5,139 matches
-
les plus usuelles sont refoulées par des souvenirs d'ordre différent et qui excluent toute simultanéité avec elles dans la conscience." Ceea ce, știm deja, prilejuiește momentul de fericire vie sau de tristețe indicibilă, inexplicabile în primele clipe, este repetarea condițiilor senzoriale, oarbe la înțelesul lucrurilor, ale scenei trecute. Dacă acest "cadru al senzațiilor" este, prin întîmplare, recreat, pot țîșni la suprafața trăirii, aruncînd în stare de vibrație conștiința suspendată, însă febril căutătoare a sensului transformării, clipe îngropate în uitare, dar latente
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
adapă ca semn al tulburării apei? În finalul psalmului, Dumnezeu îl înfruntă pe Iacov și din această "mare poveste" nu iese nimeni învingător. Psalmistul nu urmărește desacralizarea ci, mai degrabă, are nevoie de corporalizarea divinității, vrea o experiență a atingerii senzoriale a lui Dumnezeu: "Vreau să te pipăi și să urlu: Este!" Dar această concepție antropomorfică despre "divinitate" (mitologia greacă) aduce pe zei în sfera omenescului, desacralizându-i. În intenția psalmistului deslușim orientarea spre straturile arhaice ale existenței umane, spre experiența originară
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dizarmonică, sincopată, țipată la trompetă, histerică" (N. Manolescu). Poezia Plumb poate fi considerată expresia concentrată a creației bacoviene. Lacustră Unul din motivele fundamentale bacoviene este acela al ploii, al umezelii, al singurătății. În poezia Lacustră, poetul contemplă ploaia, la început senzorial "aud plouând", "aud materia plângând", într-o atmosferă monotonă. Metafora "locuințelor lacustre" sugerează un sentiment al izolării, într-o provincie pustie, spaima întoarcerii materiei în haosul primordial. Ploaia a devenit un mod de existență a materiei, care generează singurătatea totală
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
două părți și având ca temă centrală limitarea cunoașterii umane, Elegia a zecea exprimă suferința poetului, în lipsa unui organ total care să-i asigure cunoașterea absolută. Eul contemplativ ajunge să se autocontemple și constată că simțurile sale deformează realitatea. Cunoașterea senzorială este incompletă deoarece simțurile acționează separat și nu pot oferi o cunoaștere totală: "vine vederea mai întâi, apoi pauză"; "vine mirosul, apoi liniște", " apoi gustul", "vibrația umedă, apoi iarăși lipsă". Poetul și-ar dori un corp deosebit care să-i
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
menite să limiteze sângerările, să crească performanțele musculare etc. Nu întâmplător tot catecolaminele sunt cele care pregătesc organismul pentru sex. Unele persoane reacționează supărându-se la ciupituri, palme sau gâdilat; aceasta, în primul rând pentru că fiecare dintre noi are arii senzoriale hipersensibile și arii mai puțin sensibile. De exemplu, unele persoane sunt foarte sensibile pe spate și nu simt mare lucru pe piept; altele se excită foarte tare pe piept, dar își neglijează picioarele... Destul de interesant este cazul fundului, care, deși
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fi menționat în treacăt. Ceea ce trebuie spus aici este că, pe parcursul dezvoltării sociale, oamenii au „reușit“ să asocieze expunerea zonei genitale cu vulnerabilitatea, au acoperit-o și astfel au uitat s-o exploreze cu simțurile de bază. La om, aparatele senzoriale de bază sunt văzul și auzul. În ceea ce privește propria zonă genitală, ea nu este explorată cu nici unul dintre ele (cu auzul e chiar greu, nu-i așa?). Singurul analizator pe care-l folosește frecvent omul pentru zona sa genitală este cel
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
piramidei se află nevoile rudimentare, iar spre vârf sunt cele care cer împlinirea de sine. Ei bine, pe măsură ce pornim spre vârful piramidei, ceea ce era perceput ca fiind plăcut devine ceva frumos. De obicei, ceea ce este plăcut este ceva cunoscut pe cale senzorială (văz, auz, miros, atingere, propriocepție, interocepție etc.), se află într-o cantitate optimă și răspunde unor nevoi fundamentale. În schimb, ceea ce e frumos nu este obligatoriu să vină din exterior (căci există vise, reverii, fantasme frumoase), și chiar dacă este perceput
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
văz, auz, miros, atingere, propriocepție, interocepție etc.), se află într-o cantitate optimă și răspunde unor nevoi fundamentale. În schimb, ceea ce e frumos nu este obligatoriu să vină din exterior (căci există vise, reverii, fantasme frumoase), și chiar dacă este perceput senzorial, este integrat la un nivel foarte înalt în cadrul psihismului nostru. Frumusețea sexului se-nvață Atunci când vreau să înțeleg marile taine ale comportamentului uman, obișnuiesc să pornesc de la copii. Așa voi face și acum. Copiii își abordează propria sexualitate și pe
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
chiar alegerea unor vedete pentru rolurile titulare se oferă imaginea de spectacol. Poetica erosului, în text și în film, nu are aceleași componente. Dan C. Mihăilescu sesizează în textul lui Eliade "jocul de flacăra pură al fecioarei, acea feroce provocare senzorială, melanj indiscernabil de inconștiență și fatalitate, de siguranță posesiva, indecizie și dăruire paralizanta, de calcul și orbire a simțurilor, de ocrotire maternă și triumf prin care fecioara dezlănțuie în bărbat energiile desăvârșirii, mereu la un pas de prăbușire".31 În
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
limbaj-limbă-vorbire, discursul narativ impune concretizarea enunțării că act individual de comunicare. "Flux spontan, cu totul natural ființei umane", procesul de comunicare declanșează "pătrunderea în domeniul ipoteticului: senzațiile se grupează în percepții și intuiții, acestea se dirijează către expresii. Odată ce fluxul senzorial se asociază expresivității lingvistice, începe nașterea conceptelor și a întregii lumi teoretice." 1 Procesul se reia psihologic după stocarea în memorie, în funcție de intențiile de comunicare, de strategii și situații concrete; astfel, "orice vorbire este ceea ce este și se sprijină pe
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
multe reprize. Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic - aspect care l-a interesat predilect pe Piaget - se prezintă ca o succesiune de stadii: Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și coordonării capa cităților senzoriale și motorii ale copilului. Principalul ”instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio - motorie, în timp ce principala ”achiziție” este permanența obiectului. Perioada preoperatorie (2 - 7/8 ani) Este o etapă pregătitoare pentru stadiul următor, dar care merită urmărită de sine
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Piaget Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic, se prezintă ca succesiune de stadii (J. Piaget a fost interesat cu predilecție de acest aspect). I Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și coordonării capacității senzoriale și motorii ale copilului. Principalul instrument psihic al adaptării la realitate este schema senzorio - motorie. Principala achiziție este permanența obiectului. Inteligența are la bază mobilizarea schemelor senzorio - motorii și coordonarea lor până la găsirea alternativei eficiente. Inteligența rămâne legată de inteligența
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
morale; - sentimentele estetice; - sentimentele de prietenie; - viața în grup. Preadolescenții sunt caracterizați prin sensibilitate mărită. În adolescență are loc procesul de trecere spre organismul adult și putem vorbi despre apariția și dezvoltarea unor procese importante anatomice, fiziologice și psihice: - recepția senzorială nespecializată (cu excepții); - se dezvoltă atenția voluntară; - memoria verbal - logică; - imaginația creatoare. Conținutul memorial reflectă în mare măsură interesele lui (rețin ușor date legate de orientarea profesională). Procesele gândirii se perfecționează. În această fază se înregistrează trecerea de la gândirea concret
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
preadolescenței și mai puțin de caracteristicile motivației învățării uneia sau alteia dintre clase. CONCLUZII 1.a. În legătură cu stimularea propriu-zisă a activității de învățare realizată prin intermediul motivelor cu valență dinamogen - activatoare ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali: evitarea expunerii elevilor în mod repetat la stimuli cu proprietăți constante, la monotonia senzorială a atmosferei din clasă, la stimuli care sunt foarte conservanți (stil de predare, ascultare, aplicare, evaluare); - trebuința pentru o varietate de factori cognitivi optimal prezentați în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
1.a. În legătură cu stimularea propriu-zisă a activității de învățare realizată prin intermediul motivelor cu valență dinamogen - activatoare ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali: evitarea expunerii elevilor în mod repetat la stimuli cu proprietăți constante, la monotonia senzorială a atmosferei din clasă, la stimuli care sunt foarte conservanți (stil de predare, ascultare, aplicare, evaluare); - trebuința pentru o varietate de factori cognitivi optimal prezentați în așa fel încât fiecare unitate de informație și fiecare sistem de acțiuni educative să
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
produc înțelegerea. Fiecare persoană se comportă în mod Marketing și auditul în marketing diferit în activitatea de achiziție a informațiilor. Unele informații sau părți ale acesteia pot fi selectate, iar alte pot fi ignorate. Informațiile pot fi recepționate prin intermediul organelor senzoriale - văz, auz, miros, gust și tactil. Activitatea de selectare impune ca numai unele informații senzoriale să fie recepționate și să li se dea atenție. Intrările de informații sunt bine primite dacă există o legătură cu un eveniment anticipat și dacă
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
activitatea de achiziție a informațiilor. Unele informații sau părți ale acesteia pot fi selectate, iar alte pot fi ignorate. Informațiile pot fi recepționate prin intermediul organelor senzoriale - văz, auz, miros, gust și tactil. Activitatea de selectare impune ca numai unele informații senzoriale să fie recepționate și să li se dea atenție. Intrările de informații sunt bine primite dacă există o legătură cu un eveniment anticipat și dacă informația primită ajută la satisfacerea unei necesități curente. Prin natura sa omul supune informațiile la
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
al organizației. Modificările funcționale - sunt acele modificări care afectează stabilitatea, eficiența, comoditatea sau siguranța. Prin adaptări sau modificări, produsul poate să fie la dispoziția unui număr mai mare de consumatori, contribuind la creșterea pieței de desfacere. Modificările estetice - schimbă percepția senzorială asupra produsului prin modificarea gustului, mirosului, stilului, percepției tactile sau sunetului. Schimbările estetice pot diferenția în special mărcile dar, uneori, aprecierea estetică este foarte subiectivă. Marketing și auditul în marketing 6.2.2. Dezvoltarea produselor noi În general, noile produse
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
interioare ale magazinului. Exteriorul magazinului ca prim element de contact, influențează consumatorul prin imaginea clădirii în care se află amplasat, prezentarea vitrinelor, traficul din preajmă, prezența locului de parcare. Interiorul magazinului poate influența comportamentul de achiziționare prin apelarea la sistemul senzorial. Estetica, modul de amenajare al standurilor, dispunerea ferestrelor, iluminarea, decorul, Marketing și auditul în marketing culorile, sunetul, miresmele și ordinea contribuie la stabilirea atractivității pentru un magazin. Imaginea magazinului depinde și de reputația pentru integritatea etică, serviciile furnizate, localizare, sortimentul
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
capturării este să se zbată câteva minute în iarbă sau în coșul pescarului. Atât. Studii recente au arătat că, dacă reacția la un anumit mediu diferă în mod considerabil de la o specie la alta, peștii sunt dotați cu un sistem senzorial complex, periferic și central, ceea ce ne îndreptățește să credem că și ei suferă. Apărători ai naturii, aveți milă și de confrații noștri înotători! Fiindcă și noi am fost pești înainte de a fi oameni. Se pare că, înainte, aveam înotătoare în loc de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în aceeași măsură cu violeta, brebenocul, bradul, furnica, ursul, luna sau soarele. Nu mai mult. Când începem să ne aplecăm asupra inteligenței omului, ne dăm seama că aceasta este multiplă. Unii au o inteligență academică, alții au o inteligență instinctivă, senzorială... Unii oameni sunt inteligenți pentru că au fler, la fel cum câinele adulmecă o urmă. Noi, oamenii, ne-am pierdut formele primitive de inteligență, ne-am pierdut acea facultate de a intra în relație cu natura. Am uitat cum se ține
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
adaptare generate de conflicte afective de natură familială ο are dificultăți de adaptare generate de mediul școlar V. Situația școlară - rezultate obținute la învățătură, la concursuri școlare, cercuri VI. PROCESE ȘI CAPACITĂȚI COGNITIVE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. Procese senzoriale (senzații și percepții) ο are un câmp vizual central și periferic extins ο are capacitate de a diferenția cu precizie nuanțele cromatice ο are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanței dintre obiecte ο are capacitate de autocontrol asupra propriilor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
imaginativi" sau "sentimentali", care pornesc de la idei abstracte în rodirea imaginației, memoria lui Creangă îl înserează unei categorii "de ordine senzațională" în creativitate, datorită crede Iorga unei sanguinități cu totul deosebite în sfera cerebrală, aceasta fiind cea care determină abundența senzorială: "el vede admirabil; faptele care trec pe dinaintea ochilor lui glumeți își pun adânc pecetea în masa creierilor lui, scăldați de un sânge îmbielșugat în globule ă!), și urma lăsată nu se mai șterge niciodată. În orice moment, Creangă poate dispune
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
învățământ are ca obiectiv general de prima importanță dezvoltarea gândirii copilului, în special a gândirii logice, raționale, iar procesul de predare-învățare a limbii române nu face excepție. După cum sublinia H. Wald, cunoașterea umană trece printr-un salt calitativ de la oglindirea senzorială,individuală, la reflectarea superioară, rațională a 4 Academia R.S.R. Institutul de lingvistică, "Dicționarul explicativ al limbii române", DEX, Editura Academiei R.S.R., București, 1975, p.374. 5 Al. Roșca și colectivul, "Psihologie generală", Editura didactica și pedagogică, București, 1986, p.375
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
op.citată, p.158-159. 32 ar coborî de la judecăți universale la judecăți particulare. De altfel, silogismul însuși este, în același timp, și generalizant și particularizant. Contradicția dintre inducție și deducție rezidă în faptul că, în vreme ce inducția este o ridicare de la senzorial la rațional, deducția este o mișcare exclusiv rațională, fie că urcă, fie că coboară 44. Inducția se termină în momentul în care atinge planul logicului. Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă logică, inducția se transformă în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]