7,371 matches
-
nu numai) ar fi indicat să-și pună cu mai mare gravitate întrebări în legătură cu fidelitatea și validitatea chestionarelor utilizate. Fidelitatea, în cazul anchetei, înseamnă cât de bine un item, un set de itemi, un chestionar sau alt instrument analog (inventar, scală de atitudini) explorează, surprinde realitatea, în sensul stabilității rezultatelor, al acurateței acestora și al predictibilității stărilor de fapt. Statistic, aceasta înseamnă cât de reproductibile sunt datele oferite de instrument și se poate exprima, de exemplu, cu ajutorul coeficientului de corelație biserială
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Radu et al., 1993). Logica acestor măsurări este aceea că se compară rezultatele interitemi și item-instrument total. Focalizarea cu mai mulți itemi pe o aceeași problemă foarte specifică (trăsătură de personalitate, aptitudine etc.) reprezintă apanajul testelor propriu-zise, al inventarelor și scalelor de atitudine. În cazul chestionarelor folosite în anchetă și sondaje, calcularea consistenței interne îmbracă forme mai puțin riguroase. d. Fidelitatea interobservatori (evaluatori) privește gradul de concordanță ce există între doi sau mai mulți evaluatori care folosesc același instrument. Când chestionarul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de muncă, a cât de binefuncționează instrumentul anchetei, într-o multitudine de locuri, așezări (settings) și populații”, spune Litwin (1995, p. 43). Aspectele tehnice ale validității și fidelității se pun, cu deosebire, în cazul unorinstrumente mai elaborate, cum sunt testele, scalele de atitudine și inventarele, pe diverse probleme. Totuși, nu trebuie să contrapunem categoric rigurozitatea acestora față de chestionar (anchetă) și interviu. În primul rând, deoarece un chestionar mai extins poate cuprinde inventare sau scale, ori fragmente din acestea. În al doilea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cazul unorinstrumente mai elaborate, cum sunt testele, scalele de atitudine și inventarele, pe diverse probleme. Totuși, nu trebuie să contrapunem categoric rigurozitatea acestora față de chestionar (anchetă) și interviu. În primul rând, deoarece un chestionar mai extins poate cuprinde inventare sau scale, ori fragmente din acestea. În al doilea rând, unele dintre aceste instrumente se pot aplica în mai multe variante. De exemplu, „inventarul calității comunicării coparentale” (apud Touliatos et al., 1990), care urmărește să exploreze (măsoare) variabila „conflictul și suportul (cooperarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai multe variante. De exemplu, „inventarul calității comunicării coparentale” (apud Touliatos et al., 1990), care urmărește să exploreze (măsoare) variabila „conflictul și suportul (cooperarea) în relațiile dintre părinții divorțați”, se utilizează ca interviu semistructurat, dar poate fi adaptat și ca scală de tip Likert, cu 5 gradații, mergând de la „totdeauna” la „niciodată”, cu itemi de genul: ξ Când aveți nevoie de ajutor privind copiii, apelați la fostul(a) soț (soție)? În al treilea rând, cum îndreptățit s-a observat (Touliatos et
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mergând de la „totdeauna” la „niciodată”, cu itemi de genul: ξ Când aveți nevoie de ajutor privind copiii, apelați la fostul(a) soț (soție)? În al treilea rând, cum îndreptățit s-a observat (Touliatos et al., 1990), și cei care întrebuințează scale și inventare pot cădea ușor în capcana pseudovalidității. Faptul că un instrument are un nume precis (și, eventual, seducător ca formulare) nu înseamnă că are și o validitate autentică (aceasta este pseudovaliditatea nominală). Mai adăugăm că, în cazul preluării necritice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
greu de prevenit. Sugerarea răspunsurilor se poate produce prin folosirea unor cuvinte sau expresii cu rezonanță deosebită, care canalizează răspunsurile într-o anumită direcție, prin formulări ale întrebării care să lase impresia existenței unui răspuns „corect” sau „potrivit”, prin construcția scalei variantelor de răspuns etc. Un caz clasic de sugerare a răspunsului prin modul de formulare a întrebării îl constituie o prezentare a situației, în preambulul întrebării, care să-l conducă pe subiect spre o anumită variantă de răspuns. De pildă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din listă a unei variante de răspuns, chiar dacă întrebarea este numai semiînchisă, deci există și varianta „altă situație”, conduce la subestimarea răspunsurilor îndreptate spre varianta respectivă, comparativ cu o situație când ea apare explicit în lista de răspunsuri posibile. Apoi, scala variantelor poate fi descentrată sau asimetrică, în sensul că o anumită zonă (să zicem a răspunsurilor pozitive) este acoperită cu mai multe variante decât alta (a celor negative). Observațiile de acest gen sunt perfect îndreptățite, fiind posibile asemenea situații. Numai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai multe variante decât alta (a celor negative). Observațiile de acest gen sunt perfect îndreptățite, fiind posibile asemenea situații. Numai că, în cazul cercetătorilor cu experiență, al anchetelor bine pregătite, astfel de cazuri sunt rare; cercetătorul simte, de regulă, când scala de categorii este nevalidă și lasă întrebarea deschisă. Alteori, în mod intenționat, se oferă un număr limitat devariante de răspuns, încercând să se forțeze alegerea doar în cadrul acestui evantai restrâns. În fine, așa cum spuneam și mai înainte, înșiruirea variantelor de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
categorii prin care să se clasifice în mod coerent multele aprecieri de această factură, aprecieri care sunt de așteptat ori de câte ori o întrebare îmbracă o formă atât de generală, de imprecisă precum cea ilustrată mai sus. În astfel de situații, o scală de tipul: „foarte bună”, „bună” etc. impune tuturor o apreciere în aceiași termeni și, chiar dacă nu vom ști niciodată ce se ascunde în mintea celor care au ales o aceeași variantă, vom avea o coerență a răspunsurilor. Aici e limpede
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
între care se cere să se facă o alegere), ea poate fi supusă aleatoriu atenției subiecților în mai multe situații de ordonare, astfel încât fiecare partid să ocupe, cu o frecvență relativ egală, poziții în partea superioară, mijlocie și inferioară a scalei. Sau, cu o procedură și mai simplă, numele partidelor nu se vor scrie în mod obișnuit unul sub altul, ci pe razele unui disc, care se așază într-o poziție întâmplătoare în fața fiecărui subiect. Ca o observație finală la această
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
s-a sărit din greșeală peste câte o întrebare sau nu s-a văzut clar unde sunt variantele de răspuns) sau de alte greșeli (răspunsuri multiple la o întrebare ce solicita un singur răspuns, răspunsuri incorecte datorită plasării codurilor pe scala unei alte întrebări etc.). O cantitate însemnată de erori sunt introduse de întrebările-filtru, mai ales dacă subiectul nu este suficient atenționat asupra caracterului selectiv al întrebării. În general, oamenii tind să răspundă în continuare la întrebări, chiar și atunci când, în virtutea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
între ele și a presupus că o parte din această corelație se datorează unui factor comun- dezirabilitatea socială. Pentru a-și confirma ipoteza, mai mulți itemi ai chestionarului au fost supuși aprecierii unor evaluatori și s-a întocmit astfel o scală de dezirabilitate socială (Edward’s S.D. scale), în care fiecare item e însoțit de un indice referitor la gradul de dezirabilitate. În continuare, s-a găsit că există o strânsă corelație - adeseori peste 0,80 - între gradul de dezirabilitate a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
parte din această corelație se datorează unui factor comun- dezirabilitatea socială. Pentru a-și confirma ipoteza, mai mulți itemi ai chestionarului au fost supuși aprecierii unor evaluatori și s-a întocmit astfel o scală de dezirabilitate socială (Edward’s S.D. scale), în care fiecare item e însoțit de un indice referitor la gradul de dezirabilitate. În continuare, s-a găsit că există o strânsă corelație - adeseori peste 0,80 - între gradul de dezirabilitate a itemilor stabilit de evaluatorii externi și gradul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru că subscriu dezirabilității sociale” (pp. 450-451). O direcție principală în care s-au continuat apoi investigațiile a fost cea referitoare la unidimensionalitatea și universalitatea dezirabilului (a concepției despre normele și valorile sociale estimate ca importante). Asta înseamnă că, în construirea scalei lui Edwards și în pretenția sa de a putea controla astfel, prin ponderări, respectiva variabilă era implicat postulatul că toți subiecții percep, în esență, același dezirabil, că fiecare item are o încărcătură specifică absolută de dezirabil. Or, așa cum bunul-simț ne
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
răspunsurile verbale date la chestionar. În acest caz, distincția dintre răspunsurile „formale” (impregnate de dezirabilitate) și cele „autentice” (convingeri intime personale) nu prezintă mare importanță, iar definiția operațională a atitudinii, ca fiind răspunsurile la întrebările din chestionar sau ceea ce măsoară scalele de atitudine, este în acest mod oarecum justificată. Se pare așadar că, fără a nega existența unui factor general comun - dezirabilitateasocială - care colorează răspunsurile subiecților și poate face nevalide unele dintre instrumentele de cercetare, acțiunea lui este legată mai mult
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
A și de 54% dintre cei care nu au fost! Fără a intra în detalii, vom spune că, în general, în ciuda exemplului invocat (unde probabil nevoia de congruență opinională nu s-a făcut puternic simțită și din cauzaordinii inverse a scalelor), tendința spre consistență în răspunsuri funcționează, dar că efectul ei depinde de o serie de alți factori, cum ar fi ordinea întrebărilor, gradul de dezirabilitate caracteristic itemilor etc. Probabil însă că nu funcționează în măsura în care este subliniată în literatura de specialitate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de unde atâta grijă pentru calitatea unei anchete pe o anumită temă și care are șansa să nu se mai repete. Răspunsul vine din împrejurarea că, în SUA cu precădere, există instrumente standardizate - chiar dacă nu într-o formă foarte elaborată de scale și inventare - care se aplică sistematic la intervale mai mici sau mai mari de timp și pe probleme majore, cum ar fi sănătatea, dotarea locuinței etc. Dintre foarte multele de acest fel amintim doar: American Housing Survey, US Residential Energy
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și anume că studiul poate viza aspecte mai profunde, atât datorită întinderii mai mari a chestionarului (ceea ce conduce la introducerea în analiză a cât mai multor aspecte), cât și posibilității de a folosi scheme de întrebări mai sofisticate (de pildă, scale de atitudini). Existența acestui gen de avanataje este cel mai clar confirmată tot de practica recensămintelor, în țările occidentale. În Franța, de pildă, până de curând, adică până când s-a efectuat recensământul în forma sa clasică, reanchetarea unui eșantion din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pluralul pentru caracteristici căci, așa cum se înțelege, într-o cercetare se studiază seturi de însușiri, nu doar una singură. În cazul anchetei, mulțimea acestor caracteristici este reprezentată de către întrebările din chestionar, fiecare întrebare realizând distribuția indivizilor pe cel puțin o scală, de tip calitativ sau cantitativ. Pentru estimarea unor valori ale caracteristicilor în raport cu care populația este omogenă, va fi nevoie de un număr mic de indivizi. Sau, dacă numărul acestora e dat, eșantionul va fi mai reprezentativ (în sensul precizat mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Câteva no]iuni elementare de statistică" Vom porni de la o mulțime de indivizi, de volum N, numită populație statistică. Se pot defini o serie de caracteristici pe această mulțime, utilizându-se însușiri ale indivizilor, care sunt evaluate fie pe o scală calitativă (nominală sau ordinală), fie pe una cantitativă (de intervale sau rapoarte). În primul caz, deci când avem de a face cu o caracteristică de tip calitativ, se realizează o clasificare a indivizilor într-un număr (relativ mic) de clase
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
forma unui tabel cu două linii. Pe prima sunt înșirate simbolurile ce desemnează clasele (categoriile), iar pe a doua apare un set de numere, numite frecvențe, care arată câți indivizi intră în fiecare clasă. Datorită proprietăților de bază ale oricărei scale, suma frecvențelor va trebui să fie egală cu volumul populației statistice, N: Pentru caracteristicile cantitative, pe care le vom numi și variabile statistice sau, simplu, variabile, este posibilă, cum spuneam, o concentrare a informației într-un tabel similar: unde x1
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în evidență factorii explicativi ai unui fenomen tradus printr-o variabilă statistică (analize de regresie, analiza path, analiza factorială etc.). În principiu, se consideră că varianța reflectă„gradul de nedeterminare” privind starea indivizilor dintr-o populație, în raport cu plasarea lor pe scala valorilor unei caracteristici. De aceea, introducerea unei noi variabile care reduce varianța factorului dependent este interpretată ca o contribuție (proporțională cu această reducere) la „explicarea” variabilei dependente. Dar această interpretare a varianței nu va interveni aici. Singurul aspect care realmente
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu frecvențe empirice, și al doilea, cel cu frecvențe teoretice, obținem: Asta înseamnă că răspunsurile „mult” și „foarte mult” se obțin mai frecvent în orașele mijlocii și mari, în vreme ce în rural se regăsesc mai frecvent răspunsurile de la celălalt capăt al scalei. Pentru a testa dacă diferențele de structură între cele două tabele sunt semnificative, calculăm mărimea „hi pătrat” ridicând la pătrat diferențele pe care apoi le raportăm la frecvențele teoretice și însumăm valorile tuturor rapoartelor respective: ceea ce finalmente conduce la: χ2
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
singur indice global, cum se întâmplă, de exemplu, în cazul probelor atletice compuse (ca decatlonul), când rezultatele la diferite probe - ce pot fi privite ca indicatori ai anumitor calități fizice - se însumează, după ce s-a realizat o transformare pe o scală unică, și se obține un punctaj general (indicele global). Alteori se construiesc doar indici parțiali, condensarea lor în unul singur nefiind posibilă, din rațiuni ce țin de interpretarea conceptului. Această etapă este cea a sintezei, în sensul că se încearcă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]