4,632 matches
-
în zori vor trimite înaintea noastră... Vocile, iscate timid, se susțin unele pe altele, amplificîndu-se, protestînd vehement. O lovitură puternică, dinspre ușă, face să se stingă brusc orice glas; doar focul în sobă continuă să trosnească. Afară, creanga de stejar, ruptă, izbită în bucata de perete dintre două geamuri, e împinsă de vînt pe lîngă ferestre, roată, producînd un zgomot ciudat, ca zeci de degete ce-ar lovi în ferestre. Cînd ajunge în partea din mijloc a semirotundului, rămîne locului cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mîna, nu numai el spre nevestele altora. Ne-am înțeles, sper: îl cauți deseară și stabiliți pentru mîine. Altfel, dacă află... Cînd va afla, spune Mihai calm va ridica mîna spre mine. Și cînd o va ridica, o va avea ruptă. I-o doresc de mult. De ce?! se miră femeia. Plecîndu-se puțin, Mihai ridică pantalonul, dezgolind pulpa piciorului stîng. De asta arătă el o umflătură. Degetul arătător al Mariei atinge locul, pipăindu-l îndelung, cu siguranța specialistului. Se poate opera. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tremurat de frig. V-am zis doar c-o să cinăm... Și, vrînd să-și coloreze și mai mult gluma, răstoarnă sacul, din care cad patru găini și o rață. Găinile încep să fugă speriate, făcînd scandal; rața însă, cu gîtul rupt, zace însîngerată. Asta făcea pe nebuna o arată Mircea Emil. Așteaptă ca și cei din jur să rîdă. Toți însă tac. Își rotește privirea: pe multe mese, vede farfurii cu urme de friptură și pahare; unii încă mai mănîncă ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
gîndesc. Nervoase, mîinile lui Săteanu frîng creionul în două, iar pocnetul surd cade ca un punct la sfîrșitul vorbelor. Mult timp, Săteanu se chinuie să îmbine cele două bucăți, să reconstituie creionul, pipăie asperitățile rupturii, Mihai își amintește de pomul rupt seara aceasta și se înfioară -, încearcă iar să le potrivească și, înfuriat, le aruncă în cuptorul instalației, roșu încă, privind cum se transformă în scrum. Cred că în clipa aceea spune el, continuînd pe același ton propunerea mea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
căzuți din cuib, într-o sală unde mirosul de urină te îneca, am vrut să fug, să ies mai repede. Fetița, care și-a auzit numele rostit de îngrijitoare, s-a întors spre mine: era toată numai ochi și cîrpe rupte, îmbrobodită ca o babă. Din nas îi curgeau două lumînărele pe care ea, mereu, și le ștergea cu dosul mînecii. De la brîu în jos, pînă în vîrful papuceilor de cîrpă, era udă fleașcă. M-am aplecat spre ea, așa, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și a furat... Calm, milițianul mai face un pus către cursă și rămîne cu mîinile la spate, lovind cu pulpa piciorului bastonul de cauciuc în timp ce ochii lui caută un om mic, cu pălăriuță. Ascultă ce-ți spun, ai o coastă ruptă îl ajută Radu pe Mircea Emil să-și încheie haina la piept. Mă tem că și la plămîni ai ceva, atîta drum prin viscol... Nu mai ai nici o haină? Pălăria mi-a rămas unde am dormit, în magazie. Na scurta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Martin, răspunse Palmer cam înțepat. Trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru ceea ce ai făcut. Așa cum am mai spus, trebuie să ajungem să te înțelegem. Și o să te înțelegem mult mai bine după ce o vom cunoaște și pe Georgie. — Nici în ruptul capului. — În cele din urmă va trebui să adopți o atitudine rațională, spuse Palmer. De fapt nu prea te afli într-o situație avantajoasă. Așa că cel mai bun lucru ar fi să te comporți rațional începând chiar de acum. Antonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
care era pivnița lui Palmer. Un loc mai sumbru decât o pivniță obișnuită, în care mirosul sulfuros al ceții se contopea cu cel de lemne putrezite și de piatră rece și umedă. M-am așezat pe un scaun de bucătărie rupt. Mă durea piciorul cu care lovisem lada. Am constatat că băgasem în buzunar paharul din care băusem și m-am gândit că n-ar fi rău să mai beau puțin vin. Fără să mă ridic de pe scaun, am întins mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ușa. M-am dus în sufragerie, am închis ușa și am încercat cu înfrigurare să deschid scrisoarea. Am reușit cu greu. După ce am rupt plicul, am recunoscut scrisul lui Palmer și am înghețat. Am smuls din plic scrisoarea mototolită și ruptă. Nu mai era alt mesaj în plic. Scrisoarea suna astfel: Martin, noi plecăm spre America pe unsprezece, cu intenția de a ne stabili acolo. Foarte probabil am să-mi deschid un cabinet undeva pe coasta de apus, iar Honor își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
organizația Todt - toți cu câte un par În mână”. Majoritatea evreilor care au trecut prin această formațiune au fost uciși la intrare, „dar dacă intrau deodată 3-4 atunci doar unul din mijloc putea avea șansa să scape cu o mână ruptă și dacă criminalii nu-l observau, căci veneau după el ca să-i dea și ultima lovitură”. Locul, a declarat acest evreu, s-a transformat Într-un „abator de oameni”. Toate aceste scene, spune el, erau fotografiate de germani. De remarcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
intrarea În curte: „Ei loveau În noi spărgându-ne capetele, sfărâmându-ne umerii și rupându-ne mâinile. Când Încercai să te ferești, nemții ascunși după scări ne urmăreau și ne loveau și mulți dintre noi au căzut leșinați, cu picioarele rupte și noi am trecut mai departe Îngrămădindu-ne În mulțimea de evrei Înfricoșați, care se aflau În curtea Chesturii”. Evreul care a descris momentele intrării În curte, a identificat imediat câțiva dintre cei care nu au rezistat Încercării: „În curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
a descris momentele intrării În curte, a identificat imediat câțiva dintre cei care nu au rezistat Încercării: „În curtea Chesturii am recunoscut, cu creierii scoși afară pe industriașul Șneier din Păcurari, pe agentul de asigurare Freitag XE "Freitag" , cu umărul rupt, cu capul spart - ucis apoi cu un glonte, pe comerciantul Glückman cu un ochi scos, ucis În bătaie”. La ora 2.00-2.30 s-a organizat În curte o delegație de comercianți și intelectuali care au cerut unor polițiști să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
folosit la aranjarea cadavrelor, Împreună cu evreii din grupul său rămași În viață după „examenul” de la intrare: „Spectacolul de aici era Înfiorător. Pe pământ zăceau o mulțime de oameni cu Înfățișări Înspăimântătoare. Însângerați, cu ochii Înțepați cu baioneta, mâini și picioare rupte, cadavre unul peste altul, țipete și vaiete Îngrozitoare... fiindcă nu se putea trece spre fundul curții, comisarii ne-au ordonat să stivuim cadavrele spre a crea o cărare pentru circulație. Ajuns În mijlocul curții, ca urmare a acestei munci și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
de la Chestură. Și subsolul, și toată clădirea erau pline de evrei care voiau să se salveze, printre ei aflându-se și mulți răniți. „L-am pansat pe un grav rănit pe cât am putut cu batista mea, avea cotul de la mână rupt”, a afirmat Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" . Și Întrucât Împușcăturile au continuat, a ieșit afară și a Început să țipe „la șoferii și ceferiștii... care trăgeau asupra evreilor ce se găseau În locuința și curtea mea, spunându-le să permită măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
depoziție importantă este o mărturie că ordinul de Împărțire a apei evreilor după Roman XE "Roman" nu a fost categoric: „Când s-au deschis vagoanele am asistat la o scenă impresionantă. Văzând pe cei dinăuntru, unii era șîmbrăcațiț cu haine rupte, alții fără haine pe ei iar toți În stare de mizerie... Comandantul trenului, sublocotenentul șTriandaf XE "Triandaf (locotenent)" ț pe care l-au găsit la acel tren, mi-a raportat că din ordinul comandamentului superior (al armatei române) dela Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
În cabina de plexiglas a recepției și a Început să frunzărească niște broșuri. Nimeni nu putea nega faptul că Linda era excelentă ca manager de sală: poseda eficiența unui robot, dar și capacitatea aproape la fel de inumană de a munci pe rupte, fiind mereu prima care ajungea la serviciu și ultima care părăsea sala la sfârșitul fiecărei zile. Pe la spate, Îi ziceam Helga, dar prin asta Încercam de fapt să fiu drăguță. Ne cunoșteam de relativ puțin timp: până acum câteva luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
să răspund? — Mda, ăăă, oarecum... — Acolo dormi? observă ea, arătând către platforma suspendată aflată În celălalt capăt al camerei. Urci pe scărița aia? Eu aș muri de frică! Mi se părea o persoană destul de amabilă, deși nu puteam nici În ruptul capului să-mi dau seama de ce. Ce naiba cauți aici, mă gândeam, și de ce te ostenești să fii politicoasă? De ce nu ești sinceră și nu spui pur și simplu: „Măiculiță, casa asta e o fundătură!“, după care să mă lași să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
petrecut de-a devenit atât de hotărâtă să-l ia de lângă mine. În fond, relația lor dura de ani de zile. Dar l-a supus la presiuni foarte mari. Suna tot timpul, se certa cu el și nu voia În ruptul capului să renunțe. Janice mă privi, iar chipul Îi era la fel de calm și de frumos ca Întotdeauna, cu ochii de un albastru limpede. Probabil că spusese deja de atâtea ori istoria asta, Încât acum se putea detașa. Sau poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
stil sau experimentezi Într-o nouă direcție? Mi-am dres vocea. Probabil că acesta era momentul În care ar fi trebuit să Încep să debitez niscai vorbe alese à la Felice, În legătură cu Fiica Chestiei, dar n-am reușit nici În ruptul capului. — ăăă, o să fie cam tot ca cealaltă, de fapt, am răspuns eu cam neajutorată. Doar că mai mare, am adăugat În grabă, amintindu-mi de entuziasmul lui Felice la perspectiva unor instalații mobile uriașe. Mult mai mare. Duggie Încuviința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe George cât și pe partenerii mei de urmărire. Seara nu s-a încheiat cu un deznodământ dramatic, ci s-a stins într-un calm melancolic, elegiac. Din poziția mea avantajoasă, fiind ascuns de un morman de saltele vechi și rupte, observam fața frumoasă, gravă, a Valeriei Cossom, privind cu nesfârșită tristețe și îngrijorare spre George care-și executa pantomima pe chei. Eu înțelesesem că George reconstituia drama, dar pentru Valerie gesticulația lui apărea, probabil, demențială, neinteligibilă. Mi-am spus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ducă să-l vadă pe Hector, dar însăși ideea explicației cu el îl îngrozea. Iar ideea că Emma îl mințise și-l trădase îl îmbolnăvea. Principalul trădător era, de bună seamă, el însuși. N-ar fi trebuit să accepte, în ruptul capului, planul nebunesc al lui John Robert. Îl acceptase, nu de dragul nostimadei, ci pentru că se simțise profund măgulit. Și din momentul în care se angajase, ar fi trebuit să-și țină gura. Iar de îndată ce observase că lucrurile „nu merg“, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
asemenea ipoteză, presupunând că s-o fi găsit vreun băgăcios care a ținut să se asigure că profesorul e informat. Deși Hattie repeta tot timpul că întreaga poveste o să se spulbere ca un balon de săpun, totuși nu admitea în ruptul capului ca Pearl s-o lase vreun minut singură în casă. Aveau destule provizii de hrană, astfel încât nu era nici o nevoie ca Pearl să iasă în oraș. Pe măsură însă ce discuțiile dintre ele înaintau, Hattie se lăsă, inevitabil contaminată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în amiaza mare, în plin Centru, lângă Poștă, chiar de ziua sa? Pe urmă, am venit noi, subsemnații, cu Pale Botîncur, cu Nae și cu Cezărel Crocodilul, pe post de curățitori și de hamali ad-hoc. N-aș fi lipsit, în ruptul capului! A avut baftă de amici apropiați Micuțul, poate fiindcă și el a fost băiat popular, de gașcă, valabil, serviabil, solvabil, pașnic și de comitet, la viața lui. Viață nesportivă, dar ce viață! Cu singura rezervă că, mental și fizic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de dușcă, al patrulea pahar de cockteil Molotov. E-e-e..., păsuiește-mă, tu, că sunt ruptă de obosită. Plimbă ursul! Mai du-te și pe la alte parașute, băiatule. Orașu-i mare, e full și concurența e și aia, ca diareea! Minți! Ești ruptă de... Bine! Auzi, scumpiciune, uite, te ofertez, îți dau tot pachetul, tot..., mă-nțelegi tu, dacă picăm la un troc. Ce puii mei! La troc, nu la troacă! Dacă vii..., tu și cu mine..., ca s-o pu-punem noi, amândoi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de Urgență a Spitalului Memorial La Paloma. Am parcat. Mi-am luat cheile și poșeta și-am mers pe jos. Ușile de sticlă s-au deschis înainte să-mi pot vedea reflexia în ele. Mulțimea dinăuntru, toți oamenii cu picioare rupte și copii gata să se sufoce, s-au dat la o parte când m-au văzut. După aia, morfină intravenos. Minuscula foarfecă chirurgicală mi-a tăiat rochia. Chiloțeii de culoarea pielii. Fotografiile polițiștilor. Detectivul, cel care mi-a cercetat mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]