112,413 matches
-
are doar o valoare descriptivă neutră. Prin cultură au rezistat și scriitorii, și cititorii (cei care au rezistat cu adevărat), și românii din țară, și românii din afară, și intelectualii secolului XX, și cei ai secolului XIX, ca și ai secolelor anterioare. Prin cultură vor rezista, dacă vor să reziste astfel, și cei care vor să înfrunte la începutul secolului XXI agresiunile divertismentului și ale kitsch-ului, devoratoare de timp și de personalitate. Vreau să subliniez că rezistența prin cultură, de
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
adevărat), și românii din țară, și românii din afară, și intelectualii secolului XX, și cei ai secolului XIX, ca și ai secolelor anterioare. Prin cultură vor rezista, dacă vor să reziste astfel, și cei care vor să înfrunte la începutul secolului XXI agresiunile divertismentului și ale kitsch-ului, devoratoare de timp și de personalitate. Vreau să subliniez că rezistența prin cultură, de care s-a făcut și se face atâta caz, într-un mod exagerat, nu e câtuși de puțin o
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
a sfîrșit atît de trist în viață nu poate ieși bine într-o carte.” (fragment din volumul ce va apărea la Editura RAO) 1) Dans popular columbian 2) Care aparțin congregației San Francisco de Sales, întemeiată de Juan Bosco, în secolul al XIX-lea, în scopul educării tineretului.
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
Datorită ei, numele lui Rebreanu a început să fie cunoscut în lumea anglo-saxonă. Cu Ion, pe de altă parte, este foarte greu să găsești un ecou, pur și simplu pentru că nu se cunoaște dimensiunea problemei țărănești în România la începutul secolului douăzeci. IM: Iar percepția este, inevitabil, una trunchiată... DD: Nu numai asta, dar chiar relația între arendaș și țărani, sau relația dintre arendaș și boier, chiar boierul însuși este o noțiune foarte vagă pentru cititorul de limbă engleză și aici
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
pentru că nu m-am limitat numai la analiza documentelor găsite în dosar. Am încercat să fac un studiu asupra unor teme mai complexe, cum ar fi: «Istoria Securității» (unde și cînd s-a născut acest Rău care a marcat definitiv Secolul XX), sistemul polițienesc instaurat timp de 50 de ani, unitățile militare și mijloacele tehnice, lista ofițerilor de securitate, activitatea Uniunii Scriitorilor, Cinematografiei, Editurile, Cenzura... răspunsurile la criticile aduse de Petre Roman, Pavel Câmpeanu și William Totok etc. M-am oprit
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
informator, iar mîine că a fost un om cinstit... S-au scris mai multe cărți despre acea perioadă dar cred că mai sînt încă multe aspecte care nu au fost elucidate. Comunismul a fost un fenomen socio-istoric care a marcat secolul al XX-lea și care abia acum a început să fie cercetat. Claude Lefort a scris La Complication și consideră că în viitor comunismul va trebui analizat din punct de vedere fenomenologic. Încă mai persistă o reținere în afirmarea că
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
afirmare fără precedent, cu o astfel de fervoare, în critica românească. Vor mai urma volumele: Impresii (1908) și Portrete literare (1911), dar sinuciderea din 1913 pune capăt unei ascensiuni intelectuale. Dintre contemporanii săi, personalități în curs de afirmare la începutul secolului XX, poate că numai Nicolae Iorga (născut în același an 1871 cu Ilarie Chendi) mai avea în domeniul criticii literare o activitate foiletonistică la fel de impresionantă, productivă și consecventă. Anul 1907 a fost unul de vârf pentru Ilarie Chendi. Publicistica lui
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de Vasile Pop ar fi instigat pe țărani la răscoală (p. 302), ceea ce e evident o supralicitare anecdotică și aberantă, mai ales dacă luăm în seamă analfabetismul notoriu al țăranilor la începutul secolului. Dar merită reținută ca fapt divers. Tot legat de perspectiva literară imediată asupra vieții rurale, Ilarie Chendi semnalează bizarul roman Amăgiții de un oarecare D. St. Aristide pe tema conflictului dintre arendași și țăranii răsculați, care ar fi fost instigați
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
mele, teatrale și umane, deopotrivă. Trecem pe lîngă gospodării cumplit de sărace, pe lîngă oameni amărîți, cu priviri hăituite și goale, pe lîngă cîmpuri pe care ară bătrîni slăbănogi, mergînd cu plugul în spatele unor gloabe flămînde și neputincioase. Sîntem în secolul 21! Ei știu, oare, asta? Și dacă ar ști?! Mi-aduc aminte de un țigan pe care l-am întîlnit cu Purcărete, cîndva, la Bechet. Avea o haină de un fel și pantalonii de alt fel, ponosiți, scurți de i
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
ascensiunea nazismului, procesele-mascaradă și epurările de la Moscova, pactul Molotov-Ribbentrop, Cominternul, Cominformul, excomunicarea lui Tito, liderul Partidului Comunist Iugoslav, moartea lui Stalin, în martie 1953, denunțarea de către Hrusciov, în 1956, a «cultului personalității», revoluția maghiară și multe alte capitole din istoria secolului al douăzecilea și a leninismului internaționalist constituiau amintiri personale. Mi-am demarat cercetările fără să-mi dau seama de acest lucru și mi-am adunat informațiile mai degrabă ca pe un hobby naiv, decât ca pe-un proiect serios și
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
care nu mai pot fi auzite decât într-un mic sătuc de munte din interiorul Sardiniei și ne-au fost prezentate în săptămâna Paștelui de trei femei nonagenare, grație strădaniei unei etnomuzicologe vieneze; puneți-vă măștile astea sculptate la sfârșitul secolului nouăsprezece dintr-o sequoia cu o vechime de două sute de ani, de un urmaș direct al căpeteniei Tecumse; hai, numai măștile astea, dacă te lași invitată de universitari cultivați, riști să te învârți mereu printre statui și măști fioroase aduse
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
eseu și proză. Nici măcar umor involuntar n-au autorii cu pricina. Unii au însă premii! Dumnezeule mare! * În același număr, dl Ion Crețu semnalează un lucru absolut uluitor: reputatul autor al Canonului occidental (una din marile cărți de critică ale secolului apărută într-o versiune românească oribilă) și anume octogenarul de astăzi Harold Bloom a fost acuzat de o fostă studentă, acum feministă convinsă și autoare de cărți cu titluri lungi și agresive cît o zi de post, că, douăzeci de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
ca referință mai mult sau mai puțin întâmplătoare în diverse studii tematice despre cultura tradițională. Nu aș merge, însă, în linia atât de drastică a lui Mugur Vasiliu care deplânge, pe bună dreptate, în Cuvânt asupra ediției, această situație, caracterizând secolul care s-a scurs de la apariția ediției princeps drept un „mod în care șcultura românăț nu s-a raportat, a făcut abstracție de existența” acestei cărți (vol I., p. 15). Nu cred până la capăt acest lucru, pentru simplul fapt că
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
praful indiferenței să fie risipit. În aceste contexte, nu pot decât să salut cu efuziune reluarea, într-o nouă ediție, a vechiului corpus sapiențial românesc. În ultimii zece ani, aproape toate cărțile fundamentale ale folcloristicii și etnografiei noastre de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, acele cărți făcute cu abnegație de o serie de foarte harnici intelectuali fascinați de strălucirea proiectelor de restituire a tezaurului cultural popular, formulate, la noi, de B.P. Hasdeu, au văzut
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
dilemă! Bine că a tranșat-o, pragmatic, Mugur Vasiliu și a făcut ediția. Poate că, la volumele viitoare, modelul unei alte ediții anastatice, cea a poeziilor lui Eminescu (Ediția „Maiorescu”, din 1884, a fost reprodusă în 1989, la împlinirea unui secol de la moartea poetului, cu o foarte discretă dar la fel de competentă notă finală semnată de Petru Creția.), îi va da realizatorului anumite sugestii. Sau poate că modelul cărților văzute ca realizare de grup, pus în pagină la noi de Romulus Vulpescu
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
Limbajul nu este decât un sistem de semne, e util și necesar, de bună seamă, pentru a comunica gândurile și cunoștințele, nu mai mult de atât. Limbajul și cultura creștine sunt altfel; cultura de tip creștin, cel puțin în primele secole, se opune estetismului literaților și curiozității erudite. Dar nu curiozitatea în ansamblu o condamnă Augustin, ci doar pe aceea care coboară mintea la cunoașterea naturii inferioare. Într-o asemenea cunoaștere, mintea însăși se degradează. Episcopul este în acest loc de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
divers prin discursurile oratorilor profani. Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au pledat pentru un stil sublim au fost puțini. Cei mai mulți au fost împotriva înfrumusețărilor retorice utilizate de către autorii păgâni, pledând pentru claritatea stilului. Printre aceștia se numără și Ioan Hrisostom. Tincuța CLOȘCĂ 86 Examinând cu atenție unele forme literare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
trăsătură a „stilului” (le¢cij). Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au pledat pentru un stil sublim (semno¢thj) au fost puțini<footnote Isid. Pel., Epp., 5, 281 (PG 78, col. 1500). footnote>. Cei mai mulți au fost împotriva înfrumusețărilor retorice utilizate de către autorii păgâni; Teofil<footnote Theohl. Ant., Autol., 1, 1
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a unui pericol. Din această cauză ea este întotdeauna legată de o comunitate sau de un Stat, și nu poate fi înțeleasă decât în contextul social și cultural în care se desfășoară. Etapele și evoluția persecuțiilor creștine din primele trei secole confirmă această afirmație. Studiul începe deci cu Nero, inițiatorul persecuțiilor, și continuă cu epoca lui TraAttila JAKAB 144 ian, când se naște jurisprudența anticreștină. Cu Marcus Aurelius se pune deja problema crizei Imperiului care intră într-un proces de transformare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Decius, abia după septembrie 249, când deja domnea, însușindu-și cognomen-ul Traianus. Îngrijitorul lasă să se înțeleagă că împăratul Constantius I s-ar fi numit, în realitate, Constantius Chlorus (p. 177, 186); or, acest apelativ a apărut abia în secolul al VI-lea. Despre Maximianus Herculius aflăm la p. 179 (nota 53) că „încearcă o revenire la tron în 307, dar este învins și se refugiază în Galia, unde se sinucide”; Maximianus nu a încercat, ci chiar a reluat tronul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să credem că, pentru clarificarea aspectelor de ordin istoric, politic, instituțional și pentru modul de prezentare a unor personalități, Notele care însoțesc textul au avut, printre alte modele de inspirație, notele și comentariile noastre din lucrarea Scripta contra Christianos în secolele I-II (texte și comentarii) (Iași, 2003), semnată împreună cu Ovidiu Albert, și, mai ales, pe cele de la ediția bilingvă Sextus Aurelius Victor, Liber de Caesaribus - Carte despre împărați (Iași, 2006), citată de dl. Mîrșanu greșit și doar atunci când îi convine
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe scurt motivația ce a determinat apariția volumului și oferă unele explicații de ordin metodologic. Prima parte poartă titlul de Getica (p. 15-70), fiind dedicată perioadei istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre (sec. VIII-VII a.Chr) și sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și interacțiunea coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
celebre în literatura de specialitate, cum ar fi tezaurele de la Agighiol, Rogozeni sau Vrața în sudul Dunării și Peretu sau Craiova la nord de fluviu. Nu este dată uitării nici monetăria geto dacă, tezaurele monetare descoperite și publicate în ultimul secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
etnică între aceștia. Partea a II-a, intitulată Dacica (p. 71-160), se referă la intervalul cronologic cuprins între moartea regelui Burebista și cucerirea Daciei de către romani. În debutul acestei părți este adusă în discuție pătrunderea romanilor la Dunărea de Jos (secolele I a.Chr-I p.Chr), fiind evocate în acest sens expedițiile proconsulilor provinciei Macedonia Terentius Varro Lucullus (72-71 a.Chr.), C. Antonius Hybrida (61 a.Chr.) și M. Licinius Crassus (2928 a.Chr.), ca etape ale avansării stăpânirii romane către
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
stăpânirii romane către gurile Dunării. Apoi este prezentată constituirea provinciei Moesia, cu toate etapele sale, primul guvernator al acestei provincii (A. Caecina Severus) fiind amintit în anul 6 p.Chr. Ulterior, este creionată evoluția istorică a provinciei de-a lungul secolului I p.Chr, insistându-se asupra forțelor militare prezente în zonă. De asemenea, se insistă asupra activității unor guvernatori precum Ti berius Plautius Silvanus Aelianus, al cărui nume este legat de strămutarea a peste 100.000 de transdanubieni la sud
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]