6,936 matches
-
frate, ia cu tine o sapă și-o lopată și vino cu mine! Săteanul a ascultat îndată de anahoret. Când s-a suit în munte, anahorretul i-a arătat săteanului mormântul bătrânului și i-a spus: - Sapă aici! Și pe când sapă el mormântul, anahoretul se ruga. După ce și-a terminat rugăciunea l-a îmbrățișat pe sătean și i-a spus: - Roaga-te pentru mine, frate! Apoi s-a pogorât în mormânt, s-a așezat deasupra bătrânului și și-a dat duhul
LIVADA DUHOVNICEASCA (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370995_a_372324]
-
ochi. Atunci, trei țărani intrară în mănăstire; pe dată câinele începu un du-te-vino între țărani și copacul cel scorburos, lătrând. Unul din bărbați a înțeles că se întâmpla ceva. Se apropiară și văzură trupul însângerat și ciopârțit al Sfântului. Au săpat o groapă și au așezat trupul în ea. După ce ei au luat trupul Sfântului, câinele alergă la scorbură și luă o bucată din trup, căzută în urma numeroaselor chinuri la care fusese supus, și, ținând-o cu delicatețe între dinți, o
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
pământuri viețuiseră monahi de-a lungul veacurilor și se ruga să afle sau să i se descopere măcar vreunul dintre toți aceia. Astfel, după cum amai spus, la 3 ianuarie 1950, maicii Macaria i s-a descoperit în chip minunat să sape într-un anumit loc din zonă. Maica a chemat un muncitor să sape în locul în care o îndemnase inima. Deși inițial muncitorul s-a împotrivit, după multe cereri și rugăminți, s-a înduplecat și a început să sape. Locul avea
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
să i se descopere măcar vreunul dintre toți aceia. Astfel, după cum amai spus, la 3 ianuarie 1950, maicii Macaria i s-a descoperit în chip minunat să sape într-un anumit loc din zonă. Maica a chemat un muncitor să sape în locul în care o îndemnase inima. Deși inițial muncitorul s-a împotrivit, după multe cereri și rugăminți, s-a înduplecat și a început să sape. Locul avea o sobă pe jumătate dărâmată, un perete și alte lucruri care arătau că
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
minunat să sape într-un anumit loc din zonă. Maica a chemat un muncitor să sape în locul în care o îndemnase inima. Deși inițial muncitorul s-a împotrivit, după multe cereri și rugăminți, s-a înduplecat și a început să sape. Locul avea o sobă pe jumătate dărâmată, un perete și alte lucruri care arătau că în acel loc, cândva, s-a aflat chilia unui monah. Primul lucru pe care l-au găsit a fost un cap de om. Și imediat
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
s-a aflat chilia unui monah. Primul lucru pe care l-au găsit a fost un cap de om. Și imediat s-a răspândit o mireasmă plăcută. Plecând muncitorul, maica a îngenuncheat și a sărutat cu mare evlavie sfintele moaște. Săpând cu mâinile sale, ea a dat peste mânecile rasei sfântului, păstrată neputrezită, precum și peste corpul întreg al unui sfânt mucenic. Seara, pe când citea Vecernia, stareța a auzit pași ce veneau dinspre mormânt, răsunând până în ușa bisericii. Acolo l-a văzut
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Când vor părea că fi-vor sub lespezi îngropate Rest de-amintiri, peroane, punți de uitări răpuse, Frânturi de umbre terne, s-or ridică în coate Și-n ochi îți vor sapă rău de-ntrebări nespuse. Din teama, nepăsare sau poate chiar din vina, Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri, Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și țină, Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri. Târziu, după negari și
VIS RĂNIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369791_a_371120]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > THE ORIGIN OF LANGUAGE.CHANNEL/CANAL Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
LANGUAGE.CHANNEL/CANAL Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din lat. regula „linie dreaptă“. După noi în rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și nu numai - de exemplu arîk, arîg, arig, care înseamnă „canal“ și care sunt derivate din verbul „a săpa“ (vezi Sevortian, op. cit., p. 189, comparate cu dravidiana foarte multe detalii și chiar cu „a ara“. Și mai interesantă este existența unui lat. class. arrugium „galerie de mină“, cuvânt de origine iberică care a dat sp. arroyo, arrugie, atestat în
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
de neamuri finice ori turanice care s-au amestecat cu celții sau care au cutreierat tot nordul și vestul Europei în preistorie. Și au lăsat urme. Să fie oare o întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din iraniană? E probabil ca regula latină să fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu „a săpa, a scobi“ și deci cu canalul era văzută fata la iranieni kanya sau femeia: kona la suedezi, coană al nostru, kuna „femeie“ în tupi guarani (America de Sud), kin în armeană, în udmurtă ken „noră“ etc., femeia fiind văzută ca o brazdă
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Ar fi multe de scris despre magh. arok - se vede legătura cu arik, arâk, arig -, cu sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut la iranici: „sistemul de irigare al pământului agricol practicat în Iranul antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din râuri până la ogoare, este în mod evident preluat de la sumerieni
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DEPARTE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Departe peste gânduri amestecate prin și adunate toate în susur de alin, departe chiar departe se sapă iar o groapă într-un torent de sevă ca o apă. Un spectru alipit în spațiul straniu cu mâna tremurând pe gât și craniu, având radiografia unui cimitir între bătrân, matur, copil. Pe cal un călăreț cu o spadă surâsul
DEPARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369896_a_371225]
-
și iubire învie. Am coborât în iadul lor de ură Și-am ars prin foc... nemeritat, Mi-am strâns cenușă într-o urna Apoi, prin flăcările lor, m-am ridicat. De câte ori să mor, ca să-nțelegi Că fiecare rană ce ma sapă, E doar o crimă... fără Legi Și o-nviere dintr-o altă groapă? Referință Bibliografica: Fără Legi / Ana Soare : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Soare : Toate Drepturile
FĂRĂ LEGI de ANA SOARE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369971_a_371300]
-
împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat. Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac, ci un stâlp, un trunchi. Așadar copacul e copac, nu pentru că se sapă ori se taie, ci pentru că are crengi ce ... Citește mai mult Toate dicționarele consultate compară rom. copac cu alb. kopaç, lăsând să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat.Dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat.Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac, ci un stâlp, un trunchi. Așadar copacul e copac, nu pentru că se sapă ori se taie, ci pentru că are crengi ce ... XXIV. ORIGINEA LIMBAJULUI. SÂNGE/THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015. Am vorbit de lanțul semantic soare-foc- flacăra, lumină-roșu-sânge-rană-vin. • Lat. sanguis are
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
lăsată, S-o facă văzută ! O trece cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure un cerb săgetat Și carne și apă și foc blestemat, Îi dă să mănânce apoi să se-adape, Să-i spună acuma ce vrea să sape, Să-nceapă odat' ! - Vin, Sfinte Părinte, de-acolo de unde Distanțele-s mici, iar oamenii-s mari, S-ajungi, ai nevoie de ani ca să-i sari . Imaginea voastră putea-va pătrunde Doar până-n slovele scrise oriunde De cărturari ! Coborât-am cu
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
Și sete de i-ar fi fost În ea să își găsească mană. Și a văzut că apa este Suprema bogăție Nici aurul, nimica peste Nu este cum să-i fie. Și în imensa lui lăcomie, Cătând averi ca să își sape Și din izvor și-a făcut moșie Și a stăpânit pământ și ape. Iar dacă râuri au fost prea multe Chiar de la Domnu’ rânduite S-a gândit să le execute Fiind, adesea, otrăvite. Esența vieții a devenit Sub a omului
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
reverberație spirituală de la Festivalul Național de Literatură de la Udești în care am avut imensa bucurie să devin laureat. Nu mi-am închipuit că voi ajunge până aici, dat fiind pregătirea mea orientată spre domeniul real și în care mi-am săpat adânc preocupările profesionale. Doar timpul a dorit să-mi răscolească ființa și să mă întoarcă pe dos, deturnându-mă spre un domeniu ce mocnea în mine încă din anii copilăriei, dar pe care mi le-am estompat în rigiditatea unor
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]