2,662 matches
-
și consolidări de maluri ce se efectuau în vederea urbanizării, ca și cea din 1993, au dus la descoperirea unei stele funerare creștine, nu departe de marea bazilică din sectorul vestic al orașului Tomis (intra muros). 10.1. Tipuri de necropole Săpăturile (cele mai multe de salvare) de pe cuprinsul orașului Constanța, au dus la delimitarea a cinci necropole care se întindeau în jurul cetății, începând din partea de nord-est și până în cea de vest, aflate de-a lungul celor două mari drumuri care duc spre Histria
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mormânt cu pictură, când lucrătorii au dislocat un zid antic pe o lungime de câțiva metri (la adâncimea de 0,60 m). Prin intervenția Muzeului de Arheologie din Constanța, lucrarea a fost oprită, făcându-se (în condiții destul de dificile) o săpătură de salvare. Zidul, demolat parțial, aparținea probabil unui edificiu cu anexă, a cărei natură nu a putut fi precizată Concluziile arheologilor asupra săpăturilor efectuate între anii 1987-1988, ne vorbesc despre: 1) un mormânt de tip hipogeu, cuprinzând o cameră funerară
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
intervenția Muzeului de Arheologie din Constanța, lucrarea a fost oprită, făcându-se (în condiții destul de dificile) o săpătură de salvare. Zidul, demolat parțial, aparținea probabil unui edificiu cu anexă, a cărei natură nu a putut fi precizată Concluziile arheologilor asupra săpăturilor efectuate între anii 1987-1988, ne vorbesc despre: 1) un mormânt de tip hipogeu, cuprinzând o cameră funerară (dimensiunile interioare: 6,15 m x 3,90 m; înălțimea maximă 2,90 m). Accesul spre cameră se făcea printr-un dromos situat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
funerară la agapele în amintirea defunctului. În 1992, cu ocazia unor lucrări de construcție din str. I. G. Duca, colț cu str. Constantin Brătescu, zonă aflată în plină necropolă romană (zona de vest a necropolei tomitane), unde s-au făcut săpături de salvare pe aproximativ 600 m2, au fost trasate pe direcția nord-sud cinci secțiuni, având latura lungă de 7 m, lățimea de 3 m și adâncimea variind între 1,50 m - 4,25 m (în situații specifice s-au deschis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
al necropolei, amintim următoarele: 1) orientarea V-E a mormintelor; 2) orientarea scheletelor cu fața spre est, după obiceiul creștin; 3) așezarea mâinilor pe piept, pe abdomen sau pe bazin; 4) simbolul creștin (crucea dublă) de pe fibula din M37 și săpăturile recente din 1992, precum și multe alte simboluri. Primele simboluri prezente în inscripțiile creștine evocă reprezentarea unei păsări, foarte probabil un porumbel, pe frontonul unei stele funerare la Tomis (începutul secolului IV), crucea simplă (pe o arhitravă fragmentară a unei bazilici
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
descoperit în cadrul sitului, i-a determinat pe unii istorici să considere vitalitatea credinței creștine de la Tropaeum Traiani, ca fiind indiferent de disputele dogmatice - apanajul unor colectivități care au durat în piatră, cărămidă și mortar impunătoare locașuri de rugăciune. Efectuarea unor săpături arheologice, între anii 1891-1909, sub conducerea lui Grigore Tocilescu (1850-1909), George Murnu (1868-1957), Gustav V. Kube (1884-1918) ș.a., au dus la descoperirea progresivă a cinci bazilici paleocreștine (una episcopală). Trei bazilici au cripte pentru martiri (bazilica A) și moaște de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
-VI). Alte două bazilici se află în afara zidului de incintă: la nord de oraș, în zona cimiterială, cu criptă pentru martiri, și la vest, o bazilică al cărei transept a fost adăugat planului inițial în secolele V-VI. Efectuarea unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la N, NE și E față de orașul antic, au dus la descoperirea a 20 de morminte de incinerație și 43 de inhumație (secolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
oraș, în zona cimiterială, cu criptă pentru martiri, și la vest, o bazilică al cărei transept a fost adăugat planului inițial în secolele V-VI. Efectuarea unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la N, NE și E față de orașul antic, au dus la descoperirea a 20 de morminte de incinerație și 43 de inhumație (secolele II-VI), 35 din cele din urmă aparținând creștinilor. Bazilicile descoperite sunt: 1
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orașului, a fost construită deasupra unui bazin roman, din secolele II-III. Cercetările arheologice întreprinse aici de către Gr. Tocilescu și G Murnu, iar mai târziu de I. Barnea (1913-2004), au permis formularea unor ipoteze conforme cu realitățile date de complexitatea problemelor. Săpăturile din anul 1976 au arătat că bazinul inițial, cu ziduri groase făcute din piatră și cărămizi legate cu mortar, pardosit tot cu cărămizi, a fost demantelat și destinat cultului creștin ridicându-se o bazilică în secolul IV, refăcută în următorul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei navate și cu trei abside) în toată provincia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mare, turnul A, turnul de colț de pe latura de sud a cetății. Cetatea târzie, din secolele IV-VII p.Chr., a funcționat inițial ca sediu al flotei dunărene, Classis Ripae Scythicae, și sediu al Legio I Iovia Scythica din secolul IV. Săpăturile arheologice efectuate între anii 1955-1956, în vederea păstrării fortificației romane, au dus la identificarea unei părți a zidurilor și a construcțiilor laturii de nord-est a cetății, distruse în cea mai bună parte de apele Dunării. Tot în acest perimetru au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nartexul, construite din piatră legată cu mortar, sunt datate pentru secolele V-VI. Deși a fost identificată printre altele și o bazilică cimiterială, în partea meridională a orașului, în zona marii necropole, totuși, acestea au rămas nesăpate până în anul 2001. Săpăturile de salvare (1990), au fost publicate de Al. Barnea în 1992. care ne se vorbește despre cercetarea a două locuințe din epoca Principatului (27 a.Chr. - 284 p.Chr.), dintre care una era suprapusă de un mormânt creștin de inhumație
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat în castrul de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud. Tulcea) Primele săpături arheologice efectuate între 1960-1962, sub conducerea lui A. Rădulescu, au dus la identificarea unor urme sporadice de locuire din epoca romană, fapt confirmat și în 1979 ca urmare a unor lucrări agricole. În perioada imediat următoare (1979-1985; 1993-1995) au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolului I și începutul celui următor, cetatea Troesmis a devenit un centru militar roman, alături de care s-a dezvoltat și o așezare civilă între cetatea de est si cea de vest unde s-au stabilit meșteșugari, negustori etc. Deși primele săpături arheologice au fost efectuate de Engelhardt între 1864-1865, ruinele nu au mai fost cercetate ulterior sistematic și nici exhaustiv pe întreaga suprafață a sitului. 12.8. Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța) În această localitate s-a descoperit o stelă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unui reliquarium (1 m x 1,20 m x 2,20 m) și se află sub altarul bazilicii (secolul VI). 2.3. Morminte hipogee Construcțiile funerare de tip hipogeu (cavoul) sunt de tradiție elenistică; au fost descoperite ca urmare a săpăturilor de salvare în unele localități de pe limesul dunărean (Axiopolis) sau de pe litoralul pontic (Callatis, Tomis). Cavoul funerar, descoperit la Axiopolis, este un mormânt de familie (5 schelete) (vezi infra), ce ne oferă multe indicii creștine începând de la cele ambientale, precum
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ipoteză curajoasă a fost confirmat de către laboratoarele specializate a patru mari universități." Singurul neajuns al epocalei descoperiri era că arealul cercetat se afla exact lângă granița dintre cele două republici surori, Vandana de Nord și Vandana de Sud. Iar ultimele săpături au indicat că străvechea localitate, fără să țină seama de actualele reglementări, se întindea și sub gardul electrificat. Știrea, care a făcut repede înconjurul lumii în fond, pietatea ne obligă să-i cinstim pe cei mai vechi străbuni ai noștri
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
întregime în Republica soră Vandana de Nord. Așa că, după o ședință de urgență a Cabinetului, Republica Vandana de Sud a decretat ruperea oricăror relații cu Republica Vandana de Nord (numită "agresoare"), ceea ce a avut cel puțin trei consecințe: 1. Începerea săpăturilor și în partea sudică a sitului; 2. Mobilizarea trupelor la granița cu Republica Vandana de Nord și pregătirea populației pentru o invazie devenită atât de probabilă; 3. Întreruperea traficului de boia, chiar și pe cale de contrabandă. (Chiar dacă nu se putea
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cei nouă copii. (Unele variante din cărțile de lecturi patriotice pretind chiar că alături de Stan Fl., ceilalți viteji au fost frații săi. Totuși, ultimul Ministru al Cercetării, Eticii și Învățământului a dispus să nu se mai predea această legendă, întrucât săpături recente au scos la iveală că numai patru dintre cei opt viteji care au luptat alături de Stan Fl. au fost frați, ceilalți fiindu-le doar verișori. Cei patru frați au fost Luculus Fl., Marius Fl., Cristian Fl. Și Bebe Fl
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
deja de atunci de plugul din fier. Ba, mai mult: au fost descoperite din aceeași perioadă și mașinării extrem de complicate, al cărui scop minunat nu a putut fi încă identificat. De asemenea, în Cetatea Mare, locul lor cel mai sfânt, săpăturile au relevat o viață comunitară avansată încă din mileniul patru înainte de Christos. (Să vedem ce popor se poate lăuda cu așa ceva! Nimeni! Bineînțeles că nimeni!) Păi, nici n-ar fi fost nevoie de atâta strădanie a arheologilor pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
va fi aceea de a face o călătorie în Iran. Cred că aș putea avea aici bani pentru studii topografice și epigrafice, anume cu privire la templele focului din epoca sasanidă. Dar, înainte de război, francezii și americanii erau deja pe cale să organizeze săpături, la Tacht-i-Soleiman, care mă interesează în mod special”, îi scria Wikander (Lund, 3 martie 1947) reputatului iranist George Cameron, la puțină vreme după apariția cărții sale despre „preoții focului” în Iran și Asia Centrală. Analiza Poveștii numerelor în comparație cu elemente de folclor
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
complicat și afacerea dvs. (l-am rugat pe Widengren să vă invite la Uppsala, dar nu știu ce a făcut). De altfel, dl Arbman este un om simpatic, care pentru moment se află la Paris sau Cherbourg, unde va dirija în iulie săpături într-un sit al vikingilor. Soția lui de asemeni, cunosc amândoi Franța de minune. În legătură cu domnul Herescu, sunt dezolat că, în ceea ce îl privește, proiectele nu reușesc. Dar domnul Lombard 3 este un om dintre cei mai bizari - în ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
cartea dvs. pe cercetătorii suedezi, lucru pentru care trebuie să vă mulțumesc. Hanna Rydh, pe care o citați adesea 2, și Holger Arbman, pe care l-ați cunoscut aici, au plecat în India cu o mare echipă pentru a face săpături aproape de Lahore, unde s-a găsit o mare cetate din civilizația de la Mohenjo-Daro. Îmi puneți întrebări în legătură cu Altheim. Este un mare mistificator. Nu am citit Zur Geschichte und Literatur des Altertums, dar și-a retipărit aici unele eseuri publicate înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
dat lucruri interesante. Am avut parte de o călătorie magnifică cu un cargou suedez și am fost primit cu cea mai mare ospitalitate de savanții francezi din Beirut și Damasc. Am fost fericit să-l cunosc pe Daniel Schlumberger, conducătorul săpăturilor franceze în Afganistan, care tocmai a terminat o recenzie la șlucrarea mea despreț Mithra, care va apărea în Siria, și care se interesează mult de mediul lui Zarathustra, întrucât, pentru moment, face săpături în Bactria 1. - Acum, în Damasc, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
să-l cunosc pe Daniel Schlumberger, conducătorul săpăturilor franceze în Afganistan, care tocmai a terminat o recenzie la șlucrarea mea despreț Mithra, care va apărea în Siria, și care se interesează mult de mediul lui Zarathustra, întrucât, pentru moment, face săpături în Bactria 1. - Acum, în Damasc, unde voi mai rămâne câteva săptămâni, pentru a merge apoi la Alep, lucrez la kurdă și armeană. Dar toate acestea au venit deodată și am avut multe de făcut - pregătirile de călătorie au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Uppsala! Este forma modernă, odioasă, a sacrificiului uman. Păstrați acestea pentru dvs., dar nu uitați acest lucru atunci când veți fi în Nord” - cf. Corespondență I, pp. 265-266. XXVIIItc "XXVIII" 1. Daniel Schlumberger (1904-1972): arheolog și orientalist francez. A participat la săpăturile misiunii franceze de arheologie în Siria, Palmyr. Din 1945 a devenit directorul unei Délégation archéologique franșaise en Afghanistan (DAFA). Vezi Franșoise Olivier-Utard, Politique et archéologie. Histoire de la délégation franșaise en Afghanistan (1922-1982), Éditions Recherches sur les Civilisations, Paris, 1997. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]