2,115 matches
-
Irinäus, Agresivitatea umană. Studiu etologic, traducere de V. Dem Zamfirescu, Editura Trei, București (Krieg und Frieden aus der Sicht der Verhaltensforschung, Piper, München), 1984/1995. Ekman, Paul, Friesen, Wallace V., The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding. Semiotica: Journal of the International Association for Semiotic Studies, vol. 1, pp. 49-48, 1969. Enăchescu, Constantin, Fenomenologia trupului. Locul și semnificația Trupului carnal în psihologia persoanei, Editura Paideia, București, 2005. Fiedler, Klaus, Social Communication, Psychology Press., New York, 2007. Florea, Vasile, Goya
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Jacobson, Leonore, Pygmalion in the Classroom. Teacher Expectations and Student Intellectual Development, Irvington, New York, 1968. Rosenthal, Robert, "Teacher expectations and their effect upon children", în G. S. Lesser (ed.), Psychology and Educational Practice, Scott Foresman, Glenview, 66, 1971. Rovența-Frumușani, Daniela, Semiotică, societate, cultură, Editura Institutul European, Iași, 1998. Rückle, Horst., Limbajul corpului pentru manageri, Editura Tehnică, București, 2001. Saussure, de Ferdinand, Curs de lingvistică generală, traducere de I. Izverna, Editura Polirom, Iași, (Cours de linguistique générale, Payot, Paris), 1975/1998. Sălăvăstru
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
-a), Elena Lupu • Muzeul contemporan. Programe educaționale, Iulian-Dalin Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Stimularea creativității prin predarea matematicii, Geanina Havârneanu • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Cartea gesturilor europene, traducere de A. Răsuceanu, Editura Trei, București, 1993/2006, pp. 101-102. 15 Ray Birdwhistell, Introduction to Kinesics. An Annotation System for Analysis of Body Motion and Gesture, Editura University of Louisville Press, Louisville, 1952. 16 Daniela Rovența-Frumușani, Semiotică, societate, cultură, Editura Institutul European, Iași, 1999, p. 185. 17 Mark L. Knapp, Judith A. Hall, în Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 22. 18 George H. Mead, Mind, Self and Society from the Standpoint of a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1989) în Babad, op. cit., 2009, p. 179. 82 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, traducere de I. Izverna, Editura Polirom, Iași, 1916/1998. 83 Charles S. Peirce, apud Traian Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, 2004, p. 29. 84 Umberto Eco, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei, Iași, 1976/2008, p. 105. 85 Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 73. 86 apud Traian Stănciulescu, op. cit., 2004
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lingvistică generală, traducere de I. Izverna, Editura Polirom, Iași, 1916/1998. 83 Charles S. Peirce, apud Traian Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, 2004, p. 29. 84 Umberto Eco, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei, Iași, 1976/2008, p. 105. 85 Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 73. 86 apud Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 223. 87 Umberto Eco, op. cit., 1976/2008, p. 262. 88 Umberto Eco
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
227. 100 Emil Stan, Managementul clasei, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Institutul European, Iași, 2009, p. 15. 101 Luminița Iacob (1998), apud Cucoș, op. cit., 2000, p. 234. 102 Laurențiu Șoitu, op. cit., 1997, p. 120. 103 Vasile Dospinescu, Semiotică și discurs didactic, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 110. 104 Gabriel Albu, Grijile și îngrijorările profesorului, Editura Paralela 45, Pitești, 1998, pp. 124-128. 105 Dorina Sălăvăstru, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 191. 106 Clive Beck
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
H. Rückle, Limbajul corpului pentru manageri, traducere de R.E. Nistor, Editura Tehnică, București, 1999. 118 Peter A. Andersen, op. cit., 2004/2007, p. 86. 119 Paul Ekman, Wallace V. Friesen, "The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding" în Semiotica: Journal of the International Association for Semiotic Studies, vol. 1, 1969, p. 82. 120 Janet Beavin Bavelas, apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, p. 137. 121 Janet Beavin Bavelas (1994), apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
directă a enunțului, cum contribuie fiecare componentă a contextului (fiecare sursă de ipoteze contextuale) la reconstituirea semnificației pe care locutorul a dorit să o vehiculeze prin enunțul său. Voi Încerca, În egală măsură, să evidențiez cât și cum contribuie competența semiotică a interlocutorilor la succesul actului de comunicare, În raport cu competența lor pragmatică. Nu am pretenția de a explora neexploratul și de a-l epuiza, de a deschide căi de acces absolut noi În domeniul atât de vast și de interesant al
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunț este adresat cuiva, are o Țintă clară (nu neapărat un singur destinatar) și 2) 8 caracterul ei predominant inferențial; În alți termeni, comunicarea Încetează a mai fi un simplu proces, garantat 100%, de aplicare a unui set de convenții semiotice prin care, la nivelul locutorului, un gând se codifică, iar la cel al destinatarului, el se decodifică. Simpla competență semiotică (cunoașterea unor sisteme de semne, a unor coduri) nu mai garantează succesul comunicării; interpretul nu mai este un element inactiv
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În alți termeni, comunicarea Încetează a mai fi un simplu proces, garantat 100%, de aplicare a unui set de convenții semiotice prin care, la nivelul locutorului, un gând se codifică, iar la cel al destinatarului, el se decodifică. Simpla competență semiotică (cunoașterea unor sisteme de semne, a unor coduri) nu mai garantează succesul comunicării; interpretul nu mai este un element inactiv, depersonalizat, (un simplu decodor automat de semne) al actului de comunicare, ci, dimpotrivă, un element creator, cu identitate, care trebuie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
analiză compozițională a frazei. De ce? Pentru că rolul pe care-l joacă contextul pare a fi cel puțin la fel de important ca cel pe care-l joacă textul <footnote id = "3"> citation author = "Mircea D. Horubeț"> Folosesc conceptul de text ca entitate semiotică Într-o semiotică a comunicării, cum ar spune Eco. Prin el Înțeleg o Înlănțuire de semne produse cu scopul de a comunica. Textul este opus, astfel, semnului (care este unitatea centrală Într-o semiotică a semnificării - Eco 1982, p. 14
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
frazei. De ce? Pentru că rolul pe care-l joacă contextul pare a fi cel puțin la fel de important ca cel pe care-l joacă textul <footnote id = "3"> citation author = "Mircea D. Horubeț"> Folosesc conceptul de text ca entitate semiotică Într-o semiotică a comunicării, cum ar spune Eco. Prin el Înțeleg o Înlănțuire de semne produse cu scopul de a comunica. Textul este opus, astfel, semnului (care este unitatea centrală Într-o semiotică a semnificării - Eco 1982, p. 14). Diferența dintre enunț
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Folosesc conceptul de text ca entitate semiotică Într-o semiotică a comunicării, cum ar spune Eco. Prin el Înțeleg o Înlănțuire de semne produse cu scopul de a comunica. Textul este opus, astfel, semnului (care este unitatea centrală Într-o semiotică a semnificării - Eco 1982, p. 14). Diferența dintre enunț și text devine astfel doar una de perspectivă de abordare</citation> </footnote>. Faptul că scopul/obiectivul comunicării nu mai este de a vehicula o semnificație lingvistică (prin codaredecodare), ci de a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
P, ar fi avut relații privilegiate cu persoana În discuție (cu șeful statului); P Îi transmite acest lucru lui H, nu atât prin mijoacele verbale folosite ( Nu mai discutăm despre acest subiect), cât mai ales prin combinarea Într-o Țesătura semiotică unică și 17 irepetabilă a semnelor vocale cu cele ale expresiei feței și cu cele ale expresiei privirii. Nici P Însuși nu ar putea verbaliza propria lui stare pentru simplul motiv că ea nu are o formă bine definită, nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
există pe lângă text și este relevant În raport cu acesta. Agentul uman aflat În poziția de interpret al unui enunț percepe două entități distincte: un stimul puternic (care va fi numit ostensiv - În teoria pertinenței), adică enunțul, și un fundal, o Țesătură semiotică de alți stimuli / alte semne, mai mult sau mai puțin relevanți / relevante În raport cu textul la momentul receptării acestuia. Acest fundal formează contextul la nivelul interpretului. Este lesne de observat faptul că ceea ce numim context, În acest caz, este posterior producerii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de la Hobart, Hervey ș.a. <ref/>, conform căreia contextul poate fi: intern;extern; psihologic. CAPITOLUL II. CONTEXTUL INTERN Noțiunea de context intern se individualizează, ca abordare, prin aceea că, atât enunțul/textul, cât și contextul, sunt considerate ca aparținând aceleiași lumi semiotice, mai precis aceluiași sistem de semne. Rezultă că se pot identifica diferite tipuri de contexte interne În funcție de sistemele de semne care există. 2.1. Contextul lingvistic Sistemul de semne care joacă cel mai important rol În comunicarea interumană este sistemul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ar trebui să fie valabil și pentru cea de co-text. Textul, privit ca entitate pur lingvistică, atrage după sine natura eminamente lingvistică a elementelor co-textuale. Întrebarea este cum privim co-textul În situația În care utilizăm noțiunea de text din perspectivă semiotică: un text format din alte semne decît cele lingvistice <footnote id = "30" > Iată câteva opinii În favoarea considerării textului ca un fapt semiotic: 1) Hjelmslev: textul este definit ca fiind o Înlănțuire de semne, sau un proces semiotic (Apud Johansen, J.D.
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de interpretare (În calitate de text) el intră Într-o structură triadică (al treilea element fiind referentul). Autorii propun următoarea definiție a textului: „un sign-act prin intermediul căruia cineva [un emițător] se adresează altcuiva [receptor] despre ceva cu ajutorul uneia sau a mai multor semiotici, care pot fi mai mult sau mai puțin codate” (Johansen, J.D., Larsen, S.E. 2002, p.129) 3) Carmen Vlad: (cu referire la textul literar, numit de ea „text-aisberg”) „o categorie lingvistico-semiotică, de o complexitate funcțională și structurală fără egal În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Semnele care intră În compoziția textelor aparțin unor coduri specifice ” (Sebeok 2002, p. 24) </footnote>. O posibilitate de discriminare ar fi următoarea: să numim co-text anturajul de semne corespunzător fiecărui tip de semn utilizat Într-un text privit din perspectivă semiotică. Astfel, un text ar putea fi interpretat Într-un ansamblu de co-texte verbal/lingvistic, non verbal, paraverbal - care, prin interacțiune semantică, ar constitui contextul. Semnul făcut de un autostopist, cu degetul mare orientat spre o anumită direcție, și adresat conducătorului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sale, omul tratează lucrurile din jurul său ca fiind semne” <ref id=”53”> Ogden and Richards 1936, p. 50 referință </ref>, ei extind sfera interpretării dincolo de cuvinte, dincolo de limbajul verbal, plasând-o acolo unde, de fapt, Îi este locul: În domeniul semioticii. Ca și Wittgenstein, cei doi autori inserează procesul de semnificare-interpretare În dinamica acțiunii/vieții umane. Ca urmare a faptului că omul se mișcă Într-o lume de semne, nici o experiență de viață nu poate ocoli interpretarea. Fiecare experiență lasă urme
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Ceea ce Îi lipsește este experiența anterioară În raport cu aceste semne. Aflându-se pentru prima dată Într-o asemenea situație-semn, și nedispunând de contexte psihologice care să confere semnificație semnelor, interpretarea corectă este imposibilă. Interpretul are o imagine 106 vagă asupra situației semiotice În care se află - activitate de zbor cu avioane militare, dar el nu face parte din ea, el nu poate fi inserat În această acțiune, În această formă de viață, pentru că nu are competența semiotică necesară. Pentru el, lumea referențială
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
imagine 106 vagă asupra situației semiotice În care se află - activitate de zbor cu avioane militare, dar el nu face parte din ea, el nu poate fi inserat În această acțiune, În această formă de viață, pentru că nu are competența semiotică necesară. Pentru el, lumea referențială din jurul său are o cu totul altă semnificație decât cea pe care, aceeași lume, o are pentru un aviator. Dacă istoria sa În raport cu acest gen de situații-semn este zero, posibilitatea de a interpreta adecvat enunțul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
situații-semn este zero, posibilitatea de a interpreta adecvat enunțul este, de asemenea, zero. Cum se schimbă situația În cazul În care cei doi participanți la actul de comunicare sunt piloți militari? A fi pilot Înseamnă a trăi Într-o lume semiotică specifică. În această lume, pentru interpretul competent, totul are sens. În momentul În care un pilot oarecare s-a instalat În poziția de conducător de zbor, cu indicativul Startul, el devine parte integrantă a unei activități, a unei situații-semn care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a efectuat pregătirea preliminară a zborului (situație În care s-ar fi observat starea lui 326) ș.a. Cu siguranță, În condițiile unui asemenea enunț, chiar dacă atât de puțin diferit de cel normal, Startul nu ar fi aprobat decolarea, pentru că situația semiotică reală nu mai putea fi Încadrată În nici o schemă logică, contextul nu mai avea un caracter generator, anticipativ conform acelorași scheme logice. Chiar dacă Ogden și Richards se ocupă cu precădere de cuvinte și de modul În care acestea semnifică (la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]