1,925 matches
-
integrat organizarea administrativă cu laicii voluntari ai parohiei. În 1931, apare primul «Statut organic al Casei Preasfintei Inimi, Spitalul-azil din Negrar», scris de fondatorul don Angelo Sempreboni. Se vorbea și despre spital, pentru că devenise o adevărată necesitate pentru acea lume sărmană, care trebuia să înfrunte o călătorie neplăcută (vreo 15 km), în căruțe sau cu mijloacele publice, pentru transportul bolnavilor în oraș. Și apoi, fiind foarte săraci, nu erau în măsură să plătească taxele de spitalizare. Bătrânii, în general, mureau în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
16 iulie 1909: sunt o copie a textului precedent, cu anumite adăugiri. Forma textului este mult mai precisă și frazele sunt mult mai incisive. Ocupă doar 10 pagini de caiet. Finalitatea asocierii este, acum, triplă: «Pentru propria sfințire, pentru mântuirea sărmanilor copii abandonați; pentru a arăta lumii de azi, atât de atee, atât de cufundată în mocirlă, că Dumnezeu există, se gândește și se îngrijește de făpturile sale...». Tot acum se reafirmă forma laică a componenților Casei: «Membrii Casei să fie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se ruga, se suferea și se trăia așteptând momentul oportun al Divinei Providențe. Iar aceasta a venit aproape pe neașteptate. De la Roma, de la Sfântul Scaun, ni s-a cerut ca niște preoți ai Operei să preia o parohie de suflete sărmane, aproape cu totul abandonate. După rugăciuni și consultări, s-a decis să fie trimiși trei preoți și doi frați, cu condiția ca, mai întâi, să fie aprobată Opera de către Episcopul diecezan. Și iată că, atunci, în val vârtej au fost
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
harurile sale pentru viața veșnică». Don Giovanni suferă pentru umilirea de a fi în gura clerului veronez, căruia îi este cunoscută vizita apostolică. El se adună cu tărie în Dumnezeu. «Oh, cum freamătă satana împotriva Operei și împotriva acestui preot sărman - scrie în jurnal. - Simt și îmi cunosc toată mizeria, mă încredințez bunătății și milostivirii nemărginite a Domnului». Părintele său spiritual îl încurajează, scriindu-i mai jos acele rânduri: «Dragă don Giovanni în Cristos, Ego quos amo arguo et castigo [Eu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Casei, care se transformă în centru de primire și dispensar de hrană și îmbrăcăminte. Apoi, fără un proiect bine definit, sunt primiți bătrânii singuri. De la unul se trece la cinci, apoi la douăzeci și, în final, la cincizeci de bătrâni sărmani. Evident că acest serviciu pretinde extinderi, restaurări, servicii igienico-sanitare. Stilul de viață îl imită pe cel care domnește în mod normal în celelalte Case ale Operei: o mare familie unde fiecare colaborează după propriile puteri și posibilități economice. Motorul și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
preferat să-i facă pe clericii lui să aștepte, înainte de a fi sfințiți, mai curând decât să dilueze acea carismă pe care o știa dată de Dumnezeu: «Eminența Sa până acum nu vede asta așa; Opera asta încredințată acestui preot sărman o vede bine și încă cum, dar cu ochiul omenesc, pe când ea trebuie privită cu ochiul credinței». Acela și lucru s-a întâmplat și când a fost mustrat pentru că surorile (viitoarele Slujitoare Sărace) primiseră o fată de 15 ani, adunată
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ascultat imediat, convins că ascultarea aduce alinare, și că toți suntem instrumente în mâinile Divinei Providențe. Cred că Eminența Sa ar fi un instrument, și că din negativ, va veni pozitivul, și că se vor salva multe dintre aceste suflete sărmane». Chiar și atunci când cardinalul a interzis unor surori ale Milostivirii să locuiască în Casa de la San Giovanni in Valle pentru a se îngriji de lenjerie și de infirmeria Casei Copiilor Buni, don Calabria s-a resemnat. Dar imediat a cerut
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
manifeste public întreaga bucurie. Don Calabria îl numea pe monseniorul Cardinale «episcopul Providenței». La 24 iunie 1937 a scris: «Dumneavoastră ați fost și sunteți episcopul Divinei Providențe pentru această mare Operă a Domnului, căreia eu nu-i sunt decât un sărman aprod, și nu voi putea niciodată să vă mulțumesc îndeajuns». Iar într-o altă scrisoare: «Dumneavoastră... care ați înțeles spiritul și programul acestei Opere, să vă dea Dumnezeu toate acele haruri care vă sunt necesare ca să-i dați o direcție
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să descoperim în acest preot umil, dedicat activităților practice de caritate, ocupat de atâtea responsabilități pentru conducerea celor două Congregații religioase și prins de atâtea forme de apostolat, un interes atât de viu pentru unitatea creștinilor. «E un vis al sărmanei mele vieți, pe care îl nutresc de multă vreme, să văd ziua unirii dintre creștini». Conferința Episcopală din Triveneto, în petiția adresată papei Ioan Paul II (1978-2005) pentru beatificarea lui don Calabria, scrie: «Reconcilierea fraților separați, chiar și atunci când aceasta
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
A mers personal să-i facă o vizită rabinului Veronei ca să-și exprime solidaritatea. Citim în jurnalul său, din 18 noiembrie 1938: «Charitas Christi urget nos. Numai caritatea, adevărata caritate care îi îmbrățișează pe toți fiii lui Dumnezeu, poate salva sărmana omenire, care se află pe marginea prăpastiei. Azi, cu aprobarea părintelui meu spiritual, m-am dus la rabinul Veronei, pentru a-mi exprima întreaga durere, pentru încercarea pe care o suferă poporul evreu. Acolo era și doamna sa, care a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
trăind în vocația lor de botezați «spiritul de sărăcie și castitate potrivit stării proprii și cu promisiunea de obediență față de Superiorul General». Într-o scrisoare adresată întregii Congregații, don Calabria spunea: «Simt că Stăpânul divin vrea să-mi îndrept cuvântul sărman... și spre iubiți frați externi, prima celulă a unei mari opere, mica sămânță a unui mare arbore. Așa cum le indică numele, ei nu sunt religioși propriu-ziși; și nici nu ar putea fi cumva, întrucât au familiile lor și trăiesc în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
incluzând și surorile. Don Calabria a fost cel care a deschis breșa egalității, între frații de orice stare sau sex, în zidul inatacabil al Dreptului canonic». FAC: Ajutorul Creștin Fratern Părintele Paolo Arnaboldi, salezian, fondatorul Mișcării, scrie: Dacă obârșia plantei sărmanului subsemnat este familia saleziană, o altoire misterioasă dar reală e cea a spiritului lui don Calabria». În 1947, părintele Arnaboldi a citit cu aviditate cartea lui don Calabria Apostolica vivendi forma. Apoi, în 1948, a meditat cealaltă carte, Amare. A
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Calabria. Apoi au vizitat casa, atelierele, sălile. S-au oprit câteva zile: «Au fost zile frumoase - conclude don Facibeni -, aproape decisive în viața mea». S-au reîntors la Firenze, ducând cu ei acest sfat al lui don Calabria: «Cuvântul meu sărman e acesta: dumneavoastră să fiți totdeauna un instrument docil și umil. Dumnezeu vă va folosi. Simt asta. Eu vă îndemn să vă faceți o Comunitate și să-i revărsați spiritul dumneavoastră. Dumnezeu are să vă ajute». «Cuvintele lui don Calabria au
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
încercări simt, din când în când, mâna lui Dumnezeu care mă susține și mă ajută». 23 ianuarie 1952: «Încercările mele sunt mari și simt că sunt în legătură cu marea Operă a Slujitorilor Săraci... care va împlini noi planuri de bine pentru sărmana omenire... simt și văd că în nevoile extreme, Isus mă susține și mă ajută și o să-mi ajute frații care îmi sunt alături și mă ajută...». 31 ianuarie 1952: «Continuă încercarea nouă și dureroasă, deși cu o anumită alinare în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
comiseseră "atrocitățile bulgare" (pentru a prelua expresia lui Gladstone, dar, de data aceasta, în sens invers...). Oroarea spectacolului era totală și apăsătoare: casele cu pereții calcinați de incendiul aprins cu mult petrol, cadavre răspîndite peste tot, spintecate și carbonizate ființe sărmane stropite cu același lichid și arse de vii. Dar în tragismul acestei viziuni era și o notă de intermezzo comic. La sosirea noastră, satul era pe trei sferturi distrus fiindcă era "grec". Colegul nostru, Coromilas, foarte excitat în fruntea coloanei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pămînt și sărutase urmele lăsate de piciorul suveranei în nisip. Printre marii duci aveam ocazia să mă aflu, în saloane, pe lîngă marea ducesă Maria Pavlova, văduva marelui duce Vladimir opoziția față de împărat era deschisă și adesea virulentă. "E un sărman om", mi-a fost dat să aud și era vorba de Nicolai al II-lea. Crepusculul Romanovilor, notat zi cu zi, în clipele tragice ale războiului din 1914, de pana ambasadorului Paléologue. Cît privește presa, căreia regimul absolutist al țarilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Adriaticii, căuta un diplomat de origine levantină considerat drept un agent foarte subtil și bine dotat pentru o politică aventuroasă, servită cu mijloacele obișnuite în bazinul Mediteranei orientale spre a lupta cu arme egale împotriva intrigilor austriece și sîrbești. Zilele sărmanului prinț de Wied nu erau țesute cu aur și mătase în modestul palat de la Tirana, tencuit și deparazitat în grabă. În propriul fief unde trăiau, în proastă înțelegere, musulmani, catolici (mirdiți) și ortodocși era amenințat de puternicii șefi de clan
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai primi nimic dacă se încăpățînează să-și mențină armata în Ungaria (unde trupele noastre, jugulînd regimul de cruzime sadică a lui Bela Kun și Samuely, constituiau singurul factor de menținere a ordinii în Ungaria...), împiedicînd în felul acesta pe sărmanul cetățean ungur să voteze!". La care, domnul Vaida, nu prea priceput în mînuirea limbii franceze, se limită să răspundă, fără accentul teatral al Galezului 151: "Probabil că sărmanul ungur nu poate vota, dar mulțumită lui sărmanul țăran român nu mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
factor de menținere a ordinii în Ungaria...), împiedicînd în felul acesta pe sărmanul cetățean ungur să voteze!". La care, domnul Vaida, nu prea priceput în mînuirea limbii franceze, se limită să răspundă, fără accentul teatral al Galezului 151: "Probabil că sărmanul ungur nu poate vota, dar mulțumită lui sărmanul țăran român nu mai are cămașă...". La această replică, ce l-a lăsat mut pe Lloyd George, Clémenceau își părăsește locul și, mergînd la președintele consiliului român, care îl avea alături pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în felul acesta pe sărmanul cetățean ungur să voteze!". La care, domnul Vaida, nu prea priceput în mînuirea limbii franceze, se limită să răspundă, fără accentul teatral al Galezului 151: "Probabil că sărmanul ungur nu poate vota, dar mulțumită lui sărmanul țăran român nu mai are cămașă...". La această replică, ce l-a lăsat mut pe Lloyd George, Clémenceau își părăsește locul și, mergînd la președintele consiliului român, care îl avea alături pe Cantacuzino, îi bate cordial pe umeri, spunîndu-le: Nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
am găsit îmbrăcat complet în alb, la mănăstirea călugărilor premoniți, al cărui stareț era. Vizită de recunoștință românească, deoarece monseniorul Zavoral, preot bun samaritean, în războiul dintre 1914 1918, emoționat să-i vadă, în spitale și taberele de prizonieri, pe sărmanii soldați români tăcuți și însingurați (nimeni nu le vorbea limba... ), învățase în grabă, cu dicționare și manuale de gramatică, limba română pentru a veni la patul lor de răniți sau în barăci ca să vorbească despre patria lor îndepărtată și de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Belgrad, pentru sesiunea din mai a Micii Antante, capitala se înfățișa împodobită cu trandafiri de Topșidere și de Kalimegdan, iar spectacolul unirii dintre Sava și Dunăre în cîmpia nesfîrșită, contemplat de pe faleza unde se înalță orașul, oferea o vedere feerică... Sărmană localitate care, cîțiva ani mai tîrziu, urma să fie pe trei sferturi distrusă de furia teutonă din 1941, ca pedepsire a gestului prin care poporul refuzase să subscrie la tratatul semnat la Viena sub presiunea Berlinului... Am spus deja cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ale fotoliilor ministeriale, aflat în situația de a ține piept atacului pus la cale în mare stil împotriva sa. Semănam cu un Daniel de bîlci în groapa cu lei. Poate că sălbăticiunile au fost îmbunate de această singurătate a unui sărman ministru fără voia lui, abandonat de echipa sa. Poate că pericolul mi-a sporit puterea de convingere și elocința parlamentară. Rezultatul a fost că, după un discurs de o oră, am avut surprinderea de a primi peste 300 de voturi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
grămadă De oameni triști și înghețați Cu lanțuri ferecați. E lung cel șir de osîndiți! Pe vânăta lor față Necontenit sunt pălmuiți De-un crivăț plin de gheață, Și pe-al lor trup de sânge ud Des cade biciul crud. Sărmani!... de șase luni acum, Ei merg fară-ncetare Pe-un larg pustiu ce n-are drum, Nici adăpost, nici zare. Din când în când un ostenit Mort cade, părăsit! În urma lor și pe-mprejur, Cazaci, baskiri sălbatici Cu suliți lungi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un dialog rupt din viața zilnică: "- Țibă! Hormuz, na! Bălan; nea! Zurzan; dați-vă-n lături (cotarle)... Da de unde ești tu, măi țică? și ce cauți pe aici, spaima cînilor? - De unde să fiu, bădică? Ia sunt și eu un băiat sărman, din toată lumea, fără tată și mamă și vreau să intru la stăpîn." Tot ce în genere e transcendent în poveste, la Creangă e readus pe pământ și micșorat, și Dumnezeu și Sfântul Petre par de prin Humulești. În Povestea porcului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]