2,974 matches
-
vedere. În adâncul imaginii pulsează însăși posibilitatea ei, inimaginabilul aprioric al originarului care nu se vede, dar se pune în arătare, creează imagine, precum "sâmburul ce-așteaptă în veșteda păstaie"36. "La temelia lumii minunea doarme încă"37, dar "neliniștiții sâmburi" prefigurează rodul ceresc, "sacra sămânță" a transcenderii care, asemeni unor "aripi [ce] așteaptă-n ou"38, ascunde în sine zboruri lăuntrice.39 Inima prin care se vede cerul Locul de generare a frumuseții e lumina pe care o degajă reflectarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
originară, imaginea pre- începutului care luminează mereu înainte. În lumina prevederii Locul întâlnirii intuiției cu făptura strălucitoare a inaparentului nu deschide orizontul înțelegerii; se dă ca autodonație a sensului în ipostaza pre-începutului posibil, așa cum ne este dat în Eon spre sâmbure 13: "te voi întâlni în ultima/ răsfrângere-n sine a golului/ acolo unde solzii timpului/ se dizolvă-n fântâni". Dacă întâlnirea este cu adevărat o între-vedere, aceasta în dublul său sens: pe de o parte, reciproca oglindire - coprezență reflectată - a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
golului, acolo unde ne întâmpină "o abdicare cețoasă/ a monadelor și-o pace contrasă". Ultim în care se desfășoară lumina dintâi, căci în timpul contras, retras în nemanifestare, ceea ce apare și apariția ca atare arată sălașul atemporal al miezului inaparent, locul sâmburelui 17: "tot mai aproape de tine tu altul/ sub comuna coajă-a nopții-n micșorare". Apropierea de acest loc e o înaintare către pretimpul identității originare, în vechimea altui nivel de realitate în care tu și altul coexistă în in-diferență. Aici
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de a fi, realul obiectiv - obiectul real - este raportat la un subiect creator care îi defenomenalizează manifestarea. Ceea ce apare în lume - inclusiv în cea a cuvântului rostit - voalează înțelesul, ține esența captivă în ascunderea aparenței. "Carnea vegetală a cuvântului maschează sâmburele de fildeș", la fel cum apariția mundană propune o imagine care arată, dar nu luminează. Trebuie "cojit" fenomenul, "pentru a explora drumul spre tâlcuri"12. Însă ceea ce sensul luminează este, pe de o parte, lumea pre-formală a posibilului pur, înaintea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginația coagulând un "flux de imagini tinzând spre viziune"16. Imaginea aceasta nu mai e reprezentativă a unui referent pe care îl face vizibil prin reflectare directă; desprinsă de obiecticitatea lumii exterioare, ea e liberă până la transparență, liberă să arate "sâmburele misterios, ireductibil, al realului", adică inefabilul, inexprimabilul, indicibilul, cu un cuvânt: necunoscutul. Dar realul astfel intuit în esența sa inaparentă nu apare decât odată cu poemul, în stofa densă a plăsmuirii deja posibile; "el nu există înainte ca opera artistică să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
manifestă prin interstițiile poemului e sensul unui real mai întâi nemanifestat, încapsulat în fenomenul care îl prezintă în aparența sa mundană. Tot ce apare în fenomenalitatea lumii este vizibil, comprehensibil, o prezență tematizabilă și interpretabilă. Or înțelegerea albă surprinde intuitiv "sâmburele întunecat și inexprimabil al realului", "sâmburele necategorial al unei opere de artă, acela care nu se lasă exprimat altfel", "misterul ultim al oricărei creații"17. Ea procedează, cum spuneam, printr-o reducere la substratul întemeietor, la fondul inepuizabil al unui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unui real mai întâi nemanifestat, încapsulat în fenomenul care îl prezintă în aparența sa mundană. Tot ce apare în fenomenalitatea lumii este vizibil, comprehensibil, o prezență tematizabilă și interpretabilă. Or înțelegerea albă surprinde intuitiv "sâmburele întunecat și inexprimabil al realului", "sâmburele necategorial al unei opere de artă, acela care nu se lasă exprimat altfel", "misterul ultim al oricărei creații"17. Ea procedează, cum spuneam, printr-o reducere la substratul întemeietor, la fondul inepuizabil al unui sens dintotdeauna dat. Reducție revelatoare, căci
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
altfel nu poate fi văzut. O cuprindere sau o învăluire, un cearcăn de vizibilitate de unde se deschide perspectiva în adânc. Dispunere concentrică în care conținutul se străvede prin conținător, cuprinsul prin cuprinzător: bezna dezvăluită în lumina care o învăluie. Un sâmbure al răului mai bătrân decât moartea, imemorialul pol negativ al ființei. Nu e adevărul, ci inversul său, dar nu în sensul maniheist al principiilor antagonice care stau la baza creației. Nici neadevărul nu putem spune că e, ci nimicul unui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o întrepătrundere decât ca o fuziune" (Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 38). 11 Apud Sorin Mărculescu, op. cit., p. 24. 12 Henri Bergson, Gândirea și mișcarea, Editura Polirom, Iași, 1995, p. 195. 13 Vol. Locul sâmburelui (1973), în Sorin Mărculescu, Carte singură, Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 171. 14 Într-o "rețea în mișcare de suprasemnificanți relaționali", astfel încât, plăsmuirea odată încheiată, "Semnificatul s-ar întrupa în văzduhul vital turnat între zidurile isprăvite. Semnului i s-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tărâmuri nu te cunosc/ ce multe ape nu te scaldă"), întrucât ea înseamnă o smulgere din cunoașterea exterioară, o descojire și o golire treptată a straturilor realului, până la ceea ce se dă ca de sine cunoaștere "a miezului din gol" (Alegerea sâmburelui, în Sorin Mărculescu, Carte singură, ed. cit., p. 172). 17 Posibilul se contractă în punctul de plecare în care totul se resoarbe înainte de a începe: "mâinile/ și trupul ți se topesc/ în neînceperea ta", "în frasinul nerăsărit/ al arcului tău
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
linguri caimac de lapte care se bat spumă cu 2 gălbenușuri de ou și 2 linguri miere de albine; se consumă de 3 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. Fructele proaspete sunt permise fără coajă și fără sâmburi sau sub formă de sucuri, compoturi nu prea dulci (de mere, pere, cireșe, caise, prune, piersice), prăjituri cu mere și brânză. Sunt indicate curele de lămâi, portocale și struguri. Lichidele se beau, de preferință, Între mese, În cantități reduse și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și ouălele sunt greu tolerate și pot produce diaree. De asemenea sunt respinse pâinea neagră și proaspătă, condimentele iritante (piper, ardei iute, muștar etc), murăturile În saramură sau oțet, produsele zaharoase concentrate (bomboane, dulcețuri, Înghețate) care produc arsuri, coaja și sâmburii fructelor precum și fructele acre și oleaginoase (nuci, alone, migdale) cu conținut ridicat În fibre și grăsimi. Bolnavii de gastrită cronică trebuie să excludă total tutunul și alcoolurile tari, mai ales persoanele care provin din familii de ulceroși. În gastritele hipoacide
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
zmeură, cireșe și vișine, pentru a corecta cerințele În vitamine. Ca băuturi se admit unele ape minerale, afinată și vin roșu. La copiii suferinzi de enterocolită se recomandă o cură cu mere rase pe răzătoare de sticlă (fără coji și sâmburi), În cantitate de 600-1500 g pe zi, repartizată În porții de câte 200 g, având efect favorabil datorită pectinei, cu rol absorbant și neutralizant față de toxine și microorganisme. La merele rase se pot adăuga banane pasate sau morcov fiert și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
extern se recomandă: -baie caldă relaxantă În care se adaugă câte 3 picături ulei eteric de mentă și din boabe de ienupăr; -masaj abdominal cu mișcări lente În sensul acelor de ceasornic cu amestec de ulei eteric de mentă, santal, sâmburi de struguri și migdale dulci. Rețeta autorilor pentru S.C.I. -flori de Matricaria chamomilla, Trifolium arvensis; -frunze de Medicago sativa, Mentha x piperita; -rădăcini de Valeriana officinalis, Zingiber officinalis; - fructe de Hippophae rhamnoides; -scoarță de Cinnamomum zeilanicum. Rețeta autorilor pentru depurarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
-i s.m. ,,ghem"): NA glomerul (cf. fr. glomérule s.m.; en. glomerulus); gnato-,- gnat "maxilar" (cf. gr. gnathos, γνάθος, -ου s.f. "falcă; obraz"): NA gnation (cf. fr. gnathion s.m.; en. gnathion); grani-/ grano- "grăunte, sămânță (cf. lat. granum, -i s.n. "grăunte, sâmbure"); granulo-, granulo- "granulă" (cf. lat. granulum,i s.n. "grăuncior"): med. ro. granulom (cf. granulome s.m; en. granuloma); guti- "picătură" (cf. lat. gutta, -ae s.f. "picătură"): med. ro. gută (cf. fr. goutte s.f.; en. gout) H halo -diametru (cf. gr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
s.f. "boală; demență; nebunie"): med. ro. nosofobie s.f. (cf. fr. nosophobie s.f.; en. nosophobia); noto- "spate, spinare" (cf. gr. υνωτος, -ου s.m. "spate, spinare"): med. ro.notalgie (cf. fr. notalgie s.f.; en. notalgia); nucleo- "nucleu" (cf. lat. nucleus,-i s.m. "sâmbure, miez"). O oci- "care stimulează" (cf. gr. ώκύς, -εϊα,- ύ adj. "rapid, agil"): med. ro.ocitocic adj. (cf. fr. ocytocique, adj./s.m.; en.oxytocic); oco- "vehicul" (cf. gr.όχος, -εος s.n. "vehicul"): med. ro. ocopatie s.f. (cf. fr. ochopathia s.f.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
aservindu-i, făcându-i dependenți de beneficiile pe care le stăpânesc și le distribuie În funcție de interesele lor. Un lanț al aservirii, o metodă a câștigării sufletului mulțimii, a cuceririi celor slabi, a subordonării conștiințelor. Avem În această lucrare și un sâmbure de psihologie socială, La Boătie observând că obișnuința și transmisia culturală a atitudinii de supunere stau la temelia imitației și Înjugării cognitive: oamenii care „se nasc servi” și sunt „crescuți astfel”, care se supun de bună voie, devin „lași și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că din ei s-ar putea forma pe puțin două „cabinete alternative” pentru cel de la Washington. Momentul de vârf al serii l-a constituit decernarea celui dintâi premiu anual „Benjamin Franklin” lui Henry A. Kissinger. Alegerea poartă în ea un sâmbure de ironie. În 1968, fondatorul FPRI-ului, Robert Strausz-Hupé, și-a dorit foarte mult să devină asistentul președintelui pe probleme de securitate națională. Până la urmă, acea poziție cheie i-a revenit tocmai lui Kissinger. Strausz-Hupé era susținătorul ideii că războiul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
tăiate în două cu gălbenușul în sus. Înfigem în fiecare ou câte o scobitoare cu măslină sau roșie și decorăm cu pătrunjel verde. PLATOU CU APERITIV Ficățel de pasăre prăjit și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
muștar, o lingură de smântână, o ceapă tocată fin, 3-4 linguri de maioneză groasă, sare, piper și pătrunjel tocat fin. P ASTĂ PENTRU TARTINE DE POST - un pachet de margarină, o linguriță de boia dulce, 100 gr. de măsline fără sâmbure, o linguriță de Secretul Gustului, o ceapă tocată mărunt frecată cu sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la un loc, rezultând o pastă foarte gustoasă, după care se unge pe pâine și se servește cu ceai. PASTĂ
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și ou, după care se prăjesc în ulei. Se servesc cu soté de mazăre sau morcov. FICAT DE RAȚĂ CU MERE 4 mere ionatane, un ficat de rață, 100 g ulei, unt și crochete de cartofi Se scobesc merele de sâmburi, se taie rondele care se prăjesc în ulei, apoi punem ficatul la prăjit fără sare, tot în uleiul în care am prăjit merele. Se servește pe farfurie cu crochete de cartofi. GÂSCĂ UMPLUTĂ CU CASTANE O gâscă, 10-15 castane, 100
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
piper. Se amestecă toate la un loc, apoi umplem peștele, după care îl coasem la burtă și-l așezăm într-o tavă. Se face un sos din ulei, ceapă tăiată solzi, castravetele murat tăiat mărunt, patru sau cinci măsline fără sâmburi și un pahar de vin. Peste acest sos punem peștele și dăm la cuptor să se frigă la foc mic. Se servește decorat cu lămâie și țelină tocată mărunt. CREVETE CĂLIT 500 gr. de creveți mici spălați bine, două cepe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
DE PEȘTE CU CARTOFI Peștele se viscerează, se spală, apoi se presară cu sare și se lasă să stea până pregătim sosul de ceapă făcut din trei cepe tocate mărunt, 30 g ulei, 3 roșii curățate de pieliță și de sâmburi și tocate mărunt, sare, piper, ghimbir și pătrunjel tocat. Peștele îl ungem cu ulei de măsline, după care îl punem pe grătar la prăjit, dar necurățat de solzi. Apoi îl așezăm pe platou, lângă el punem sosul din ceapă și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
măsline. Se poate servi imediat, dar mai bine după 2-3 zile. MĂSLINE UMPLUTE CU PASTĂ DE PEȘTE Se aleg măsline mari, frumoase și se fierb în apă câteva clocote pentru a se mai desăra. Se crestează în lung, se scot sâmburii și se umplu cu pastă din pește conservat în ulei scurs și frecat cu unt. Se așează pe frunze de salată verde. PAPARĂ DE PEȘTE Se pun în tigaie 200 g unt, iar când este fierbinte se pun peștișorii curățați
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sare, piper, cimbru și foi de dafin. Adăugăm apoi ceapa tăiată peștișori și lăsăm să fiarbă 5-10 minute adăugând un pahar de apă. Punem peștele condimentat și umplut cu câte două bucăți de măr(mărul curățat de coajă și de sâmburi tăiat în patru) .punem roșiile tăiate felii, cartofii fierți printre pești și dăm la cuptor 10 minute după care adăugăm vinul și verdeața și dăm din nou la cuptor încă 20 minute. Se servește cu maioneză de usturoi. PLACHIE DE
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]