4,629 matches
-
și expresivitate excesivă. Oscilând între poza damnării și tonalitatea elegiacă, poetul rămâne programatic contestatar, fixând în notații dramatice - chiar dacă adesea teatrale - o dureroasă marginalizare: „În fuga lor, toți oamenii Cetății/ Călcau, nepăsători, pe trupul meu bubos,/ Lăsându-mă, sfârșit și rupt, pe jos./ Îngrozitoare, ghearele singurătății/ Rupeau din răni fâșii de carne crudă,/ Și nimeni nu voia să mă audă./ Din timp în timp, doar câte-o-înjurătură/ Îmi săruta urechile râioase - / Răscolitor durerilor din oase.” Versurile din volumul Arhipelag dezvăluie aceeași conștiință
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
Există și un roman în roman, Trista poveste a doamnei Maderbach și a domnului general Bem, istoria contemporană legându-se astfel de istoria trecutului, la distanță de un secol (1848). În La cules de vipere (1978) se mișcă o lume ruptă brusc și brutal de toate tradițiile ei, de toate cutumele de clasă și de familie. O lume automatizată și bolnavă, victimă a unui morb ce macină dintotdeauna omenirea: acapararea și răzbunarea. Evocările sunt precise, stilul nervos, verva de povestitor e
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
culturale indo-române, îngr. Carmen Mușat-Coman, București, 1998; Eminescu, îngr. Mihai Dascal și Carmen Mușat-Coman, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 2001. Traduceri: Povestea prințului Sobur. Basme populare bengali repovestite pentru copii, București, 1975; Proverbe și cugetări bengaleze, București, 1975; Rabindranath Tagore, Scrisori rupte, pref. trad., București, 1978. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Eminesciana, București, 1985, 355-356; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu. Viață, creație, cultură, București, 1988, 492-493. C.Pp.
BHOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285717_a_287046]
-
braț. Clădirile din față nu mai aveau geamuri. O perdea unduia în vântul abia trezit. Țesătura ei străvezie păstra în mișcarea sa toată blândețea dimineților de pace. Strada care ducea la gară era presărată cu cioburi de sticlă, cu crengi rupte. Uneori, un copac frânt în două bara drumul. La un moment dat, a trebuit să ocolească o pâlnie uriașă. În locul acela, mulțimea de fugari devenea mai compactă. Îndepărtându-se de pâlnie, oamenii împovărați cu saci, se împingeau și, dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
câteva pasarele pe pontoane, care ne fugeau suplu de sub picioare. De altfel, urmându-l pe Pașka, nu mi-am dat seama în ce moment lăsasem uscatul pomenindu-ne pe insula plutitoare de ambarcațiuni părăsite. M-am agățat de o balustradă ruptă, am sărit pe un fel de luntre, am încălecat peste marginea ei, am lunecat pe lemnul umed al unei plute... În cele din urmă ne-am pomenit într-un șenal cu maluri abrupte, acoperite complet de soc înflorit. Întinderea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
izbit, din ce În ce mai Îndârjite și mai furioase cele două armate. Mihai, În fruntea călăreților, smulgând o secure din mâna unui soldat, dă pinteni calului și În mulțimea Înspăimântată retează dintr-o lovitură capul lui Caraiman-Pașa și Învălmășește cu ai săi șirurile rupte și zăpăcite de iuțeala izbirii. Sinan, fierbând de mânie, Își ridică grosul armatei și trece podul. Mihai se face că se retrage și-i lasă să Înainteze puțin În strâmtoare, unde mulțimea, neputându-și desfășura rândurile, nu mai era așa
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dar ne-au rămas o mulțime de Însemnări despre faptele de vitejie și despre viața strămoșilor noștri. Eu le-am găsit Într-o ladă cu cărți rămasă În podul mănăstirii Argeșului. Acum merg să curăț caietele și să cos filele rupte. Din ziua aceea, cei doi colegi au rămas prieteni pentru toată viața. A doua zi, Ion Ghica i-a spus lui Bălcescu: M-am gândit mult la tine și la caietele tale... Ce bine ar fi să avem o istorie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
costișe ce duce la Vaslui Venea un om, cu jale zicând În gândul lui: ,, Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Oh! îmi venea atuncea la genunchi să li cad... Să zic: "O, milă! milă! pentru copilul meu! El e atât de fraged, atât de blând, un miel... Ce poate să vă facă? "... Dar nu! Cu fața mândră, Cu inima mea ruptă am hotărât aceea Ce Sânger, însuși Sânger în carte [ar] fi scris Dac-ar fi scris-o el. Eu n-am mâni, Roman, E rău, prea rău când omul rămâne fără mâni, Eu n-am picioare, Roman, e rău făr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am râs, dar prin verdeața întunecoasă a codrilor de fag am zărit cerbul alb al Doamnei... ochii lui era obosiți și genunchii căzură ca frânți în iarba răcoare... văzutu-l-am și m-am întors în cetatea de marmură din vârful Sionului, rupt-am de pe mine hainele de aur și le-am aruncat pe ele... iar chitera mea de aur am zdrobit-o de stâlpii de marmură a bisericei. Răsuna biserica luminată de făclii de ceară albă, numai sufletul meu era mut și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Moldovei e al tău Căci Dumnezeu ți-l dete... Dumnezeu și eu. {EminescuOpVIII 192} CEL DIN URMĂ MUȘATIN 2276 [PROLOG] 2254 SCENĂ O casă de țară. O vatră mare cu cuptoru[l] plin de cenușe. Petre stă-n cenușa cuptorului, rupt, cu cămașă, negru, cu părul prin căciulă - alături un pat lung acoperit cu lăicer - în partea estremă un munte de perini puse pe o ladă cu colori vie - pe pat baba Marină* șede pe călcâie torcând din fuior de lână
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se vor împlini aceste toate? Legenda zice: când Buga va suna de [sine] însuși, când sf[înta] mănăstire Putna se va lumina din morminte. 2254 Ca un rege stă Ciceul cu-a lui frunte ruinată, Atingând norii-n ruină, norii rupți și risipiți, Pe când mantia -i lăsată mai în jos de verzii umeri Se întinde și atinge cu-a ei poale râul Prut, O regală avangardă a-mpăraților Carpați. {EminescuOpVIII 199} ALEXANDRU LĂPUȘNEANU 2282 [PROLOG] Versiunea A [BOIERI DE LA CURTE] - Vere
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Înnodămînt. Ștefan, în îndoială de faptele, de purtarea Popii, nu vrea să-i împlinească cererile (în stânga Răzvan prins). Mijlocul estrem. [MIRON-ȘTEFAN] Piatră, fă-te eu!... Eu, fă-te piatră! A mă fi rupt în bucăți... a fi râs de carnea ruptă ce se bate... e nimic... dar să mă faci a mă crede Domn țărei Moldovei, altar unui suflet de înger... ș-apoi să-mi zici, cu râsul pe buze, că acel tron e un putregai, acel înger un drac... o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
merindea, Suphis intră în mormânt spre a-și recugeta * fapta, el rămâne după o coloană, ascultă pe soldatul revenit povestind și iese cu semne de bucurie. Urma cunoscută 2 2257 ARPAD REGELE UNGURILOR Operetă cu cântece în 3 acte Goi, rupți, felegoși, ungurii zic că domină pământul. 3 2257 Titluri de comedii: LA GURA SOBEI! Quiproquo 4 Iupiter și Omphale. Com[edie în] V acte. Nevasta lui Kalidasa. Amorul lui Kalidasa. Com[edie în] V acte. [PROIECT PENTRU O COMEDIE DE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
intra S. Există două enzime, ATMși ATRkinazele care detectează rupturi ale ADN-ului și care inhibă apoi CDK, blocând inițierea de noi bifurcații de replicare. Aceasta nu permite trecerea de rupturi ADN de bifurcațiile de replicare, ceea ce ar produce cromosomi rupți și riscurile aferente. „Intârzierile” bifurcațiilor de replicare pot apărea atunci când complexul de replicare întâlnește o bază avariată sau pe care nu o poate citi. Până când nu se repară defectul, nici celălalt braț al bifurcației nu se va mai elonga. Printr-
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de-a contribui imediat. Autohtonii Cumaniei, românii cari se aflau în circumscripția episcopiei înființată pentru această țară, deci mai cu samă cei așezați în Ardeal, se opuneau a recunoaște pe episcopul romano-catolic, ce li se impusese și nu voiau în ruptul capului să se lese de biserica răsăriteană, drept care Scaunul roman prescrise ca remediu în contra lor două mijloace, unul blând, altul silnic. Episcopul cumanilor primi instrucția de-a rândui pentru românii locuitori în eparhia sa un episcop propriu, care ar conveni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dispozițiune trebuie să fie firul pe care decurge vorbirea și pe care ea-l reia în orce moment al reînceperei sale. Fără de-a sensibiliza prin această mijlocire între diferitele vorbiri ale dialogului acestea nu se prezintă decât ca fire rupte și legate numai esterior, nu însă ca un fir de viață ce se toarce el însuși. A doua speție de mijlocire împreună individul ce reapare cu momentul în care noi l-am părăsit. Aicea e tema artistului dramatic, ca să sensibilizeze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
faptului că, în momentul în care scriem aceasta, aproape al zecelea om în Anglia e un pauper, ne vom uita 946 {EminescuOpXIV 947} la temnițele noastre, la casele de muncă silnică, apoi la emigrația noastră unde vedem cetățeni fugind în ruptul capului din țară ca guzganii dintr-o corabie ce arde. Daca privim la totalitate, sistemul repartiției sociale e ca și când am privi la un regiment unde pe de-o parte vedem ordine și aptitudine, pe de alta zdrențe, femei părăsite, copii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noi un lucru pe care-l pricepem și altfel cei ce aud numai vorba, fără a avea idee de ceea ce ea însemnează. [30 iulie 1882] ["ANTON PANN NE SPUNE... Anton Pann ne spune povestea despre un bărbat gelos care-n ruptul capului n-ar fi poftit pe vreun prieten la masă ori la petrecere, numai pentru că-și temea femeia. În sfârșit, se pune femeia pe capul lui, și azi una, mâne alta, [î]l înduplecă și pe el de-a pofti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la spate și mâni. 7. Niculae Manoli, din Vadu Ungurului, e bătut în mod grav. 8. Tachi Gănescu acoperit de răni și vânătăi pe spate și mâni. 9. Comerciantul G. V. Radu a fost bătut de banda bătăușilor și hainele rupte bucăți. 10. D. Tudor Petrovici a fost bătut și umplut de vânătăi de banda electorală. Numele capilor de bătăuși până acum cunoscute sunt: 1. Ilie Țepeluș 2. Ioan Pelin 3. Vasile Bojoagă 4. Ștefan Căldăraru 5. Dimitrie Anagnosti 6. Gh.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în picioare cu unicul scop de a falsifica voința alegătorilor la opiniunea cărora pretextează a apela, când el nu așteaptă 296 {EminescuOpXIII 297} în liniște să vază care-i opinia alegătorilor, ci voiește ca, cu de-a sila și în ruptul capului, să iasă din urne partizanii unor idei preconcepute, e evident că el face o lovitură de stat în toată forma, el este acela care dă cetățenilor exemplul disprețului legilor; că el, cel chemat a le păzi, este cel dentăi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în siguranță... ― Nu tăia toate punțile, Mas. Mai ales într-un univers în care, în curând, nu te vei mai afla niciunde în siguranță, rosti împăratul regretând că vorbele acelea nu aveau să fie consemnate vreodată. Mișcîndu-se cu o coordonare ruptă parcă dintr-un balet bizar, cei trei bărbați își croiră drum spre sala motoarelor. În urma lor rămâneau trupuri inerte. Unele vieți erau cruțate. Altele... Ajunși în sala motoarelor, Mos și Mas scoaseră repede un container pe care îl montară imediat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
din Câmpie nu va mișca nici un deget. ― De unde știi? ― E în procedurile militare standard. Nu se amestecă niciodată în misiunea unui quint. ― Ești convins, Sire, că Vassur ne va căuta? ― Sunt absolut sigur de asta. Chiar dacă nu ar recunoaște în ruptul capului, Bella știe toate noțiunile de tactică din lecțiile pe care i le-am predat eu însumi. Îl va trimite pe Vassur. Mos părea în continuare nemulțumit. ― Bine, să presupunem că reușim să găsim artefactul pe care îl căutăm, că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
semnal, bătrânul împărat realiză că nu mai putea sta treaz nici o secundă. Adormi și visă zeți. Când se trezi, cei doi tovarăși ai săi erau cufundați într-o partidă încrîncenată dintr-un joc tridimensional de bile, pe care nici în ruptul capului nu acceptaseră să-l lase pe navă. Kasser se foi, sperând că vreunul din ei se va întoarce să îi pregătească ceva de mâncare. Spre marea sa uimire, cei doi nu se clintiră. ― Ce faceți? întrebă circumspect Kasser. ― Pierdem
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
șaua unui cal, se bălăngănea Aloim a cărui față arăta că încercase să se opună quintului. O șuviță de sânge închegat i se prelingea din tâmpla stângă, iar respirația îi era grea, șuierată, semn că avea cel puțin o coastă ruptă. Cei doi ajunseră în fața pavilionului și quintul îl ridică aparent fără efort pe Aloim și-l purtă în brațe până în cabinetul Abatelui. Privind scena de la balcon, Radoslav se întrebă dacă nu cumva demonstrația aceea voia de fapt să arate forța
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]