3,288 matches
-
ipoteza implicării serotoninei în etiopatogenia schizofreniei. Receptorii 5-HT(2) au o distribuție crescută în regiunile cerebrale implicate în medierea funcțiilor comportamentale, inclusiv la nivelul cortexului frontal, exercitând un puternic rol de control asupra sistemului DA. Rolul sistemului serotoninic în etiopatogenia schizofreniei a fost confirmat prin eficacitatea antipsihoticelor atipice, cu acțiune puternic antagonistă a receptorilor 5-HT(2) - clozapină, olanzapină și risperidonă. c. Ipoteza noradrenergică. La baza acestei ipoteze se situează relațiile de heteroreglare existente între sistemele dopaminic și noradrenergic. În schizofrenie se
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
etiopatogenia schizofreniei a fost confirmat prin eficacitatea antipsihoticelor atipice, cu acțiune puternic antagonistă a receptorilor 5-HT(2) - clozapină, olanzapină și risperidonă. c. Ipoteza noradrenergică. La baza acestei ipoteze se situează relațiile de heteroreglare existente între sistemele dopaminic și noradrenergic. În schizofrenie se susține o creștere a activității receptorilor alpha(2)-NA, hiperactivitatea acestora corelându-se cu sindromul de excitație psihomotorie; de asemenea, se raportează, în studii post-mortem, o creștere importantă a numărului acestor receptori. d. Ipoteza GABA-ergică. Implicarea sistemului GABA a fost
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
studii post-mortem, o creștere importantă a numărului acestor receptori. d. Ipoteza GABA-ergică. Implicarea sistemului GABA a fost susținută de Roberts - 1972, bazat pe rolul inhibitor al acestui aminoacid. Studii post-mortem au relevat în țesutul cerebral și LCR la pacienții cu schizofrenie o reducere evidentă a activității neuronilor GABA. Esența ipotezei GABA-ergice a schizofreniei constă în reducerea efectului inhibitor al neuronilor GABA-ergici, determinând o creștere a activității dopaminergice la nivelul structurilor mezolimbice și în cortexul temporal. Perspective psihofarmacologice actuale Factorii neurobiologici și
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
Implicarea sistemului GABA a fost susținută de Roberts - 1972, bazat pe rolul inhibitor al acestui aminoacid. Studii post-mortem au relevat în țesutul cerebral și LCR la pacienții cu schizofrenie o reducere evidentă a activității neuronilor GABA. Esența ipotezei GABA-ergice a schizofreniei constă în reducerea efectului inhibitor al neuronilor GABA-ergici, determinând o creștere a activității dopaminergice la nivelul structurilor mezolimbice și în cortexul temporal. Perspective psihofarmacologice actuale Factorii neurobiologici și neurobiochimici aduc în discuție prezența în clinica schizofreniei a unor sindroame specifice
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
Esența ipotezei GABA-ergice a schizofreniei constă în reducerea efectului inhibitor al neuronilor GABA-ergici, determinând o creștere a activității dopaminergice la nivelul structurilor mezolimbice și în cortexul temporal. Perspective psihofarmacologice actuale Factorii neurobiologici și neurobiochimici aduc în discuție prezența în clinica schizofreniei a unor sindroame specifice ce devin ținte terapeutice și a căror responsivitate la substanțe antipsihotice convenționale sau atipice este diferită. Tabel I Simptome ---------
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
arteriopatii periferice; - digestive: sindrom de malabsorbție; - de sistem: colagenoze (lupus - copii și adulți); - ale aparatului respirator: astm bronșic, bronhopneumopatia cronică obstructivă; - ale aparatului uro-genital: sindrom nefrotic și pielonefrită cronică, rinichi polichistic; - endocrine: distrofii endemice tireopate, gușă (copii și adulți); - psihiatrice: schizofrenii, psihoza maniaco-depresivă, deliruri sistematizate cronice; - oftalmologice: glaucom. ---------- Litera D) a cap. III din anexa 1 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din ORDINUL nr. 214 din 13 iunie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 417 din 22
NORME METODOLOGICE din 20 decembrie 2011 (**actualizate**) de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237778_a_239107]
-
arteriopatii periferice; - digestive: sindrom de malabsorbție; - de sistem: colagenoze (lupus - copii și adulți); - ale aparatului respirator: astm bronșic, bronhopneumopatia cronică obstructivă; - ale aparatului uro-genital: sindrom nefrotic și pielonefrită cronică, rinichi polichistic; - endocrine: distrofii endemice tireopate, gușă (copii și adulți); - psihiatrice: schizofrenii, psihoza maniaco-depresivă, deliruri sistematizate cronice; - oftalmologice: glaucom. ---------- Litera D) a cap. III din anexa 1 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din ORDINUL nr. 622 din 14 iunie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 417 din 22
NORME METODOLOGICE din 20 decembrie 2011 (**actualizate**) de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237777_a_239106]
-
a 4-a Pensia de invaliditate Articolul 68 (1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: ... a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, conform legii; ... b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA; ... c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca. ... (2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la alin. (1), și persoanele care se află în situațiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c
LEGE nr. 263 din 16 decembrie 2010 (*actualizată*) privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228203_a_229532]
-
mari sau cu tulburări sfincteriene; hemiplegii, paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235978_a_237307]
-
mentale organice). 2. Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive. 3. Tulburări afective. 4. Tulburări depresive. 5. Tulburări anxioase. 6. Tulburări de personalitate (psihopatii). 7. Tulburări disociative (de conversie). 8. Tulburări somatoforme. 9. Schizofrenia. 10. Retardare mintală. Baremul de activități practice 1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic. 2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului). 3. Formularea planului terapeutic și de
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane. 14. Bolile sistemului nervos; malformațiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii și paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomaloze, boli demielinizante; boli psihice, schizofrenia și psihozele bipolare, demențele senile, retardul mental; alte boli psihice. 15. Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei și paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice 16. Bolile organelor de simț: boli ereditare oculare: cecitatea
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
organelor genitale; stările intersexuale; tulburările de reproducere, infertilitatea, avorturile spontane. 36. Bolile sistemului nervos; malformațiile sistemului nervos central; bolile neurologice, boli convulsive, boli ereditare ale ganglionilor bazali, boala Huntington; ataxii și paraplegii ereditare; neuropatii periferice; facomaloze, boli demielinizante; boli psihice, schizofrenia și psihozele bipolare, dementele senile, retardul mental; alte boli psihice. 37. Bolile glandelor endocrine: boli ereditare ale hipofizei, tiroidei și paratiroidelor; hipotiroidia congenitală; hiperplazia congenitală a suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice 38. Bolile organelor de simț: boli ereditare oculare: cecitatea
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
5. Anxietatea și tulburările anxioase 6. Tulburările afective 7. Fobia și tulburările fobice 8. Obsesiile, compulsiile și tulburările obsesiv-compulsive 9. Tulburările psihice ale comportamentului alimentar 10. Isteria și tulburările isterice 11. Tulburări de conduită și personalitate 12. Intârzierile mintale 13. Schizofrenia și tulburările schizotipale 14. Tulburări de conversie 15. Tulburările vorbirii și limbajului. Tulburări de învățare 16. Metode și tehnici de investigație psihologică 17. Metode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupaționale, educaționale și psihopedagogice, consilierea familiei Baremul activităților
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
Tulburări mentale consecutive utilizării anormale a substanțelor psihoactive (alcool, opioide, cannabinoide, sedative și hipnotice, cocaina și alte stimulante, halucinogene, nicotină, substanțe volatile). Tipuri clinice: intoxicația acută, utilizarea dăunătoare, dependența, sevrajul, tulburări psihotice, afective și alte tulburări organice induse de droguri. - Schizofrenia, tulburarea schizotipală, tulburările delirante persistente, tulburările psihotice acute și tranzitorii, delirul indus, tulburarea schizo-afectivă. - Tulburările dispoziției afective: episodice (episod maniacal, depresiv, mixt), pluriepisodice (tulburarea bipolară, depresia recurentă), persistente (ciclotimia, distimia) - Tulburări nevrotice (fobice, anxioase, obsesiv-compulsive, disociativ-conversive, somatoforme), reactive la stres
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
condițiile legii. ... Articolul 57 Pensia de invaliditate se acordă, indiferent de stagiul de cotizare realizat: a) persoanelor care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale potrivit legii, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA; ... b) persoanelor care se află în situațiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c) și g) din lege; ... c) elevilor, ucenicilor și studenților care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca
NORME din 20 martie 2011 de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230815_a_232144]
-
a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverință de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă; - documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecțiunea neoplazică se anexează și rezultatul examenului histopatologic; - certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a școlilor militare. (5) În situații motivate de
NORME din 20 martie 2011 de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230815_a_232144]
-
de substanțe), conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice (MMSE și testul ceasului), paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT, RMN cerebral), precum și a investigației sociale. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. SCHIZOFRENIA Este o tulburare psihotică cu potențialitate evolutivă deficitară (o degradare progresivă a vieții psihice). Este o boală cronică cu o evoluție care include o fază prodromală, o fază activă și o fază reziduală. Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Simptome
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
F. Relația cu o tulburare pervazivă a dezvoltării. Clasificarea evoluției longitudinale 1. Episodică, cu simptome reziduale interepisodice. 2. Episodică, fără simptome reziduale interepisodice. 3. Continuă. 4. Episod unic în remisiune parțială. 5. Episod unic în remisiune completă. Forme clinice 1. Schizofrenie paranoidă. 2. Schizofrenie dezorganizată (hebefrenică). 3. Schizofrenie catatonică. 4. Schizofrenie nediferențiată. 5. Schizofrenie reziduală. 6. Schizofrenie simplă. 7. Depresia postschizofrenică. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
o tulburare pervazivă a dezvoltării. Clasificarea evoluției longitudinale 1. Episodică, cu simptome reziduale interepisodice. 2. Episodică, fără simptome reziduale interepisodice. 3. Continuă. 4. Episod unic în remisiune parțială. 5. Episod unic în remisiune completă. Forme clinice 1. Schizofrenie paranoidă. 2. Schizofrenie dezorganizată (hebefrenică). 3. Schizofrenie catatonică. 4. Schizofrenie nediferențiată. 5. Schizofrenie reziduală. 6. Schizofrenie simplă. 7. Depresia postschizofrenică. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
dezvoltării. Clasificarea evoluției longitudinale 1. Episodică, cu simptome reziduale interepisodice. 2. Episodică, fără simptome reziduale interepisodice. 3. Continuă. 4. Episod unic în remisiune parțială. 5. Episod unic în remisiune completă. Forme clinice 1. Schizofrenie paranoidă. 2. Schizofrenie dezorganizată (hebefrenică). 3. Schizofrenie catatonică. 4. Schizofrenie nediferențiată. 5. Schizofrenie reziduală. 6. Schizofrenie simplă. 7. Depresia postschizofrenică. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
longitudinale 1. Episodică, cu simptome reziduale interepisodice. 2. Episodică, fără simptome reziduale interepisodice. 3. Continuă. 4. Episod unic în remisiune parțială. 5. Episod unic în remisiune completă. Forme clinice 1. Schizofrenie paranoidă. 2. Schizofrenie dezorganizată (hebefrenică). 3. Schizofrenie catatonică. 4. Schizofrenie nediferențiată. 5. Schizofrenie reziduală. 6. Schizofrenie simplă. 7. Depresia postschizofrenică. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT), precum și a
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
cu simptome reziduale interepisodice. 2. Episodică, fără simptome reziduale interepisodice. 3. Continuă. 4. Episod unic în remisiune parțială. 5. Episod unic în remisiune completă. Forme clinice 1. Schizofrenie paranoidă. 2. Schizofrenie dezorganizată (hebefrenică). 3. Schizofrenie catatonică. 4. Schizofrenie nediferențiată. 5. Schizofrenie reziduală. 6. Schizofrenie simplă. 7. Depresia postschizofrenică. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT), precum și a investigației sociale. Pacienți
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
interepisodice. 2. Episodică, fără simptome reziduale interepisodice. 3. Continuă. 4. Episod unic în remisiune parțială. 5. Episod unic în remisiune completă. Forme clinice 1. Schizofrenie paranoidă. 2. Schizofrenie dezorganizată (hebefrenică). 3. Schizofrenie catatonică. 4. Schizofrenie nediferențiată. 5. Schizofrenie reziduală. 6. Schizofrenie simplă. 7. Depresia postschizofrenică. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a prognosticului bolii, conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT), precum și a investigației sociale. Pacienți cu evoluție progre-
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
a investigației sociale. Pacienți cu evoluție progre- Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMĂ Este o tulburare psihotică cu durata limitată la 1-6 luni și care respectă criteriul A pentru schizofrenie. Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Sunt satisfăcute criteriile A, D, E din schizofrenie. B. Un episod al tulburării durează cel puțin o lună, dar mai puțin de 6 luni. Specificanți: - fără elemente de prognostic bun; - cu elemente de prognostic
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMĂ Este o tulburare psihotică cu durata limitată la 1-6 luni și care respectă criteriul A pentru schizofrenie. Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Sunt satisfăcute criteriile A, D, E din schizofrenie. B. Un episod al tulburării durează cel puțin o lună, dar mai puțin de 6 luni. Specificanți: - fără elemente de prognostic bun; - cu elemente de prognostic bun. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor psihice și a
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]