15,319 matches
-
care, iată, le puteam citi fără nici o problemă. Ajunsesem, iremediabil, un cititor. Puteam să ,aud", dar nu mai puteam ,vorbi", în noul univers în care mă introdusese școala. Nu știu cînd și cum mi-am revenit. Dar acea spaimă luminoasă, sacră, mi-a rămas în carne." Spaima că scrisul și cititul, pe care le capeți și le pierzi, nu sînt pe de-a-ntregul ale tale. E concluzia de care ne convinge, după aproape o sută de pagini cu exerciții de înfrățire
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
nici o regizare nu poate fi perfectă, iată că, la un moment dat, Florian ia într-o mână vioară, în altă microfonul și spune: - I-am promis lui Patsy că în seara aceasta nu am să cânt. Dar nu pot. Focul sacru nu mă lasă. Trebuie să cânt. Numai așa îmi pot exprima bucuria de a va avea alături, prieteni dragi, si fericirea de a avea o soție minunată! Cuvintele sunt prea sărace pentru a exprima toată emoția planșa pe strunele viorii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
pe care îl are de jucat de acum încolo în viață. Ele au primit filoane de conștiință divină. Dar mai ales contează faptul cum își vor întreține această stare. Le-ai spus că și-o pot menține cu ajutorul practicii focului sacru și prin întâlniri dese între ele? Focul sacru va amplifica acea scânteie pe care ele o au deja din spiritul lui Deceneu. Iar întâlnirile frecvente între zâne le vor permite să întrețină acest spirit și să se inspire reciproc. Ele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
încolo în viață. Ele au primit filoane de conștiință divină. Dar mai ales contează faptul cum își vor întreține această stare. Le-ai spus că și-o pot menține cu ajutorul practicii focului sacru și prin întâlniri dese între ele? Focul sacru va amplifica acea scânteie pe care ele o au deja din spiritul lui Deceneu. Iar întâlnirile frecvente între zâne le vor permite să întrețină acest spirit și să se inspire reciproc. Ele vor observa că astfel de adunări le tonifica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în agonie. Zamolxianismul de astăzi este un crez modern în ton cu gândirea științifică și paradigmă fizicii cuantice. Participarea conștientă a omului la actul creator, care mai înainte era atribuit doar puterii lui Dumnezeu, îi conferă o poziție de existență sacra. Zânele moderne sunt parte din această paradigmă. Ce pot face zânele cu spiritul Marelui Preot Deceneu? continui să-l chestionez pe Florin. Îl au acum alături de sufletul propriu. Zânele au un potențial deosebit. Pot înfăptui ritualuri de trecere și inițiere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de trecere la scurt timp după nașterea pruncilor. Pot face botezuri, mă refer aici la botezul pământului, botezul apei, botezul focului, botezul aerului sau botezul spațiului, adică al locului unde trăiește copilul respectiv. Pot marca din punct de vedere al sacrului momentele importante din viața pentru cei tineri, precum sunt pubertatea și adolescență. De asemenea pot oficia legături de iubire între oameni și inițieri de multe alte feluri pentru tineri și adulți. Pot oficia trecerea la Zamolxe a credinciosului zamolxian conducând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
pot oficia legături de iubire între oameni și inițieri de multe alte feluri pentru tineri și adulți. Pot oficia trecerea la Zamolxe a credinciosului zamolxian conducând ritualul rugului nemuririi dacice. Tot zânele pot pune bazele, consacră și oficia la așezămintele sacre zamolxiene că vetre, altare, temple și sanctuare. Pot binecuvânta casele, grădinile, ogoarele și orice locuri și lucruri. Pot face multe alte activități care au loc în prezența focului sacru. Binecuvântările date de ele au putere. În viitor statutul lor sacerdotal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
dacice. Tot zânele pot pune bazele, consacră și oficia la așezămintele sacre zamolxiene că vetre, altare, temple și sanctuare. Pot binecuvânta casele, grădinile, ogoarele și orice locuri și lucruri. Pot face multe alte activități care au loc în prezența focului sacru. Binecuvântările date de ele au putere. În viitor statutul lor sacerdotal va trebui arătat cu claritate. Toate aceste practici sunt prezente, într-o formă sau alta, în cultura populară a neamului românesc. Am observat de curând că zânele au și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Coborîrea de pe cruce e un roman al eului creator, al artistului aflat în căutarea sensului artei sale. Căutările sale sînt cu atît mai dificile cu cît, devenind pictor de biserici, Theo s-a născut la cîteva secole depărtare de arta sacră a picturii bisericești sau de maeștrii medievali pe care îi venerează. Chemarea lui Matei e un roman al eului surprins în coliziunea dintre două mari plăci tectonice ale lumii actuale, realitatea dată și realitatea virtuală. Matei e un informatician, așadar
Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10808_a_12133]
-
majore ale unui program estetic și înalta vocație a libertății pe care o presupune actul creator, dacă privim lucrurile într-o perspectivă morală. Schițele, desenele, pictura, indiferent dacă sînt realizate în cheie figurativă sau nonfigurativă, dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
înmărmurirea sinceră în fața misterului cosmic, pe care îl constată fără să-l poată dezlega. „Ce este religia pentru mine? O închinare în fața marilor taine cosmice, o tehnică a actualizării în conștiință a acestor înfricoșătoare permanențe.” (p. 55) Potrivit acestei optici, sacrul e sinonim cu partea ininteligiblă a lumii, în univers existînd atîta dumnezeire cîtă neputință de a o înțelege zace în noi. Neavînd fibră mistică, Pandrea respinge rugăciunea, în care vede bîiguirea ineptă de silabe rostite la ananghie, dar admite rostul
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
Grete Tartler E.H. Gombrich, Istoria artei. Traducere de Nicolae Constantinescu, Editura ART, 2012. Simboluri sacre. Popoare, religii, mistere. Volum coordonat de Robert Adkinson. Cu peste 770 de ilustrații, din care 595 color. Traducere de Oana Zamfirache. Editura ART, 201 Deși această editură dinamică, publicând cărți de cea mai bună calitate, pare a avea prin chiar
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
avut un punct de greutate în sfera educațională. Anul 2012 a adus primele volume despre istoria artei, dar și acestea par a fi în primul rând legate de educație - precum Istoria artei de E.H. Gombrich (tradusă de Nicolae Constantinescu), Simboluri sacre, în coordonarea lui Robert Adkinson (traducere din engleză de Oana Zamfirache) și Pierre Bourdieu, Regulile artei (traducere din franceză de Laura Albulescu și Bogdan Ghiu, prefață de Mircea Martin). Pasiunea lui Ernst Gombrich (1909- 2001), autor austriac - și britanic, din
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
îndemna în această direcție pe artiști: ei trebuiau să reprezinte frământările sufletului, observând cu atenție modul în care sentimentele afectează corpul în ac- țiune”. De neuitat rămâne argumentul Papei Grigorie cel Mare (sfârșitul secolului al VI-lea) în favoarea acceptării picturilor sacre, că „numeroși membri ai Bisericii nu știau nici să scrie, nici să citească și că pictura putea să contribuie la instruirea lor, precum cărțile cu poze pentru copii: Faptul că o autoritate atât de mare s-a pronunțat în favoarea picturii
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
stilurilor și studiul temelor în artă, a devenit - prin numeroase îmbogățiri ale edițiilor succesiv - și o sursă de studiu a teoriilor psihologice, evoluției gustului etc., satisfăcând astfel și interesul cititorilor celor mai avizați. Citit alături de cartea lui Gombrich, volumul Simboluri sacre de Robert Adkinson pare a fi scris în primul rând pentru „curioși”, fiindcă trece în zbor asupra celor mai importante simboluri religioase, filozofice și culturale. În principiu, fiecărei embleme îi e consacrată o pagină, cartea fiind astfel citibilă oricând (de
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
sunt admirabile, vorbim de un fel de album pe hârtie bună, oferind comentarii succinte și clare asupra celor mai cunoscute simboluri, fie ele din civilizația Egiptului, celților sau mayașilor, din creștinism, taoism sau budism (nu în ultimul rând, mandala, sexualitatea sacră, Tarotul). Fie că provin din natură, din ritualuri sau artă, simbolurile sunt una din punțile unificatoare ale culturilor, fiindcă nu de puține ori putem face comparații insolite datorită lor (pomul vieții, apele vitale etc.) - mai ales între civilizațiile antice. De
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
el să nu existe e mai mare decît cea de a exista. De ce? Fiindcă nici un indiciu de pînă acum nu pledează pentru existența lui, dar sînt atîtea semne care te duc cu gîndul la absența lui. De pildă, aberația textelor sacre, Vechiul Testament fiind o înșiruire de atrocități în care un Dumnezeu crud și gelos îndeamnă la genocid asupra altor neamuri, în vreme ce Noul Testament e o brașoavă duioasă în care un zeu umil oferă consolări derizorii unei adunături de năpăstuiți. Ca orice adept
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
cei care interpretează Like an Egyptian spun că e „dansul nisipului” - adică a ceea ce rămîne, în urma „deconstrucției” făcute de istorie, din piramidă. Textul lui Sloterdijk este unul despre piramidă și despre ce ascunde ea, despre avatarurile piramidei ca adăpost al Sacrului, despre piramidă ca semn, astăzi, al morții spiritului, împăiat și expus la muzeu (piramida de la Luvru). Un text de vacanță, dar nu a gîndirii. Poate cel mai cunoscut filozof german în viață, Peter Sloterdijk nu s-a dat în lături
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
ține însă de ambele, și de una și de alta: e o încercare metafizică de a depăși metafizica: un „heteroegiptean”, deci. Régis Debray este convocat apoi pentru intuiția medializării lumii spiritului, odată cu inventarea scrierii. Scrierea devine mijlocul de transport al sacrului în lumea medievală. Dumnezeu a fost astfel recodat din piatră în papirus, și apoi transportat în 2D, transformînd tot protocolul egiptean al imortalizării sacrului în obiect de muzeu. Scrierea devine astfel o tehnică de mobilizare a sacrului. Dar sacrul, devenind
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
convocat apoi pentru intuiția medializării lumii spiritului, odată cu inventarea scrierii. Scrierea devine mijlocul de transport al sacrului în lumea medievală. Dumnezeu a fost astfel recodat din piatră în papirus, și apoi transportat în 2D, transformînd tot protocolul egiptean al imortalizării sacrului în obiect de muzeu. Scrierea devine astfel o tehnică de mobilizare a sacrului. Dar sacrul, devenind din imobil, mobil, începe astfel să se piardă. Închis în litera care nu rămîne, care se plimbă de-a lungul istoriei, își pierde din
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
de transport al sacrului în lumea medievală. Dumnezeu a fost astfel recodat din piatră în papirus, și apoi transportat în 2D, transformînd tot protocolul egiptean al imortalizării sacrului în obiect de muzeu. Scrierea devine astfel o tehnică de mobilizare a sacrului. Dar sacrul, devenind din imobil, mobil, începe astfel să se piardă. Închis în litera care nu rămîne, care se plimbă de-a lungul istoriei, își pierde din atributele inițiale. Capitolul cel mai lung - de înțeles, desigur - este cel dedicat lui
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
al sacrului în lumea medievală. Dumnezeu a fost astfel recodat din piatră în papirus, și apoi transportat în 2D, transformînd tot protocolul egiptean al imortalizării sacrului în obiect de muzeu. Scrierea devine astfel o tehnică de mobilizare a sacrului. Dar sacrul, devenind din imobil, mobil, începe astfel să se piardă. Închis în litera care nu rămîne, care se plimbă de-a lungul istoriei, își pierde din atributele inițiale. Capitolul cel mai lung - de înțeles, desigur - este cel dedicat lui „Hegel și
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
Fostul Papă, pe când era cardinalul Joseph Ratzinger, dovedea calități excepționale de lingvist specialist în Biblie. Încurajați de exemplul lui, și alte figuri bisericești studiază textele sacre sub raportul traducerii. Cea mai cunoscută rugăciune creștină, Tatăl nostru, a suferit mai multe modifică ri grație inițiativei catolicilor (nu știm dacă ortodocșii, la rândul lor, au avut vreo contribuție). Cea mai recentă, încă neimpusă tuturor preoților catolici, rezultat al lucră-
Tatăl nostru, corectat () [Corola-journal/Journalistic/3081_a_4406]
-
greu accesibilă, iar operațiunea de salvare a fost una foarte dificilă. Ambulanțele nu au putut ajunge în zonă, iar voluntarii din împrejurimi au ajutat cu ce-au putut. „Un bărbat de 53 de ani cu traumatism de bazin și osul sacru, contuzie forte bazin și încă un bărbat de 32 de ani, lucrător la firma respectivă, care acuză dureri toracice anterioare", a spus Marius Cotârlă, medic primar Ambulanță, notează Digi24. Unul dintre muncitori, un tânăr de 22 de ani, era deja
Accident grav în munți. Un tânăr a pierit într-un mod crunt by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41364_a_42689]
-
Cartea Românească, 2012, 64 pag. De o extremă stranietate li se va părea cititorilor de poezie română contemporană această primă carte a lui Bogdan- Alexandru Stănescu. Cerebrală într-o perioadă monopolizată de regiile denudării emoționale, mitologică în plină apatie a sacrului, uzând de metafore și metonimii în timpuri foarte grele pentru tropii de orice fel, Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul reprezintă, din punctul meu de vedere, inclusiv un superb (în înțeles etimologic) gest provocator. Pe care nu pot decât
Muzică de război by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4140_a_5465]