptul că ați plecat din lume, unde putea-ți
EU SUNT MIREASA LUI HRISTOS! (INTERVIU CU SCHIMONAHIA ELISABETA, FOSTA MAICĂ TEODORA, PUSTNICA GIUMALĂULUI) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379076_a_380405]
-
auzul încântat în glasuri de îngeri, Reținând glasul atât de suav și suplu, Mă ascund ca fineței să nu fiu sinistru.. Când noaptea-i cel mai bun pilduitor, Și sufletul nu mai poate de atâta dor, Înălțând Cerului acea mare rugă, Antena Îngerului ce n-o să mă spună, Înger bălai, mai Frumos decât orice, Când apăru să-i spun, nu mai pot ce.. Când noaptea-i cel mai bun sfeșnic, Nu mai merg aiurea ca un bezmetic, Alintându-mă când alint
CE ÎNALȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379150_a_380479]
-
morții care peste cruce se ridică. În pocalul biruinței, plânsu-nsângerat coboară Și în ceasul nemuririi, grija lumii se strecoară. Țipă fieru-ncins în rană... clipa tace țintuită, Duh desculț încet se cerne peste lumea împietrită; Se cutremură Golgota, piatra murmură o rugă, Iar durerea ce tot urcă norii răzvrătiți subjugă. De cruzime ne-nțeleasă și tâlharul se-nspăimântă, Ridicând privirea-n ceruri, vede îngerii cum cântă... Și sub zarea sfârtecată, sub privire pironită, Lancea tremură în sânge lângă crucea istovită. Referință Bibliografică: CLIPA TACE
CLIPA TACE ȚINTUITĂ... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379859_a_381188]
-
de ce tu Poți să spui mereu nu, De ce nu te conving, De ce-n viață omătul și frigul domină, de ce timpul ne mătură cu-ntuneric, lumină sau lumina e numai în sufletul meu, dacă eu nu am suflet, mai avem Dumnezeu? Ruga mea e-ndreptată Spre cine, spre ce? Ruginite cuvinte, Le temps est passe! Boris Marian Referință Bibliografică: Dacă poeții... / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2174, Anul VI, 13 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Boris Mehr : Toate
DACĂ POEȚII… de BORIS MEHR în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379886_a_381215]
-
acolo unde se întâlnesc râul cu ramul acolo unde planta vieții devine o floare străfulgerată de vis fără de patos... fără de vină... rădăcini din abis și coroane de foc din frunze de cremene rostesc împreună tăinuirea vorbelor celor cu noimă de rugă deplină. Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. 7.01. 2014 (A.D.) pe pagina personală https://www.facebook.com/pages/Pavel-Sofian/677211958978138?fref=photo Referință Bibliografică: Poem hieratic
POEM HIERATIC XXVII COPACUL DIN PALMA LUMII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379910_a_381239]
-
cu datornici! Când luau banii sau făceau un ciubuc, clienții ei veneau să plătească. Mai erau și de cei care “fentau”, dar nu mai erau serviți în veci. Pe prunele strânse și pe țuică ne lua mama rochii noi, pentru ruga (bâlci/nedee), sandalute, ne trimitea în tabere școlare...ne cumpăra rechizite pentru începerea noului an școlar, lemne pentru iarnă. N-am avut bunici, prieteni, rezerve financiare, dar am avut 100 de pruni! Când se usca vreunul sau se rupea de la
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
Olari ale cărei clopotnițe se aflau la mai puțin de 20 metri de patul meu. Îngerul meu păzitor mi-a șoptit dese ori că rugăciunile rostite cu acompaniament de clopote sunt mai bine primite de Dumnezeu. Astfel cele mai fierbinți rugi erau rostite de mine când clopotele Bisericii Olari chema credincioșii la vecerniile dinaintea marilor praznice. Bunica din partea mamei, catolică, se lăsa păstorită de Biserica Italiană lângă care locuia. O însoțeam dese ori când se ducea la diferite ore din zi
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
pe scară Omul, Cei bogați, cei mai avuți, cultivau cu grijă pomul! În păduri trăiau Crăiese și- aveau pletele de frunze Șoaptele Iubirii alese încolțea ușor pe buze... Satele aveau opaiț, dar Lumina era vie, Tot țaranul se-aprindea în rugă la Liturghie! Îngerii făceau sobor și cântau cu ei la strană Vindecau cu vocea lor până cea din urmă rană! Platoșa Iubirii sfinte era sfeșnic în nevoi România-și avea harta, chiar în inimă la noi! În Trecut ardea Lumina
ÎN ARMURA VEȘNICIEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381847_a_383176]
-
de suflet pe voce! Țara o conduce în lacrimi până la hotarul lumii pământene, de unde încep drumurile fără pulbere, neumblate de om și veșnic necunoscute lui. Va avea asupră-i, de-i vor trebui, probe la judecată: cântecele scumpe ca o rugă, pe care tot plumbul din lume al păcatului n-ar putea să le întreacă în greutate! „V-am cântat peste cincizeci de ani fiindcă v-am iubit. Nu puteam să trec peste cântecele noastre. Aveam un glas cu care eu
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Duhul Său m-a însoțit prin lume, Cu slavă îi trimit recunoștință. Din lăcaș de-nsingurare sufletească În versuri las grăitoare mărturie, Cu obiceiuri din lumea creștinească. Pe-a vieții cale, moștenire să fie. În zi aniversară, din suflet smolit Fac rugă Preasfintei, să-mi ia soartă crudă Și-un dram de noroc să-mi dea în destin sortit. Cu izbânda speranței pe-a vieții trudă. Pentru pătimire din sufletu-mi pribeag, Revărsată în a sorții menire, Că parte n-am avut
LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381908_a_383237]
-
ceas. Stele-s împletite în cunună... Ascult cum calcă al clipitei pas. Secunda zboară spre senin, Cu aripile albe de mătase... Să-mbrățișeze iar sublim Popasul veșniciei la fereastră. Bătăi de pleoape-n taină se aud La poarta infinitului a rugă... Scânteia-n brațe de amurg Se scaldă în privirea taciturnă. Deși e noapte, cred în dimineață Versuri din mine zorii revărsând, Un ceresc ecou etern de viață, Îmi luminează sufletul cântând. Cluj apoca 24 aprilie 2016 Zori de primăvară Plouă
ECOU ETERN DE VIAŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381918_a_383247]
-
un dar imens de la tine, prin câteva cuvinte. Înghețasem o clipă în fața porții de urcare pe vapor. M-ai învelit în bucurie profundă. O trăiesc cu foamea ființei care a regăsit miezul azimei la răscruce, după un timp în care ruga i-a fost hrană vie, în seceta câmpului, pe care numai spicul grâului mai atingea cerul. Te-ai gândit vreodată că scara aceea dublă poate fi însăși geometria spicului de grâu copt? În azimă stă răspunsul vieții noastre și în
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]