22,588 matches
-
divină, te copleșește mai crîncen. însemnările pe care le voi face aici aș dori să fie o încercare de pătrundere în mine însumi, lentă, necruțătoare, francă și de absolută sinceritate. Impresiile despre alții, despre lumea din afară vor înfățișa nu senzațiile momentane, ci mai ales - așa aș vrea cel puțin - păreri filtrate prin judecata mea rece, obiectivă, ceva ca o reflectare vie în oglinda sufletului meu. Așa, sînt sigur că se vor cuprinde aici lucrurile și întîmplări prezente, viitoare sau trecute
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
care mi se dăduse de dimineață era sub pecetea tainei. Acum pot s-o spun însă cu toată sinceritatea : eu veneam în locul domnului Liiceanu". Și ce are a face, nu ne putem opri a nu ne întreba! Profesorul Zaciu are senzația a fi căzut într-o "cursă", deoarece la emisiune intervenea și Goma.Intempestiv, situația îi apărea astfel "complet nenaturală, artificială", ba avînd chiar "și o latură ușor comică" (sic!). Criticul clujean se simte dizgrațiat: Noi păream niște pămînteni nenorociți, muritori
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
altfel, dacă nu s-ar deroba, eschiva, ar înnebuni; alții, pentru că nu s-au confesat ca unui duhovnic... Când se vorbește prea mult de morală, ceva nu-i în regulă, prezis. "Un epicureean al oribilului", Cioran. Există plăceri... care produc senzația... de numit... însoțită de surâsul mască, ce întârzie pe figura omului, mai mult decât ce îl poate produce... Invers. Ce spune I. în capitolul fără de soț este ca și un ecou la viața lineară a lui C., - ceva vag îndepărtat
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
altfel, dacă nu s-ar deroba, eschiva, ar înnebuni; alții, pentru că nu s-au confesat ca unui duhovnic... Când se vorbește prea mult de morală, ceva nu-i în regulă, prezis. "Un epicureean al oribilului", Cioran. Există plăceri... care produc senzația... de numit... însoțită de surâsul mască, ce întârzie pe figura omului, mai mult decât ce îl poate produce... Invers. Ce spune I. în capitolul fără de soț este ca și un ecou la viața lineară a lui C., - ceva vag îndepărtat
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
convinge că e vorba de unul și același interpret. Însă versatilitatea în sine n-ar fi decât condiția exterioară a marii sale arte: șocantă e profunzimea la care e capabil să coboare actorul, prin declanșarea unui mecanism de autogenerare a senzațiilor și de copleșitoare intensitate a trăirilor. Non-eroii lui Victor Rebengiuc pun imense probleme de compoziție. Marele pariu al interpretărilor sale e cum să ridice și să coboare instantaneu o personalitate aparent insignifiantă, incoloră, din rama ei banală, pentru a o
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
nu sunt chiar așa de răi, Mitch Wilkinson (Ed Harris) et Co. Mitch vine și el din istorie și vrea să facă istorie cu orice preț, ex catedra, se înțelege. Filmul se deschide cu o lecție de istorie, din păcate senzații foarte tari nu mai pot surveni, gen "cine l-a ucis pe Kenedy?", dat fiind faptul că ucigașul lui Abe Lincoln a apărut și pe scenă strigînd memorabil, "Sic semper tyrannis!". Borges face o minunată analogie dintre moartea lui Cezar
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
supravegherii în desfășurare, fapt ce îi îmbogățește percepția și trăirile, chiar dacă într-un mod oarecum echivoc: el resimte deopotrivă atracție și oroare față de acest procedeu, fiind observator lucid și implicat ("spectator brechtian", îl numește Banu), dar încercînd, totodată, și o senzație de plăcere deloc inocentă, ba chiar "perversă și suspectă", care îl face să sucombe efectelor emoționale ale acestei strategii dramatice ( acesta e "spectatorul aristotelic", captivat de jocul supravegherii). Raportul cu intriga se modifică și el, "dublarea" privirii spectatorului conferindu-i
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
House of Cards" (1969), "1-1-1-1" și alte lucrări timpurii similare, componentele - plăci și stâlpi din metal - sunt atât de bine balansate încât par lipsite de greutate. Născute din manipularea unor forțe elementare - gravitație, frecare - lucrările fac privitorul să simtă o senzație viscerală de anxietate în așteptarea unei prăbușiri iminente. Este aceeași senzație pe care o trăiești navigând prin labirintul interior al "Intersecției", lucrare concepută decenii mai târziu. O construcție intitulată "Delineator" (1975) este alcătuită din două mari plăci dreptunghiulare din metal
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
plăci și stâlpi din metal - sunt atât de bine balansate încât par lipsite de greutate. Născute din manipularea unor forțe elementare - gravitație, frecare - lucrările fac privitorul să simtă o senzație viscerală de anxietate în așteptarea unei prăbușiri iminente. Este aceeași senzație pe care o trăiești navigând prin labirintul interior al "Intersecției", lucrare concepută decenii mai târziu. O construcție intitulată "Delineator" (1975) este alcătuită din două mari plăci dreptunghiulare din metal. Prima este așezată pe podeaua unei săli pe care o ocupă
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
șir jocul luminii unei lumînări. Nu am cunoscut-o niciodată și, în mod paradoxal, mi s-a părut întotdeauna că ne știm prea bine. Fiind prezentă în destinele și amintirile unor oameni care înseamnă foarte mult pentru mine, am avut senzația, mereu, că este și în mine. Că am avut contact direct, într-o formă sau alta, că ne știm bine. Cîteva din poeziile lui Emil Botta, copiate pe coli A4 cu scrisul meu de puștoaică rebelă, m-au însoțit peste
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
mai specioasă și mai ilogică, aducînd cu argoul pestriț al unor copii născocind expresii bizare. Avem supracorzi și singularități, avem extincții termice și universuri inflaționare, tot așa cum avem găuri negre sau lumi pluridimensionare în fața cărora nu poți să nu capeți senzația că ai nimerit într-o lume ireală. De pildă, nimeni nu a văzut o particulă cuantică, și totuși fizicienii vorbesc despre o puzderie de particule de a căror existență nu se îndoiesc. Pe scurt, știința a ajuns pe nesimțite să
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
a fost atîta vreme îndopată cu expresii mate de o perfectă sterilitate semantică, o expresie ca cea de "natură unitară" poate suna emfatic și găunos. În realitate, expresia surprinde întocmai trăsătura fundamentală a gîndirii lui Platon. Filozofia grecului îți lasă senzația că toate bucățile lumii se îmbucă perfect într-o structură încăpătoare și largă, a cărei cunoaștere nu are nevoie de nefasta fragmentare pe specialități pe care oamenii de știință au adus-o în zilele noastre. Și astfel, nefisurată în domenii
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul, Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, Îngerul, ca teme recurente, dar și întregul său registru de forme, trimit nemijlocit spre o lume cu morfologii așezate, puternice și recognoscibile, care dau de multe ori senzația ciudată că artistul nu inventează, că imaginația sa refuză consemnele mobilizării și că totul se rezumă la o anumită ordine prestabilită. Artist al memoriei, al reactivării unor imense depozite de forme confirmate, Maitec pare un executor testamentar și un exponent
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
mod firesc, emoții și a provocat reacții foarte clare; au apărut destule demontări ale acuzațiilor aduse filosofului Gabriel Liiceanu. S-a spus, printre altele, că textul e utilizabil ca exemplificare (de uz didactic) a erorilor de argumentare. Am avut aceeași senzație: articolul în cauză poate fi folosit, în absența oricărei informații prealabile despre cel atacat, ca un exemplu de rele practici argumentative: e un text care, la o lectură atentă, își anulează din interior orice valoare de adevăr. Unul din principalele
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
este că aproape de fiecare dată lui Sorin Stoica îi reușește conversia. Curios la culme, ca babele rurale pe care le portretizează memorabil, autorul ascultă știrile, cântărește întâmplările și vede oamenii. Nu-i plac Nicolae Breban și Mircea Cărtărescu, tocmai din cauza senzației de in-uman pe care cei doi scriitori i-o creează. Dacă în jurnalul său Cărtărescu își declară dezinteresul față de oameni și înalta autoconsiderație, diaristul dintr-o altă generație se visează o "muscă mică și fâșneață care să se strecoare terorizată
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
bine decît ei. Textele lui, dacă vor fi trecute prin sita unei necruțătoare selecții stilistice, cu lăsarea pe dinafară a adjectivelor mustind de sirop calofil și cu renunțarea la chichițele retorice de umplutură, vor putea atinge pragul performanței estetice. Altminteri, senzația pe care o ai e că autorul se cufundă în voluptatea propriilor cuvinte, amețindu-se pe măsură ce scrie și înflăcărîndu-se cu atît mai tare cu cît amețeala sporește și mai mult, și asta pînă cînd atinge acel punct dincolo de care nimeni
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
reacțiile, polemicile, starea de disconfort instalată acut în lumea noastră teatrală. În ultimii ani, asta se simte din ce în ce mai tare. Generozitatea, boieria, luciditatea sînt înlocuite de umori, de visceralități, de superficialitate, de inconsecvențe de tot felul - una scriem și alta votăm. Senzația că sînt găști, jocuri, că se plătesc polițe - de multe ori, inexactități - de aici vine. Responsabilitatea alegerii unui juriu rămîne, cred, problema esențială și determinantă pentru strălucirea sau pentru umbra în care este pusă mișcarea teatrală în anul respectiv. Gafele
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
autorilor. Ultimul volum? Deși realizată și apărută postum, antologia de "poeme bănățene" Intrarea în casă a fost concepută în cea mai mare parte a ei de Ioan Flora. În cea mai mare parte, spun, și nu întru totul, fiindcă am senzația că există undeva la mijloc un clivaj oarecum conjunctural: ceea ce se dorise a fi o selecție tematică din poezia lui Flora, axată pe o inventariere de atmosferă nici tocmai geografică, nici tocmai antropologică sau existențială, devine, cum-necum, un op omagial
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
finaluri sînt mai fragile, aplecate, cavalerește, spre romantisme desuete: Și-apoi, cu o regală nepăsare,/ Să te scobori pe trepte de sonete,/ Spre inima-mi ce-ți cade la picioare,/ Ca un umil buchet de violete?" (Din umbră). Lumea unor senzații cînd deșirate, cînd burdușite cu proză și strunite din sfori de păpușari prinde, în fine, contur în Creionări. De pildă, parcul englezesc, văzut cu un umor răzbit prin ceață, în Cromolitografie: "Lachei reflectă'n nasuri roșul frac,/ Din nasuri în
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
de acesta. În toate regimurile dictatoriale, fără excepție, există acest amestec impur de dragoste paternă și severitate maximă al conducătorului, aliaj care probează de fapt caracterul umoral al autorității care nu se conduce după legi, ci după dispoziții sufletești, după senzații și instincte. Modelul îl putem întîlni în romane celebre, Generalul în labirintul său, de García Márquez, Piticul, de Pär Largerkvist, etc dar întotdeauna satrapiile sud-americane, cele orientale sau africane au avut un plus de exotism ilustrat de un Kim Ir
Un copil al secolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9856_a_11181]
-
să numim limba pe care o citeam - jargon de nișă, snobism lingvistic, dialect dîmbovițean? - și în fine ni s-a aplecat de tot înghițind, gălușcă după gălușcă și nod după nod, o limbă atît de stîlcită încît am trăit cu senzația că, deși revista a fost publicată în România pentru cititorii români, ea a fost de fapt scrisă de niște semidocți cărora le place să se citească între ei. Nu știm cum să numim jalnica pseudo-limbă română pe care am găsit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
Cosmin Ciotloș Nu știu dacă e vreo inerție subliminală sau vreun efect secundar al celui de-al doilea titlu (Teatru descompus), dar senzația cu care am citit proaspătul volum de teatru al lui Matei Vișniec nu era străină de o anumită formă a dezagregării. Și de o stranie varietate a depeizării (cu un termen al lui Guy Scarpetta). Și de un reflex al
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
totdeauna am noroc - nu se știe de ce) este că acești "mijlocitori" sunt ființe de mare calitate sufletească și spirituală. Ele sunt: Doris Jurgea-Negrilești, văduva marelui autor de memorii Gh. Jurgea-Negrilești, al cărui volum Troica amintirilor - sub patru regi a făcut senzație anii trecuți. Mă întreb de ce cartea nu este republicată în a doua ediție, întrucât ea e cunoscută și admirată și de românii din SUA - am aflat. Portretul doamnei Doris i l-am făcut în prefața la Troica amintirilor, nu mai
Viaţa improvizată by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9879_a_11204]
-
Zeus, pe când Andi, fiul ei, este, pur și simplu, agilul Hermes. în felul acesta, existența se improvizează, se face mai manevrabilă. Este o slăbiciune și o putere în același timp. Slăbiciune, pentru că simți că-ți lipsește ceva. Putere, pentru că ai senzația că deții totul. E ceva complex, bineînțeles. Un element, neobișnuit în acest sens este că visul însuși pare o ficțiune... Expresia literară capătă câteodată această formă onirică. Ca om normal exiști dacă cugeți în mod cartezian. Ca artist - și nu
Viaţa improvizată by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9879_a_11204]
-
violacee..." (pp. 12-13) După un astfel de fragment, categoric, cititorul are nevoie de săruri să se trezească, dar, odată deșteptat, nu se poate să nu își pună întrebarea: totuși, unde este pornografia? Fascinația fizică este indiscutabilă, gesturile și, mai ales, senzațiile trebuie să fie amețitoare, etalarea lor publică este nerușinată, dar până la pornografie ar mai fi ceva pași. Mai ales că artisticitatea stilului nu poate fi pusă la îndoială. Copilăria este perioada paradisiacă a existenței umane. Viața este înainte, toate drumurile
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]