2,466 matches
-
grosimea septului interatrial, prezentându-se ca o formațiune compactă, alungită (5-7 mm lungime, 2-5 mm grosime), care ia naștere din mai multe fibre dispuse în evantai și se continuă în jos cu fasciculul His care pătrunde în porțiunea fibroasă a septului interventricular. Vascularizația nodului atrioventricular este asigurată în aproximativ 85% din cazuri de artera coronară dreaptă, în restul de 15% provenind din artera circumflexă. Inervația nodului atrioventricular este asigurată atât de fibre simpatice provenind din ganglionii simpatici cervicali, cât și de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
întârzierea conducerii la nivelul nodului atrioventricular este ilustrată prin segmentul izoelectric situat între unda P și complexul QRS. O metodă mai precisă de evaluare o reprezintă însă înregistrarea electrogramei fasciculului His cu ajutorul unui cateter introdus pe cale venoasă și plasat pe septul interatrial în regiunea nodului atrioventricular. În această poziție, cateterul poate înregistra atât depolarizarea atrială și ventriculară cât și o deflexiune situată între acestea, corespunzătoare depolarizării hisiene (fig. 5.11). De pe această înregistrare poate fi apreciată atât conducerea suprahisiană (intervalul A-
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și calea lentă cu perioadă refractară ceva mai scurtă. În realitatea, se pare că aceste căi reflectă mai degrabă modalitatea de abordare a nodului atrioventricular de către impulsurile care vin dinspre miocardul atrial, calea rapidă, cu un abord anterior din spre septul interatrial conținând mai ales celule de tip tranzițional cu potențial de acțiune de tip rapid, în timp ce calea lentă, cu un abord posterior conține celule de tip nodal cu potențial de acțiune de tip lent. Nu este clar în ce măsură prezența conducerii
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
pe calea sistemul His-Purkinje care constituie calea de conducere specializată care transmite excitația în cei doi ventriculi. Anatomic, fasciculul His ia naștere în porțiunea inferioară a nodului atrioventricular și se întinde pe aproximativ 1 cm în porțiunea superioară dreaptă a septului interventricular unde se bifurcă în două ramuri: ramul drept mai lung și mai subțire și ramul stâng mai gros, împărțindu-se după un scurt traiect într-un fasciculul anterior și unul posterior. Aceste ramuri se continuă cu mai multe prelungiri
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
mare a depolarizării rapide. Aceasta favorizează o conducere rapidă ce atinge la om 2 m/s în fasciculul His și 1,6 m/s în rețeaua Purkinje. Durata totală a activării ventriculare este de 60-100 ms (fig. 5.13). Activarea septului interventricular Are loc de la stânga spre dreapta, mai ales prin conducere miocardică, fibrele Purkinje penetrând 3-5 mm în porțiunile apicale și mijlocii ale părții stângi a septului. Activarea părții drepte a septului are loc ceva mai târziu în zona inferioară
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Durata totală a activării ventriculare este de 60-100 ms (fig. 5.13). Activarea septului interventricular Are loc de la stânga spre dreapta, mai ales prin conducere miocardică, fibrele Purkinje penetrând 3-5 mm în porțiunile apicale și mijlocii ale părții stângi a septului. Activarea părții drepte a septului are loc ceva mai târziu în zona inferioară, în timp ce porțiunea bazală și posterioară, în care nu există fibre Purkinje, sunt ultimele care se activează. Activarea ventriculului stâng Primele arii miocardice excitate sunt cele situate la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
este de 60-100 ms (fig. 5.13). Activarea septului interventricular Are loc de la stânga spre dreapta, mai ales prin conducere miocardică, fibrele Purkinje penetrând 3-5 mm în porțiunile apicale și mijlocii ale părții stângi a septului. Activarea părții drepte a septului are loc ceva mai târziu în zona inferioară, în timp ce porțiunea bazală și posterioară, în care nu există fibre Purkinje, sunt ultimele care se activează. Activarea ventriculului stâng Primele arii miocardice excitate sunt cele situate la terminarea ramurii drepte și stângi
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
este cuprinsă între 0,12-0,21 s. Complexul QRS reprezintă depolarizarea ventriculară, fiind o undă polifazică cu o durată de 60-120 msec, determinată de secvențele succesive de activare a celor doi ventriculi (fig. 5.18): - Unda Q este expresia depolarizării septului interventricular care începe din partea stângă a acestuia și se propagă spre dreapta prin miocardul contractil. - Unda R este expresia depolarizării regiunilor endocardice ale VS. Depolarizarea ventriculară începe în regiunea endocardică a vârfurilor ventriculare propagându-se spre baze și cuprinzând mai
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
să scadă. În acest mod VS funcționează ca o pompă de mare presiune, adaptată pentru expulzia unor cantități importante de sânge contra unor presiuni ridicate din aortă. Ventriculul drept (VD) are forma unei pungi care face parte dintr-o sferă, septul interventricular având o formă convexă spre cavitatea VD, iar peretele liber fiind asemănător unei calote sferice care înfășoară septul. Expulzia sângelui din ventriculul drept se face prin trei mecanisme: - scurtarea axului longitudinal prin contracția fasciculelor musculare și a mușchilor papilari
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de sânge contra unor presiuni ridicate din aortă. Ventriculul drept (VD) are forma unei pungi care face parte dintr-o sferă, septul interventricular având o formă convexă spre cavitatea VD, iar peretele liber fiind asemănător unei calote sferice care înfășoară septul. Expulzia sângelui din ventriculul drept se face prin trei mecanisme: - scurtarea axului longitudinal prin contracția fasciculelor musculare și a mușchilor papilari, care trag inelul valvei tricuspide în jos; - contracția peretelui liber ventricular care este concav, astfel se apropie de septul
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
septul. Expulzia sângelui din ventriculul drept se face prin trei mecanisme: - scurtarea axului longitudinal prin contracția fasciculelor musculare și a mușchilor papilari, care trag inelul valvei tricuspide în jos; - contracția peretelui liber ventricular care este concav, astfel se apropie de septul interventricular; - contracția fasciculelor miocardice circulare ale VS, care determină creșterea convexității septului interventricular, micșorând axul transversal al VD. În acest mod, VD realizează o mișcare de „burduf” sau „foale de fierărie” care permite expulzia unei cantități importante de sânge fără
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
axului longitudinal prin contracția fasciculelor musculare și a mușchilor papilari, care trag inelul valvei tricuspide în jos; - contracția peretelui liber ventricular care este concav, astfel se apropie de septul interventricular; - contracția fasciculelor miocardice circulare ale VS, care determină creșterea convexității septului interventricular, micșorând axul transversal al VD. În acest mod, VD realizează o mișcare de „burduf” sau „foale de fierărie” care permite expulzia unei cantități importante de sânge fără creșterea importantă a presiunii ventriculare. Diferențele de geometrie între cei doi ventriculi
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
His-Purkinje, este deosebit de important pentru realizarea unei contracții eficiente. Consecințele unei activări ventriculare anormale sunt importante îndeosebi în cazul blocului de ramură stângă (fig. 5.34). În această situație se produce activarea inițială a VD cu o mișcare anormală a septului interventricular care bombează în spre VS. Contracția tardivă a peretelui lateral al VS determină deplasarea ulterioară a septului interventricular în spre VD, astfel încât o anumită cantitate de sânge este reprezintă de fapt un volum pendulant în interiorul cavității ventriculare, scăzând considerabil
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
cazul blocului de ramură stângă (fig. 5.34). În această situație se produce activarea inițială a VD cu o mișcare anormală a septului interventricular care bombează în spre VS. Contracția tardivă a peretelui lateral al VS determină deplasarea ulterioară a septului interventricular în spre VD, astfel încât o anumită cantitate de sânge este reprezintă de fapt un volum pendulant în interiorul cavității ventriculare, scăzând considerabil eficiența ejecției. Activarea tardivă a mușchilor papilari determină închiderea incompletă a valvei mitrale și insuficiență mitrală consecutivă. În
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și formează stratul mezotelial al pleurei iar țesutul mezenchimal subiacent devine stratul conjunctiv al pleurei. Mezodermul splanhnic stă la originea pleurei viscerale iar mezodermul somatic la originea pleurei parietale. Prin curbarea cranio-caudală a discului embrionar, masa mezenchimală ce va deveni sept transvers, împreună cu cordul și cu pericardul sunt împinse în poziție ventrală. Comunicarea cavității pericardice cu canalele pleuro-peritoneale devine dorsală (septul transvers este impropriu denumit sept deoarece este incomplet în porțiunea sa dorsală în dreptul canalelor pleuro-peritoneale). Separarea cavității pericardice de canalele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pleurei viscerale iar mezodermul somatic la originea pleurei parietale. Prin curbarea cranio-caudală a discului embrionar, masa mezenchimală ce va deveni sept transvers, împreună cu cordul și cu pericardul sunt împinse în poziție ventrală. Comunicarea cavității pericardice cu canalele pleuro-peritoneale devine dorsală (septul transvers este impropriu denumit sept deoarece este incomplet în porțiunea sa dorsală în dreptul canalelor pleuro-peritoneale). Separarea cavității pericardice de canalele pleuro-peritoneale are loc prin fuzionarea membranelor pleuro-pericardice, iar separarea cavităților pleurale de cavitatea peritoneală are loc prin fuzionarea membranelor pleuro-peritoneale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
la originea pleurei parietale. Prin curbarea cranio-caudală a discului embrionar, masa mezenchimală ce va deveni sept transvers, împreună cu cordul și cu pericardul sunt împinse în poziție ventrală. Comunicarea cavității pericardice cu canalele pleuro-peritoneale devine dorsală (septul transvers este impropriu denumit sept deoarece este incomplet în porțiunea sa dorsală în dreptul canalelor pleuro-peritoneale). Separarea cavității pericardice de canalele pleuro-peritoneale are loc prin fuzionarea membranelor pleuro-pericardice, iar separarea cavităților pleurale de cavitatea peritoneală are loc prin fuzionarea membranelor pleuro-peritoneale și formarea diafragmului. Primul care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
diafragmului. Primul care se închide este canalul pleuro-pericardic drept (membranele pleuro-pericardice iau parte la formarea pericardului fibros). Membranele pleuro-pericardice conțin nervii frenici și venele cardinale comune (precursoare ale venei cave superioare). Membranele pleuro-peritoneale, dependințe ale somatopleurei, se aplică pe marginile septului transvers și a mezoesofagului posterior, cu care fuzionează. Astfel, la sfârșitul săptămânii a 7-a se completează diafragmul și se separă cavitățile pleurale de cea peritoneală. Ca și în cazul membranelor pleuro-pericardice, membrana pleuro-peritoneală dreaptă fuzionează cu septul mai timpuriu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pe marginile septului transvers și a mezoesofagului posterior, cu care fuzionează. Astfel, la sfârșitul săptămânii a 7-a se completează diafragmul și se separă cavitățile pleurale de cea peritoneală. Ca și în cazul membranelor pleuro-pericardice, membrana pleuro-peritoneală dreaptă fuzionează cu septul mai timpuriu decât cea stângă. În jurul membranelor pleuro-peritoneale se formează un burelet în care pătrund mioblaștii ce vor da naștere porțiunii musculare a diafragmului [12]. HISTOLOGIA PLEUREI Cele două foițe pleurale au structură histologică similară, fiind formate din 5 straturi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
a evita lezarea pachetului vasculo nervos tibial posterior. Doar circa 60% din perforantele mediale pot fi identificate și întrerupte prin abord dinspre dinspre compartimentul muscular superficial. Numeroase perforante pătrund direct în compartimentul muscular profund (perforantele paratibiale sau Cockett) sau prin septul fascial din dreptul liniei Linton. Pentru vizualizarea perforantelor paratibiale proximale poate fi necesară disecția capului medial de inserție a mușchiului solear pe tibie. De obicei, perforanta Cockett I nu poate fi vizualizată și întreruptă prin acest abord, fiind necesară o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
spontane, mișcări respiratorii; leziunilor asociate toracice - pahipleurită, sindrom alveolar, sindrom tumoral, revărsat pericardic; răsunetului asupra funcției respiratorii - mobilitate diafragmatică normală, diminuată, absentă, paradoxală, ventilarea plămânului subiacent; etiologiei hidatice, în cazul unui aspect polivezicular; condițiilor de puncționare. În condițiile evidențierii de septuri fibroase în interiorul revărsatului pleural ce compartimentează cavitatea, ecografia permite evitarea unor puncții „albe” sau evacuările reduse cantitativ prin puncționarea “oarbă” a unei cloazonări pleurale de mici dimensiuni. Spre deosebire de examenele radiologice, prin evaluarea ecografică, lichidului identificat la nivelul spațiului pleural i
ECOGRAFIA PNEUMOLOGICA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ovidiu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1112]
-
analizării în fereastra parasternală atât a secțiunii longitudinale (ax lungă cât și transversale (ax scurtă. Structurile vizualizate în ferestrele standard pot fi astfel sintetizate: Parasternală stâng ax lung (PSAL): rădăcina aortei și 2 sigmoide, atriul stâng (AS), ventriculul stâng (VS), septul interventricular (SIV), VM (foița mitrală anterioară și posterioarăă, peretele posterior al ventriculului stâng (PPVSĂ, tractul de ejecție a ventriculului stâng (TEVS), ventriculul drept (VD) și pericardul anterior; Parasternală ax scurt (la nivelul vaselor mari si prin ventriculul stâng la diferite
SEMIOLOGIA ULTRASONOGRAFICA A CORDULUI SECTIUNI STANDARD. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
toate structurile vizualizate în A4C la care se adaugă valva aortic; Apicală 2 camere (A2C): ventricul stâng, atriul stâng; • Suprasternală: aorta, crosa aortei, trunchiul brahiocefalic, artera carotidă stângă, artera subclavie stângă; Subcostală: vena cavă inferioară (VCI) venele hepatice, pericardul, atriile, septul interatrial (SIA), VS, VD, SIV. B. Examinarea în modul M (monoplan). Fereastra parasternală este cel mai frecvent interogată, atât în ax lung cât și în ax scurt, în examinarea mod M. Dimensiunile măsurate în această abordare sunt: aorta la inel
SEMIOLOGIA ULTRASONOGRAFICA A CORDULUI SECTIUNI STANDARD. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
este cel mai frecvent interogată, atât în ax lung cât și în ax scurt, în examinarea mod M. Dimensiunile măsurate în această abordare sunt: aorta la inel, bulbul aortic, deschiderea sigmoidelor aortice, diametrul atriului stâng, diametrul telediastolic/telesistolic al VS, septul interventricular, peretele posterior al ventricului stâng, valva mitrală, aparatul subvalvular mitral, vena cavă inferioară. Datele obținute în aceste secțiuni sunt de o înaltă utilitate practică deoarece permit o evaluare rapidă și succintă (cu limitele de rigoare) a funcției sistolice a
SEMIOLOGIA ULTRASONOGRAFICA A CORDULUI SECTIUNI STANDARD. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
mai joasă decât a sângelui, prin suprimarea vitezei mari a hematiilor cu ajutorul unui filtru; interogarea miocardului se realizează de obicei în secțiunea A4C, plasând eșantionul Doppler pulsat la nivelul segmentului bazal, la aproximativ 1 cm de inelul mitral, în grosimea septului interventricular sau a peretelui lateral. Pe baza examinării complexe, utilizând principiile enunțate, obținem un tablou structural și funcțional al cordului examinat, pe care îl integrăm în analiza finala (diagnostică și terapeuticăă a pacientului explorat.
SEMIOLOGIA ULTRASONOGRAFICA A CORDULUI SECTIUNI STANDARD. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]