3,089 matches
-
ochire; opri; ore; paf; a păli; păr; pătura; pereți; pericol; pesimist; piatră; în piept; cu pistolul; cu plugul; poc; pocni; pocnit; povara; povară; praștie; prins; cu pușca; rage; remarcă; remorcă; repede; retrage; roabă; rob; sală de forță; săgeți; scapă; scoală; seacă; sfoara; de sfoară; sfori; sforile; la sine; smucește; soartă; soluții; la sorți; sparge; speranță; stai; stare; strînge; sudoare; suferință; sus; mai sus; suspans; sustrage; de tine; tîrg; tîrîie; totul; trage; a trage de timp; la turta lui; trăgaci; trînti; ținta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); a coborî (2); declin (2); distracție (2); frică (2); frumusețe (2); gol (2); greu (2); hău (2); început (2); înflorită (2); îngustă (2); liniștită (2); moară (2); natură (2); obstacol (2); pădure (2); plimbare (2); punte (2); rău (2); seacă (2); țară (2); trandafir (2); absentă; agitație; agonie; alerga; alergare; alunec; aluneca; alunecă; Ana; anevoiasă; ascensiune; bădiță; baston; bucurie; cărare; în cale; casă; cascadă; căzătoare; să cobori; coborît; colb; colină; copaci; curge; curgere; curs; dea; deasă; degradare; deluroasă; denivelări; depresie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tuse cu expectorații clare și fluide Scurgere nazală, fluidă Strănuturi Ușoară durere în gât Dureri de cap, febră ușoară Limbă palidă Atac de vânt rece (corespunde gripei sau bronșitei) Vânt-cald: teamă de vânt și de căldură, curbături, sete, tuse mai seacă sau tuse cu expectorații galbene, groase, nas înfundat, durere intensă în gât. Febră mai puternică Limbă roșie Atac de vânt-cald, de origine climatică sau nu (corespunde anginei) Gleră stagnantă în plămâni Simptome generale Examenul limbii Cauze Oboseală Grețuri Tuse Expectorații
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
vid de Yang al splinei Vid de Yang renal Atacuri de frig-umidiate sau de căldură-umiditate Vid de Yin al plămânilor Simptome generale Examenul limbii Cauze Pomeți roșii Transpirație nocturnă Gură și gât uscate Febră la suprafață (febră falsă) Insomnii Tuse seacă Piele uscată, orificii uscate Urină închisă la culoare Uscăciune pe Biao și pe articulațiile tendino-musculare Limbă seacă, deseori roșie și/sau granuloasă Tabagism actual sau mai vechi Sechele în urma unui atac vânt/căldură Vid de Yin renal Vid de Yin
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Yin al plămânilor Simptome generale Examenul limbii Cauze Pomeți roșii Transpirație nocturnă Gură și gât uscate Febră la suprafață (febră falsă) Insomnii Tuse seacă Piele uscată, orificii uscate Urină închisă la culoare Uscăciune pe Biao și pe articulațiile tendino-musculare Limbă seacă, deseori roșie și/sau granuloasă Tabagism actual sau mai vechi Sechele în urma unui atac vânt/căldură Vid de Yin renal Vid de Yin la stomac Vid de energie la splină Deshidratare Rinichi Vid de Yang renal Simptome generale Examenul limbii
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
amplificate de vid energiei plămânilor). Tratament • 4IG dispersează vântul-căldură, sudorific. • 7P întărește funcțiile de coborâre și de distribuție ale plămânilor. • 20VB elimină vântul și factorii patogeni externi. Vidul de Yin al plămânilor Simptome Transpirație nocturnă, gură și gât uscați, tuse seacă cronică, insomnie, piele uscată, febră la suprafață. Tratament • 14 Vg dispersează căldura. • 1P hrănește Yin-ul plămânilor. • 13V hrănește Yang-ul plămânilor. • 6Sp hrănește Yin-ul general. Căldură plenitudine în intestinul gros Simptome Piele uscată, leziuni anale, colite spasmodice, scaun uscat și constipație
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
boala mea nu există leac pe pământ, doar otrăvuri care s-o facă mai virulentă și mai chinuitoare” (I, 76). Or, o repetăm, ce s-ar face Cioran de n-ar mai fi bolnav? „Dacă izvoarele violenței și tristeții ar seca în mine, aș renunța la scris pentru vecie” (I, 91), spune într-un loc. Altundeva, mărturisește: „Nu pot să scriu decât sub imperiul febrei, al furiei. Or, din cauza gastritei și a altor beteșuguri, mă îndop cu calmante; astfel, îmi sabotez
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
instrumente care trebuie folosite la timpul potrivit. Unul dintre aceste instrumente este să vă stimulați cu adevărat oamenii. Dacă pretindeți că o faceți, dar le negați dreptul la a lua decizii, îi faceți să fie confuzi, vă scade credibilitatea și secați din resursele organizației. Atunci când gestionați o astfel de situație, cheia este să precizați ce trebuie făcut, să definiți rezultatul pe care îl așteptați și să explicați de ce acel rezultat este important. Dacă doriți să adăugați vreo sugestie sau trucuri pentru
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă duc codrii să-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Stăi, părinte, nu toca, / Că eu încep a lucra."66; "Din bătrâni am apucat, / Luni și marți n-am prea lucrat, / Miercurea-i o zi mare, / O țin ca de sărbătoare, / Joi îi joia joilor, / Sărbătoarea fetelor, / Vineri îi vinerea seacă, / Nici un lucru nu s-arată, / Sâmbăta de către sară / Am plecat la popa iară: / Părinte, sfinția ta, / Mâine s-a-ndrăzni ceva?"67 La dacoromani exista aceeași definiție lirică a zilelor săptămânii, tocmai pentru a se păstra încărcătura spirituală a semnificațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că mor, ori că trăiesc, / Ori cu badea mă-ntâlnesc; / De m-oi mai întâlni o dată, / Nu l-oi uita viața toată."297 Uneori, plânsul inimii este preluat de refrenul tematic, oximoronic, care construiește imaginea binară contrastantă: "Foaie verde nucă seacă, / Cântă cucul sus pe cracă. / Mult mi-i drag a-l asculta / Că mi-i ruptă inima; / Mi-i drag a cucului glas / Că mi-i suflețelul ars. Cucule, cântecu tău / Potolește dorul meu.298 Cântecul cucului reînnoadă firele ontologice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
formula magică de anihilare a patologicului: " Șopârlă lată, / Fost-ai la baltă? / Fost. / Prins-ai pește? / Prins. / Fiertu-l-ai? / Fiert. / Săratu-l-ai? / Sărat. / Mâncatu-l-ai? / Mâncat. / Dar lui N. n-ai lăsat? Ptiu, c-am uitat. / Și gâlca a secat."374 Construcția comparativă, din unele descântece "de deochi", ilustrează, analogic, prin intermediul enunțurilor imperative, ritualul tămăduirii: Într-un vârf de minte nalt, ( O șerpoaică a fătat, / Cum a fătat, / Așa a crăpat. / Așa să crape, / Să răscrape / Toate pociturile, / Toate deochiturile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se întoarce la o poezie plină de farmec, halucinantă și feerică: "Și din treaz devine netreaz/ și adorm în somn, într-una,/ ca fântâna, sub găleată/ sfărâmând în sine luna." În ciclul "Împotriva mării", încercarea de-a crea cosmogonii este seacă și plată, fără respirație, împletind elementele primordiale cu formele geometrice, expresii ale libertății sau ale închistării gândirii; exemplul ar fi triunghiul și pătratul, expresii ale limitării gândirii, în timp ce sfera și cercul sunt, ca și tristețea, o limită. În ciclul "Aleph
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Tineretului, 1968; "Delte", E. S. P. L. A., 1969; "Fața străină a nopții", Editura Cartea Românească, 1971, "Poeme de dragoste", Albatros, 1971; "Singurătatea amiezii", Editura Facla, 1973. Iată-l, evocându-și satul: "Satul acesta adunat între dealuri lângă un râu care seacă în arșița verii..." Alteori versifică într-o muzică simbolistă: ("Vom învăța de acuma tărâmuri boreale/ Tăcerile în fiorduri ne vor striga mai lung/ în icebergul nopții genunchii dumitale/ vor lumina cu verde truditul nibelung"), sau încearcă să versifice idei stranii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
umblă. Cînd o fată de țigan se mărită, ginerele îi dă socrului său și soacrei și cumnaților cîte-un băț de alun cît se poate de meșteșugit lucrat. în ziua de Sf. Ilie [20 iulie] de va tuna, toate alunele vor seca. în anii în care nu se fac alune, Dumnezeu a poruncit, căci în loc să se ducă oamenii în zi de sărbătoare la biserică ei se duc la cules alune și le sfarmă cu piatra, și-i păcat. Aluniță Alunelele-s semne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anul, să nu se îmbrace cu haine pe dos, căci i se întoarce anusul. Apă Să nu torni apă îndărăpt, că nu-i ticnește omului. Nu-i bine să torni cuiva apă îndărăt, c-apoi faci băieți încrucișați. în Vinerea Seacă [Vinerea Mare], în zori de ziuă, cine vrea să fie sănătos peste an să se ducă la fîntînă sau la apă curgătoare și să-și toarne trei cofe de apă în cap. Lunea nu e bine să te speli cu apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găsești în ghinda de stejar vierme arată că anul viitor va fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la cingătoare și să spui: „Scoate, drace, ce-ai furat, Că de nu, barba ți-oi înnoda, Și la fusul morii te-oi spînzura.“ După ce-ai găsit ce-ai căutat, desfă nodul. (Gh.F.C.) Dracu’ își duce viața în piatră seacă și în pustii. (Gh.F.C.) Pe locul unde trăsnește a trecut un drac sau un zmeu. (Gh.F.C.) Mamele nu îi lasă pe copii să zică „drac“. (Gh.F.C.) Femeia care a născut un monstru s-a ținut cu dracu’. (Gh.F.C.) Dracu’ poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile de pîne, că face grîul tăciune*. în ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici] se împart cei patruzeci și patru de bradoși* ce se fac cu o zi înainte și patruzeci și patru de pahare de vin. Se pune un scul nărîmzat* și o cîrpă albă pe culme, ca să se facă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moașă în albia în care moaie și cămașa cu care a făcut, frecînd corpul lăuzei cu ea, ca să-i piară petele de pe față. O femeie lăuză să nu se ducă la vreun puț sau fîntînă să ia apă, căci va seca acel puț sau fîntînă. Să nu se vadă o lăuză cu alta patruzeci de zile, căci le vor muri pruncii. Cînd din întîmplare se văd două lăuze mai înainte de a se împlini patruzeci de zile, fac schimb între dînsele cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu cățelul în gură. Dacă moare o femeie lăuză, i se lasă mai multe fire de păr neîmpletite, ca să vadă Dumnezeu că e lăuză și să-i ierte păcatele. Femeia lăuză, dacă se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara se îmbolnăvește de babiță*, adică se usucă pe picioare și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă; atunci își ia în gură apă, iese afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noaptea Ajunului de colind, cine vede cerul deschis la cîntatul cocoșului și unde toacă în cer are noroc de bani și sănătate. în sara de Sf. Vasile se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu are noroc. Fetele mari la Sf. Vasile pun pe pîraie punți cu busuioc, parale de argint, inele și fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să te usture ochii ori îți seacă mîna. Cînd aude cineva primăvara o rîndunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Cînd vezi rîndunele zburînd pentru întîiași dată în primăvară, ești sănătos peste an; iar de [le] vezi întîi stînd și ciripind, tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se zice că acea vacă care, afară de cele patru țîțe, mai are încă alte mici, aceea e bună de lapte. Cel care fierbe la foc o oală cu lapte dulce să nu lingă lingura cu care mestecă în el, căci seacă laptele din țîța vacii de la care a fost muls. Să nu lași să dea laptele în foc, căci seacă laptele vacii. Cînd o vacă este aproape să fete, se păzește ca să-i ia curățitura*, s-o îngroape, să n-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]