2,779 matches
-
Să nu te răzbuni, și să nu ții necaz pe copiii poporului tău. Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Eu sunt Domnul. 19. Să păziți legile Mele. Să nu împreuni vite de două soiuri deosebite, să nu semeni în ogorul tău două feluri de semințe, și să nu porți o haină țesută din două feluri de fire. 20. Cînd un om se va culca cu o femeie, roabă logodită cu un alt bărbat și ea n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
în obișnuință. Dragostea își va fi trăit viața. Sânt în Prostul, piesa lui Fulda, câteva replici subtile, pline de adevăr. Eroul, Justus, povestește unei prietene: " Îmi place să mă visez rege, dictator, actor mare. E pentru mine o fericire fără seamăn, singura fericire". " Dar nu încerci niciodată să ajungi ceea ce visezi?" îl descoase ea. " Nu știu dacă atunci mi-ar mai plăcea!" E de neînchipuit cum nu-și dă seama femeia că dragostea nu-i decit drumul care duce la cucerire
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
biruință strălucită asupra mea. Repetam: o cârnățăreasă, și din nou mă copleșea bucuria. Auzi colo: cîrnățăreasă! Cu cât repetam cuvântul acela de total dispreț, cu atât mă simțeam mai bine. ― Cîrnățăreasă! Cîrnățăreasă! Acum râdeam cu hohote, pradă unei voioșii fără seamăn, uitând tot ce se întîmplase, nepăsător de ce va mai fi, agățîndu-mă ca un deznădăjduit de unicul colac de salvare apărut în cale. ― Cîrnățăreasă! .. .Reluam în închipuire subiectul nuvelei La Grandiflora citită nu de mult. Într-un oraș de provincie, tânărul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Cum să te dai bătut, conașule? Unde ai mai văzut un flăcău ca matale să se deie învins de te miri ce? Păi matale nu ești unul de ici de colea. Doar ai stat lângă marele Ștefan vodă cel fără de seamăn. Și cine a stat în fața lui nu are voie să se plângă...Întotdeauna va fi gata să meargă mai departe fără să se poticnească. Așa că nu poți să te faci de rușine în fața slăvitului voievod...Capul sus, conașule!” s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la piept, suplu, monumental. Aerul binefăcător și plin de aromele Buciumului ieșean dintre Teii fără pereche ai lui Eminescu și duioșia liricii lui Șt. O. Iosif (strada lui), din dealul vecin, îi umple mereu simțirea de dragostea de viață, natură, semeni și credință în Dumnezeu. Meleaguri voievodale! Respirări ideale spre orizontul ce scânteie armurile peste pădurile dinspre Dobrovățul multimilenar și al Mănăstirii “atletului creștinătății”, al domeniilor regale, al lui Eminescu- revizor școlar, al dragostei de România a reginei Maria și al
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
turcesc, ca mai apoi să se îndrepte spre Constanța noastră românească, deși acest detur, de mulți kilometri, ne intarzâia sosirea pe scumpul litoral românesc. Bine ar fi ca generațiile tinere să înțeleagă această dragoste fără egal pentru Dumnezeu - Neam - Țară - Semeni, care te umple de demnitate și virtuți. Nimic nu-ți poate da mai multă motivare a propriei existențe, demnități, decât această dragoste - izvor nesecat de optimism, de tinerețe și încredere în viitor. A cultiva legătura cu toți cei care s-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Nord Bucovinei, nu poate uita nici cele 17 ha ale Insulei Șerpilor, ș.a., și compară suprafața României întregită de 295.500 kmp. cu suprafața actuală a României de 237.500 kmp. și cu greu îi oprește inimii lacrimile durerii fără seamăn... România profundă e pe aceeași lungime de undă cu românul Gheorghiță Savel care își reintră în fire știind că-n istorie și-n lume mulți, foarte mulți au crezut că sunt de neclintit: faraoni, tirani, dictatori, coaliții, imperii, și s-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de soluții pentru orice probleme, a calmului senin (Gelassenheit) cultivator de înțelepciune și prelungitor de viață, în armonie familială, națională, mondială, fapt coezionar prin care omenirea dihonită se poate salva. Se observă că omul educat este unul al încrederii în semeni și a acestora în el, ceea ce înseamnă unitate, solidaritate, expresia practică a armoniei. Există ceva mai sublim? Creatorii de suspiciuni sunt factori dezagreganți, un fel de hoți care strigă: „prindeți hoții!” Circulând printre nimicniciile lumești, cei care au trecut reeducările
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și națiuni - pe marea suspinelor, în căutarea limanului plin de liniști creatoare, podgorii și livezi, în floare și rod, unde libertatea e “mamă a virtuților” (Andre Chenier), mamă a legii morale edificată pe jertfă și dragostea de Dumnezeu - Neam - Glie - Semeni, patrulaterul certitudinilor și al dragostei de viață, în care fostul ofițer în armata regală română, eroul pe frontul de Est și Vest, martirul închisorilor comuniste și al urmăririlor ulterioare, Gheorghiță Savel, crede nelimitat și rămâne în orizontul mirific al spiritului
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
aceeași “memorie prodigioasă”. Avusese cinci copii. Papadima, care se simțea încă urmărit, risca vorbind despre Vasile Voiculescu oriunde, și totuși: “trebuie să depun mărturie în fața posterității despre una din marile personalități ale literaturii noastre”. Un timp anapoda. O frică fără seamăn diseminată în întregul popor, a celor veniți din pușcărie cu atât mai mare, dar personalitatea poetului Voiculescu începea să învingă timpul. Papadima o simte, din apariția “solidei monografii a lui Ion Apetroaiei, teză de doctorat, în a cărei comisie am
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
prezent în toate excelențele românești, pe care trebuie să le frecventăm, indiferent de secolul viețuirii lor, și să le urmăm dragostea lor de credința strămoșească, de tradiția mereu modernă prin apetitul ei pentru noul constructiv, dragostea lor de Țară, de semeni și spațiul în care trăim. Istoria ne învață că Românii au dotația comprimării timpului, pe alocuri al depășirii lui. Cu aceste convingeri, putem asigura și pe alții că democrația autentică este foarte posibilă, foarte roditoare, în toate compartimentele vieții spirituale
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
stâlp pus în picioare, El stă locului nu sare. Ț are codiță la bază, Diferența e în frază. U așa face trenu-n gară Când apare prima oară. V linii arcuite are, Cu o buclă-n sus răsare. W sunt doi semeni laolaltă, Nu se despart niciodată. X două C-uri spate-n spate, Cu o bară sunt legate. Y,Z -tul, Ele încheie alfabetul!
Alfabetul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83645_a_84970]
-
e că lui Juan Lucas puțin Îi păsa că l-ar fi jignit, nu dădea pe el nici o ceapă degerată, dar Începuse să se uite cu alți ochi la Julius: poate că nu e chiar un neisprăvit, din fericire, dar semeni cu papagalul din poveste, te simți obligat să repeți tot ce auzi. — Bine, du-te, cheamă un hamal ca să ne ajute să ridicăm valizele astea... hai, grăbește-te. Trei zile mai tîrziu, Julius reușea să-i adune În jurul lui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să nu le dăm mai mult de un deget, fiindcă ne apucă mâna întreagă. Nu întâmplător, dragostea față de străinii de neam este ca o inimă curată, mâncată de câini hulpavi. Eminescu ne privește din Cerul Poeziei și al dragostei întru semeni, precum Luceafărul de dimineață, care coboară blând și ne luminează viața de fiecare zi. Cu Eminescu va trebui să ne culcăm în fiecare noapte și tot cu el în gând să ne trezim. El este prezent în fiecare mugur de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93376]
-
mozartiene îmi inundă sufletul. Zeul e, parcă, mai altfel aici. Sigur, la fel de puternic, de măreț, însă mai pământean, mai uman. Ai crede că Wolfgang Amadeus Mozart l-a surprins exact în momentele sale de supremă slăbiciune. Sau de măreție fără seamăn. Forța nu i-a slăbit câtuși de puțin. N-a pierdut nimic nici din măreția sa. Dimpotrivă. Omenia pe care marele austriac i-a pus-o pe seamă îl întregește. Jupiter nu mai este acum doar răceală de nepătruns, doar
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și vorbele câinoase și făr’ de noimă ale unora. În urmă - doar suferință, încrâncenare, ură și blesteme... O toamnă cenușie și tristă... Șapte ani lipsiți de bucurie, secătuiți de lumină și frumusețe, dominați de o atmosferă sumbră, de privațiuni fără seamăn și umilințe nenumărate... Cinci dintre ei, petrecuți la izolare. Totală și desăvârșită. De chipuri și voci umane. Și, toate astea, în lipsa oricărei explicații, fără un motiv întemeiat. De câte ori încerca să afle cu ce a greșit, primea doar pumni în cap
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fiecare zi. M-ai plimbat, mi-ai citit și așa mai departe. Nu știu ce vrei. Dar primesc cu recunoaștere. —Recunoștință, spuse ea. El se holbă la ea, încurcat. —Ai spus „recunoaștere“. Voiai să zici „recunoștință“. El se încruntă. Am folosit singularul. Semeni mult cu ea, știai? Poate că nu ești chiar la fel de drăguță. Dar semeni al dracului de tare. Un val de vertij se prăvăli asupra ei. Redresându-se, căută în geantă și scoase bilețelul. —Uită-te la chestia asta, Mark! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vrei. Dar primesc cu recunoaștere. —Recunoștință, spuse ea. El se holbă la ea, încurcat. —Ai spus „recunoaștere“. Voiai să zici „recunoștință“. El se încruntă. Am folosit singularul. Semeni mult cu ea, știai? Poate că nu ești chiar la fel de drăguță. Dar semeni al dracului de tare. Un val de vertij se prăvăli asupra ei. Redresându-se, căută în geantă și scoase bilețelul. —Uită-te la chestia asta, Mark! Nu sunt singura care a avut grijă de tine. Terapie spontană. Știa că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de vraci care aduce ploaia a tatălui lor, din vremea când pilota avionul său de stropit recolta. Mark clătină din cap. —Ei, de unde Dumnezeu știi asta? Ți-a spus Bonnie? Rupp? Și lor li se pare ciudat cât de mult semeni cu Karin. Se întunecă la față. Îl văzu cum se gândește: Ar fi trebuit să vină până acum. Ăștia nu-i spun unde sunt. Dar era prea suspicios ca să exprime gândul cu voce tare. Ce sens mai aveau legăturile, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ai nevoie de permis ca să fii așa de fericit înainte să-ți bei cafeaua? Ridică două cafetiere Pyrex. El arătă spre cea care nu era portocalie. Uitase cum erau cei din Midwest. Nu-i mai înțelegea pe ei, pe propriii semeni, locuitorii Marii Rute Centrale de Zbor. Sau mai bine spus, teoriile lui despre ei, rodul primilor săi douăzeci de ani din viață, se stinseseră din lipsă de date longitudinale. Erau, potrivit diverselor estimări, mai amabili, mai reci, mai plați, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ne ncurcă-n muncă sporul cu silicoanele vrăjite... a mai rămas doar o treime în care pot să mai gândesc ce este pe ecran firesc, la o anume înălțime. Încerc să aflu viitorul și ce nu este-n el anost; când semeni bălării, ogorul nu are rod, nu are rost. Strâmbate-s ale vieții linii de măștile ce umplu scena pe care astăzi cabotinii spânzură lumea cu antena. S-a-nstrăinat omul de sine, iluziile-i fură timpul... pe unde o mai fi Olimpul
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
2013 Omul autonom 2 Dracii sunt în tine ghem că altfel nu mai încap să-și facă-n zig-zag de cap. Sunt creștin, nu te blestem, deși-ai meritra din plin, ești vânăt de cât venin te a îndepărtat de semeni, de nu știi cu cine semeni, nici care-i al tău destin. Ești negru în cerul gurii, soartă spartă-n ceartă și ești un frământat al urii cultivate zi de zi. Te dai lacăt și zăvor și te crezi nemuritor
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
în tine ghem că altfel nu mai încap să-și facă-n zig-zag de cap. Sunt creștin, nu te blestem, deși-ai meritra din plin, ești vânăt de cât venin te a îndepărtat de semeni, de nu știi cu cine semeni, nici care-i al tău destin. Ești negru în cerul gurii, soartă spartă-n ceartă și ești un frământat al urii cultivate zi de zi. Te dai lacăt și zăvor și te crezi nemuritor; încuiat cu patru chei, nu ai
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
patru chei, nu ai vrut să știi de alții; uită-te la brazii-nalții cum se-ajută între ei. Limba-i trasă ca pe gresii, cu ea fulgeri, cu ea tuni; nu mai ai ce să adunidirijat doar de obsesii semeni vânt, culegi furtuni: caz tipic de paranoia, nu mai știi care ți-e voia, ești din „Casa de nebuni” a profeticului Goya. 2012 Dragoste-adolescentină Plin de neastâmpăr iară doru-ncepe să mă ndemne spre acele tainici semne de-nceput de primăvară
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
balamuc; Îi povestești că Încă mai are accese de nebunie și că, acum cîteva luni, cînd te-ai Întors acasă Într-o seară, ai găsit-o Întinsă În patul tău; s-a ridicat să te Întîmpine ca pe iubitul fără seamăn al visurilor ei - doctorul Eustace Mc Namee - un nume, o persoană, o iubire plăsmuite de ea. Apoi Îi povestești despre familia ei nemaipomenită, despre cele trei surori ale ei și despre tatăl ei - toți atinși de aceeași nebunie, dar lipsiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]