2,378 matches
-
semnificații. Retorica "tăcerii" poate conține o poziție foarte fermă: "Elle resta tout droite, dans un silence glacé. Longtemps, îl la pressa de questions, avec une anxiété croissante; et la dignité muette de cette vierge semblait une fois encore le calcul savant d'une femme rompue à la tactique de la passion. Elle n'aurait pu jouer un jeu qui le jetât à șes pieds, plus déchiré de doute, plus désireux d'être convaincu. (...) Alors, comme elle s'entêtait dans son silence, et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
alegeri rafinate, are o semnificație profundă. Deosebit de complex și de sofisticat, el este o operă de artă. "Ce bărbat, fie pe stradă, fie la teatru ori la plimbare, n-a fost încântat, în chipul cel mai dezinteresat, de o toaletă savant ticluita și n-a păstrat în sine o imagine a frumuseții inseparabila de cea căreia îi aparținea, făcând astfel din cele două, femeia și rochia ei, un tot indivizibil?" [Baudelaire, 1971, p. 212, subl.n.]. Dragostea, notau frații Goncourt, este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
neobservat: "Elle était habillée sans l'être. Sur șes bras, sur să gorge, l'étoffe souple vivait; tandis que, dans la mollesse de la jupe, de larges plis marquaient la rondeur de șes jambes. Îl y avait là une nudité très savante, une séduction calculée jusque dans la taille placée un peu haut, dégageant leș hanches" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.270]. Toaletă este unul dintre principalele mijloace de seducere, când ea face să transpară corpul. Cand "afișează" corpul, este un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
are de îndeplinit o functie definitorie" [Muchembled, p.241]. 135 Walter Hasenclever subliniază: "la grande signification des femmes dans leș romanș français. (...) Quiconque se promène leș yeux ouverts dans leș rues de Paris comprendra pourquoi Balzac interrompt brusquement une conversation savante: c'est seulement pour voir comment une femme descend de voiture. Cela explique aussi l'absence de succès des drames de Strindberg à Paris: ici, le type de la femme intellectuelle, de la femme qui analyse n'a guère de prestige. (...) Chez
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
scrisă pe coperta ultimei sale lucrări: „Am dedicat recunoașterii priorității lui N. C. Paulescu în descoperirea insulinei, toate eforturile mele din ultimele două decenii. Făcând acum bilanțul circumstanțelor care, de 65 de ani încoace, continuă să-l ignore pe marele savant, constat că această nedreptate este, de fapt, rezultatul unui grav deficit de etică științifică.” În anul 1991, dr. Constantin Angelescu, sursă de informație pentru toți cei interesați de activitatea lui Paulescu (și el însuși autor al unei monografii: „Nicolae C.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
figură luminoasă și dreaptă ar fi fost gângavul din Scornicești, și el "mândru că a fost român", aprig luptător cu Kremlinul, frate generos cu țările nealiniate și genial strateg al politicii externe, dacă n-ar fi fost "odioasa și sinistra", "savanta" analfabetă și rea, care e vinovată, bineînțeles, de toate ticăloșiile dictaturii. Clișeul mincinos cu Ceaușescu "cel bun" și Ceaușeasca "cea rea" a fost atât de puternic, încât toți președinții postcomuniști și-au făcut un titlu de glorie din ținerea în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din cunoscutul studiu În trei volume, „Arca lui Noe”, consideră că obiectivitatea romanului „Enigma Otiliei” e paradoxală, pentru că nu ilustrează, conform definiției, prezența În text a unui singur narator, ci dimpotrivă, se constată o intervenție permanentă a autorului În calitate de comentator savant și expert. Nici nu se putea altfel, dacă avem În vedere vocația criticului și istoricului literar. De aceea, s-a spus că, la G. Călinescu, mijloacele literaturii interferează cu cele ale criticii și că toate aspectele sunt privite cu ochiul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ENȚICLOPEDIA ENCARTA Vioara lui Luiza VASILIU E rotunjoară, are o privire blândă și visătoare, degete grăsuțe și-o rochie azurie pe care orice domnișoară în toate mințile ei închipuite și-ar dori-o. Părul îi e prins într-un coc savant împletit, în care o mână pricepută a strecurat niște flori roșii. Nu cred să aibă mai mult de 16 ani, e, poate, în acea perioadă a vieții când bărbatul e doar un fel de animal marin somnoros. Pare c-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
și acestea intră în istorie... Tabucchi a mărturisit că s-a întrebat în ultimele zile: „Ce facem noi aici? Sau, punând întrebarea mai serios, de ce Norman mi-a făcut acest cadou? În cele din urmă, nu sunt nici istoric, nici savant în limba română. Vin din altă cultură, a Occidentului. În fond, eu și Norman ne-am cunoscut destul de recent, de aproximativ zece ani... Iar răspunsul, crede Tabucchi, ar putea fi într-un „fragment misterios“, care sună așa: „Acolo, de unde vin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
să se contureze, în primul rând prin utila micromonografie a tânărulu său discipol clujean, Petru Moldovan (Moshe Idel. Dinamica misticii iudaice, Cluj, Editura Provopress, 2005). Din aceste motive, nu am vrut să includ în cartea de față mai multă informație savantă. Înainte de a încheia aceste pagini liminare, trebuie să înregistrez câteva detalii foarte personale. Mai întâi, aș vrea să las o mărturie scrisă despre extraordinara prietenie pe care Moshe o poate dărui; o prietenie terapeutică, nu „doar” amuzantă, formativă, solidară ș.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
care trăiesc separat. Chiar dacă diversitatea României s-a pierdut în bună parte, risipită de istorie, ea mai poate fi recuperată încă în spațiul comun al memoriei. Cartea aceasta, menită în primul rând să readucă în sfera publică românească, dincolo de cercurile savante, portretul și ideile unui compatriot - nu există foști compatrioți! - de care trebuie să fim mândri, invită și la un asemenea exercițiu de memorie. Sorin Antohi București, 6 august 2006 Cuvânt înainte (Sorin Antohi) Un ștetl în România stalinistă Primii ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
cel mai greu care există în cultura ebraică! Mult mai greu decât Talmudul babilonian, acesta e un text pe care nu-l pot studia decât geniile. Dacă genialul legalist venea la Tg. Neamț să studieze o carte pe care cei mai mulți - savanți, nu oameni simpli - nici n-o deschid vreodată, nici măcar n-o au, n-o văd, atunci îți dai seama ce carte știa omul acela din micul meu oraș! Nici până azi nu-mi vine să cred, deși informația este absolut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
într-o cultură ca a voastră, aproape obsedată de legalism. M.I.: Da, de aceea decizia a și fost controversată. Acesta nu e însă domeniul meu, nu știu bine detaliile, dar, cum spui și tu, e vorba de o mare performanță savantă în domeniul iudaismului. Așa că, insist, în Tg. Neamț s-a atins un înalt nivel savant în iudaistică. Au existat oameni ca aceștia doi amintiți mai înainte - cel care preda Talmudul de la Ierusalim și juristul -, au existat și câteva academii - ieșivot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a și fost controversată. Acesta nu e însă domeniul meu, nu știu bine detaliile, dar, cum spui și tu, e vorba de o mare performanță savantă în domeniul iudaismului. Așa că, insist, în Tg. Neamț s-a atins un înalt nivel savant în iudaistică. Au existat oameni ca aceștia doi amintiți mai înainte - cel care preda Talmudul de la Ierusalim și juristul -, au existat și câteva academii - ieșivot. Am început să citesc puțin pe tema asta, dar deocamdată nu este vorba de un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
existat și câteva academii - ieșivot. Am început să citesc puțin pe tema asta, dar deocamdată nu este vorba de un studiu prea aprofundat. Mare minune: pentru mine, Tg. Neamț era un loc aproape secular. Greu îmi pot imagina efervescența aceea savantă. Și, cum spuneam, n-am auzit niciodată de asemenea lucruri; și era un târg mic, cum se putea ține secret așa ceva? S.A.: Cum a dispărut lumea aceea? A fost distrusă de Holocaust? De emigrarea masivă? M.I.: A fost o combinație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
n-au citit destule cărți ca să înțeleagă ce e Cabala. S.A.: Deci nu cunosc tocmai izvoarele, ceea ce pentru ei, mândri că sunt pozitiviști și istoriști, e o crimă. Dacă nici asta nu știu, nu mai știu nimic, sunt anulați ca savanți. M.I.: Sigur, din punctul lor de vedere așa ceva era imposibil. Dar n-au putut să facă nimic, pentru că era adevărat, orice tânăr care a început studiile la universitate știa că eu am citit acolo timp de 15 ani, în fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Eliade XE "Eliade, Mircea" ”, „cazul Eliade XE "Eliade, Mircea" ”. Tu ești printre puținii savanți de nivel internațional care continuă să se refere la opera lui Eliade XE "Eliade, Mircea" . Bineînțeles, cu distanță critică acolo unde e cazul, inclusiv privind opera savantă. După atâția ani de controverse, cum vezi tu acum problema? Și tu ai avut de învățat despre Eliade XE "Eliade, Mircea" lucruri pe care nici noi - sau cei mai mulți dintre noi - nu le știam în România. M.I.: Am început să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
prin poșta aeriană la București. Iar Eliade XE "Eliade, Mircea" și-a însușit poziția asta occidentală într-un mod necritic. Dar e un mod necritic întâlnit și azi la mulți profesori de iudaism. S.A.: Era viziunea standard produsă chiar de savanții evrei? M.I.: Și evrei, și neevrei. Un exemplu: țin o conferință la Paris și critic tocmai această viziune, iar un profesor german de gândire ebraică se ridică și mă atacă, susținând exact ce susținea Eliade XE "Eliade, Mircea" cu decenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
într-un mod consecvent, la toate detaliile, având și dreptate pe deasupra. E imposibil. Vorbesc acum de Eliade XE "Eliade, Mircea" cel de după ’37, când își scrie articolele gardiste: eu pot să arăt că scrie apreciativ despre evrei în textele sale savante. Dacă era antisemit total, putea să scrie că nu există axis mundi la evrei și termina discuția. Dar el nu a schimbat nimic din ce scrisese înainte. În același timp, a început să creeze, din ’37, viziunea dualistă a arhaicului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
revista Incognita, marile proiecte colective pe care le visa și le planifica apoi amănunțit. Văd și acum în lucrările și în conferințele tale numeroase referințe la Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" . Așadar, vorbim de o apropiere fundamentală, deopotrivă omenească și savantă. Aș vrea să revenim la tema asta, cred că mai trebuie lămurite niște lucruri. Deci, reluăm: când ți-ai dat seama că aveți ceva esențial în comun? Cum a evoluat apoi relația voastră? M.I.: Cum spuneam, am citit Psychanodia înainte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
anvergura lui Paisie XE "Paisie" , care putea să traducă și avea o viziune proprie, pe baza căreia a inițiat un fel de renaștere a credinței, ceva mult mai luminos. Dar era cineva! S.A.: Paisie XE "Paisie" avea și un program savant pe lângă programul mistic și de îndrumare spirituală. M.I.: Da. Eu cred că, din ce am citit, și am citit o mulțime despre Paisie XE "Paisie" , nu e același lucru. Dar nu știu de ce diferența a fost așa de colosală, de ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
fel, cel puțin isihasmul românesc e mai autentic, pentru că isihasmul grec e mult mai sofisticat și mult mai textual. Sigur, călugării trăiesc și acolo în lavră, urmează aceleași rânduieli, se roagă și așa mai departe, dar totul e mult mai savant. După câte am citit despre istoria isihasmului românesc, a fost un fel de du-te-vino. Te duci, înveți și după asta te întorci și trăiești ce-ai învățat. Traducerile și comentariile, Filocalia și altele s-au făcut târziu, la sfârșitul secolului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nici în idiș, nici în ebraică, fiindcă ebraică nu înțelegeau. S.A.: Astfel încât iudaismul a trebuit să redevină un fel de religie cosmică, un iudaism cosmic. Ceea ce, pentru o religie atât de textualistă timp de sute de ani, a putut părea savanților un regres. Numai pentru Eliade XE "Eliade, Mircea" ar fi fost un fenomen pozitiv: el și-ar fi regăsit admirația pentru evrei dacă aceștia s-ar fi lepădat de raționalismul elenistic și intelectualismul lor textualist care pentru el reprezentau o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ilustrațiile din manualul de geografie după care învățase străbunica mea maternă, născută în 1888. Ce conta că manualul era vechi? Mai târziu, când am început să citesc sistematic antropologie culturală, în prelungirea fascinației mele infantile, dar și cu oarecare interes savant, mi-am spus că, așa cum eu citesc toate lucrurile astea despre ce au în cap băștinașii din Insulele Trobriand, de ce n-ar citi cineva ce are în cap țăranul din Carpați? Din acel moment, de când aveam 19-20 de ani, m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ta de specialist în studiul religiilor, unde mai vezi în ziua de astăzi locul religiosului în sfera publică? Cum arată pentru tine problematica asta religioasă într-o lume care în ansamblu e „dezvrăjită”, secularizată? Rămâne doar un obiect de preocupare savantă, sau există și alte forme prin care religiosul subzistă în lumea modernă și postmodernă? Sau, pur și simplu, cum scrie Marcel Gauchet, lumea noastră „iese din religie”? Moshe Idel: De fapt, dacă mă uit la istoria Israelului, e foarte clar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]