1,975 matches
-
rațiune ar fi aproape imposibilă. Dar dacă rămân doar doi oameni, bărbat și femeie, analfabeți chiar, dar procreativi, lumea se poate reface până la performanțele de azi. De asta îi privesc cu îngăduință și pe idioți, și în ei Dumnezeu poate sădi ceva din ființa sa. Omul este singurul teren pregătit oricând pentru iubire, rațiune și poezie. Adrian Dinu Rachieru vorbea de McLumea de azi...! Modifică această perspectivă literatura de azi? Da, McLumea de azi se sprijină pe McPoetul de azi care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
păcătuit. A plâns și a regretat fapta pe care o făcuse. Atunci s-a dus Lot la Avraam și i-a destăinuit acestuia cele petrecute. Avraam l-a povățuit și i-a dat cele trei surcele spunându-i: Mergi acasă, sădește-le În pământ și să le uzi!” Era canonul pentru Îndreptarea lui. Așa a făcut. Căra apa din Iordan cu un măgăruș de la distanța de 30 km. Nu era deloc ușor dar făcea ascultare. Însă nu ajungea niciodată cu apa
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ca deschizător de drumuri spre cunoaștere: a) Insistăm oare de ajuns, folosim metode adecvate, astfel încât elevii noștri să-și însușească corect limba română? b) Urmărim și corectam sistematic, zi de zi, ora de oră, exprimarea și scrierea elevilor noștri? c) Sădim în sufletul lor dragostea pentru limba română, pentru istorie, pentru tot ceea ce este frumos și înălțător? d) Îi stimulam, îi răsplătim atunci cand realizează progrese remarcabile? e) Reușim să-i învățăm pe elevi cum să învețe, cum să folosească manualul, cum
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
am cerut elevilc cuvintele noi și expresiile vocabular, pe care l-am transfc util instrument de lucru. De asemenea, am întocn albume pentru fiecare scriitor cuprinzând date biografice esențiale din opera lor, prilej stârnit curiozitatea și intere pentru lectură, am sădit în sufletele lor dragostea pentru carte. Trebuie menționat faptul că și seratele literare au avut un rol deosebit în stimularea interesului pentru lectură. Nu am pretenția că am epuizat lista modalităților de stimulare a interesului pentru lectură, incepand cu clasa
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
evlavioși - factori care au avut o mare influență asupra propriului său moral, a creației lui literare. Anii de studiu la Buzău și București, cu șederea la gazde și internate lipsite de confort, l-au călit pentru viață și i-au sădit în suflet solidaritatea cu oamenii aflați în suferință, trăsătură evidențiată -în special - prin activitatea de medic. Un moment important asupra căruia se oprește și stăruie autorul cercetării de față este munca de referent literar, apoi de redactor la postul național
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Conștiința morală Conștința morală este glasul lui Dumnezeu în sufletul omului care îl îndeamnă la împlinirea legii morale. Acest glas îl cunoaște fiecare om, deoarece, cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur „când Dumnezeu l-a făcut pe om, a sădit în fiecare judecata nemincinoasă a binelui și a răului, adică regula conștiinței” . Dacă am ascultat glasul ei, conștiința ne răsplătește cu bucurie, mulțumire și liniște sufletească, iar dacă nu am ascultat-o și am săvârșit fapte rele, atunci ea ne
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
istoriei neamului și a tradiției românești. Dar ca să cunoști toate astea, trebuie să le înveți. Și ca să le înveți trebuie să fie cineva care să ți le arate, să ți le explice, să ți le prezinte cu dragostea celui care sădește o floare sau un pom, pentru ca această dragoste a învățătorului să prindă rădăcini și să rodească în sufletul elevului. Numai așa vom ajunge să iubim și să apărăm tradiția neamului românesc, să ajungem să ne mândrim cu frumoasele noastre tradiții
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cel puțin nu cele la care aspirăm. Ceilalți ne-am risipit în toate colțurile, parcă pretutindeni și nicăieri, așa cum își construiseră lumea străbunii noștri; eram peste tot și parcă niciunde, dar viața ne-a oferit fiecăruia matca necesară, pentru a sădi aspirații sănătoase, de bun simț, și ne-a recompensat cu așteptări viabile. Oriunde voi merge, orice voi întreprinde, am credința în bunul Dumnezeu că undeva acolo sus, între pulberi de stele sunt sufletele și energiile străbunilor noștri, care veghează atent
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
profesor, cu tot respectul cuvenit, vă rog să-mi îngăduiți o scurtă intervenție în numele a ceea ce reprezintă anul II Geografie. De ce crezi că te-aș asculta Mariana? Domnule profesor, am convingerea că profilul dumneavoastră uman, principiile pe care le-ați sădit în sufletul a sute de studenți, dar mai ales educația profesională cu care ne-ați obișnuit, își vor rezerva dreptul de-a ne asculta preț de câteva clipe. Vă rog din suflet, în numele colegilor mei, acordați-mi acest privilegiu. Domnul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fiertură de ciorbă, și din cașul dulce cu ceapă smulsă „ie sară“, potolindu-ne [setea] cu vinul acru de gust neaoș românesc, din vița ce n-a cunoscut altoiul străin și ră masă locului de la facerea lumii, așa cum o fi sădit-o, cu mâna lui chiar, tata Noe cel bătrân, care, cică, va fi fost pui de român - mai știi?... ...Însă vrăbioarele fragede de văcuță Îngrășată la povarnă, care-mi țineau locul cafelei cu lapte diminețile, la vadul măce larilor din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
curând să-și dorească să i se mai arate îngerul. A ajuns să-l aștepte pe înger. Se întreba ce anume îl atrăgea la el și își răspundea că poate tocmai neliniștea aceea greu de exprimat pe care i-o sădise îngerul în inimă prin simpla lui apariție îi plăcea, așa cum unora le place ceea ce le creează fiori, de pildă să sară cu parașuta în gol, neliniștea aia îi plăcea și îl făcea să-și dorească revenirea musafirului luminos. Cert este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
vecinul vine și mă ajută. A adus răsad, el a răsădit, el le-a udat și el mi-o zis să am, să nu mă uit jalnic în grădina altora. Buni, buni, buni oameni! (îmi arată grădina unde vecinul a sădit roșiile). Iaca, mergem la Aneta și văd ce o să zică ea. Iaca așa, îmi trag ciorapii și dacă are să spună Aneta să mă duc la mănăstiri am să mă duc, dacă nu, nu. (aceste cuvinte le-a rostit cu un
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
răbdat, trebue să rabd și eu” „Nici singurică nu vă puteți descurca. Munca e grea și va ajuns oboseala și supărarea”.......... Am plecat la Sculeni, să schimb în lei dolarii aduși. Doamna Rugină și măicuța Natalia s au hotărât să sădească varză, să facă puțină ordine prin curte. Când am revenit, o cloșcă cu pui stătea pe lângă măicuța Natalia: „Cloșca cu puișori văd că este pe lângă dumneavoastră. Vorbiți toată ziua cu puișorii.” „Abia astăzi i-am scos afară. Iată, am o
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
inclusiv măsurarea temperaturii solului. Proprietara mini-grădinii îmi arată și explică totul, în cele mai mici detalii, eu tac și surâd în inima mea, fără răutate, și spun convins și semi-militărește Oui, Madame, compris! În timp ce eram cu mâinile cufundate în pământ, sădeam, am brusca revelație a îndepărtării noastre fatale de ciclul firesc al vieții. Ieșirea din ciclul naturii și intrarea în istorie, în cel mai pur sens dat de Mircea Eliade. Cum poți respecta tu, ca om modern, sărbătoarea Sfintelor Paști, atunci când
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
industrie, protejați de cercurile palatului.“ (Viața românească, decembrie 1972) „Am moștenit o țară frumoasă și bogată Și-i vom spori avutul și faima-i vom spori Prin faptă vitejească, prin muncă încordată, Cu-avântul ce Partidul în suflet ni-l sădi.“ („Am moștenit o țară“, Luceafărul, 13 august 1977) „Zilele când marele forum al Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român își desfășura lucrările, cu participarea entuziastă a reprezentanților tuturor categoriilor sociale, ne-au găsit pe câmpia Târnavelor, în unul din cele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
conștiința noastră, amplul raport prezentat de secretarul general al partidului a generat o efervescență creatoare care a cuprins întreaga noastră societate ca și pe slujitorii literaturii dându-le un prilej de meditație profundă asupra sarcinilor și răspunderilor artei actuale. [Ă] Sădind în noi sentimentul responsabil al acțiunii, adevărului și complexității, secretarul general al partidului ne-a pus în față sarcina de a crea acele mari lucrări de sinteză, pline de originalitate și de patosul epocii noastre.“ (Luceafărul, 29 iulie 1972) GHIȚESCU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
se integreze efortului creator al întregului popor pentru realizarea idealului socialist și comunist în România.“ („Valorile științei și culturii în centrul preocupărilor“, Cronica, 11 iunie, 1982) BĂLĂȚEAN Dumitru „Poate nu crezi în cuvintele mele, cititorule, Dar în vârsta pomilor roditori sădiți De brațele comuniste să crezi În pământul sfânt al patriei.“ („Tu însuți, braț comunist“, România literară, 1 decembrie 1977) BĂRCĂROIU Constantin, prof. dr. „Realizările deosebite obținute de țara noastră, ca urmare a înfăptuirii programelor privind dezvoltarea armonioasă, echilibrată a tuturor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un loc foarte bun și creștiau altoile de minune, dar ce folos, când ai loc bun nu mai ai bunăvoință de a munci, așa s-a părăsit totul. Copiii astăzi nu numai că nu știu să altoiască, dar nici măcar să sădească un pom, dar să nu ne mirăm dacă nu știe nici dascălu, de unde să-nvețe? Și acum o legendă. Să povestește din bătrâni , când s-a stabilit granița de hotar între comuna Streza Cârțișoara și Arpașul de Sus, strezenii au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
E Dulcea Bucovina potirul de cobalt În care Cerul urca din izvoare, Pădurile coboară din înalt, Iar graiu-i scris pe straie și covoare. Cand naștem prunc, încins cu Tricolor, Sădim un pom sau ctitorim fântână, Dormim pe coasă, la capăt de ogor Și ne trezim în zori cu arma-n mâna. Cand veșnicim în frescă sau în lut, Ne vrem icoane sau ne vrem ulcioare; Orice sfârșit ni-e clipă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
de la vârful administrației locale. De unde izvora lumina ce străbătea bezna satului de altădată? Din buna-creștere a copiilor, din moralitatea ce călăuzea viața comunităților rurale, din înțelepciunea experienței de viață pe care vârstnicii o împărtășeau copiilor și tinerilor, din credința adânc sădită în sufletele trăitorilor de atunci... Munca Moto: ,,Sfânta muncă e aceea, Ce răsplată-n ea-și găsește”... În îndelungata și zbuciumata dăinuire a poporului român, munca trudnică a fost aceea care i-a asigurat supraviețuirea și statornicia pe aceste meleaguri
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
întreagă la televizor și pentru asta ar fi dispuși la orice. Chiar săși umilească propriul copil. Aceasta dacă e să ne referim la ce se întâmplă atunci, pe loc, căci nu mai vorbim de cum își pregătesc ei odrasla pentru viață sădind în ea toate chestiile acelea. Își „formează“ copilul pentru emisiunea lui Ianțu și nu mai con tează că, după ce se termină emisiunea, el va trebui să se comporte (și) ca un om normal. Cine știe? Poate că nici nu va
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
săi sînt tot mai obosiți și mai triști. Sinuciderea nu mai e decît un salt tragic dincolo de cercul vicios În care a intrat. Într-un fel, se va răzbuna Împotriva lucidității sale scormonitoare care i-a dezvăluit singurătatea fără să sădească În ea altceva. Pe nesimțite, În ființa lui Narcis s-a produs și un alt echivoc. Este În același timp sfinx și Oedip, un sfinx pe care nu-l mai satisface răspunsul „Eu Însumi” pentru că sfinxul din apă pretinde că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Întoarce spre ea. Sfinxul merge pe urmele lui și Îi pune Întrebările În șoaptă dar nu se lasă văzut... Pe mormîntul Euridicei nu mai crește nimic decît revolta Împotriva acestui mormînt unde a coborît toată tinerețea lui Orfeu. Zeii au sădit În el un har, cîntecul și dragostea, care s-au ridicat acum, amîndouă, Împotriva lui, Împingmdu-l să vrea o libertate fără amintiri. După aceea nu va mai spera nimic, Își va putea sparge lira de munții Traciei sau va hohoti
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
lucrurilor, când nu. Era o realitate frumoasă dar pe care nu și-o dorea trăită în acele circumstanțe. Visele ei se remodelau întinzându-și tentaculele către zări neprăfuite de timp. Dacă fericirea ar fi ca o plantă, cine n-ar sădi-o undeva? Numai privind-o ai prinde putere să mergi mai departe spre împlinirea tuturor viselor! Cine nu râvnește la fericire, la dragoste și la iubire? Din păcate, numai unii dintre noi le pot avea pe toate. Fiecare cunoaștem acest
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mi-a spus ea. Credeam c-ați aflat; la înmormîntare au venit foarte mulți pacienți de-ai dînsului... Mult timp n-am vrut să cred asta: murise "domnul Berneagă", doctorul care însemnase o părticică din copilăria mea, omul care a sădit în mine respectul nețărmurit pentru doctori și meseria lor. De-atunci, am mai fost la doi-trei doctori, dar niciunul nu mi-a spus: "îți garantez că..." Poate că-n sinea lor erau siguri, știau că vor face treabă bună, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]