1,991 matches
-
Articolul 13 Școlile primare și gimnaziale se înființează de către inspectoratele școlare. Secțiunea III Învățămîntul liceal Articolul 14 Învățămîntul liceal se realizează prin licee, respectiv colegii, școli normale și seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învățămînt de zi sau seral. Articolul 15 Învățămîntul liceal se organizează prin următoarele tipuri: - licee și colegii teoretice; - licee industriale; - licee agricole; - licee silvice; - licee sanitare; - licee economice-administrative și de servicii; - licee de informatică; - licee de metrologie; - școli normale; - licee de artă; - licee cu program
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
de informatică; - licee de metrologie; - școli normale; - licee de artă; - licee cu program de educație fizică și sport; - licee militare; - seminarii teologice. Articolul 16 a) Liceele și colegiile teoretice se organizează cu clasele IX-XII învățămînt de zi și IX-XIII învățămînt seral, în profilurile: real (cu clase de matematica-fizica, chimie-biologie, fizica-chimie etc.) și umanist (cu clase de filologie, limbi străine, limbi clasice, istorie-științe sociale etc.). În cadrul acestui tip de licee se asigura pregătirea umanist-socială și științifică generală, acordindu-se pondere disciplinelor specifice profilului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
În cadrul acestui tip de licee se asigura pregătirea umanist-socială și științifică generală, acordindu-se pondere disciplinelor specifice profilului și, respectiv, claselor menționate. ... b) Liceele industriale, agricole, silvice, sanitare, economice-administrative și de servicii se organizează cu clasele IX-XII învățămînt de zi și seral, iar cele de informatică și de metrologie cu clasele IX-XII învățămînt de zi. În cadrul acestor tipuri de licee se asigura atît pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cît și pregătire de specialitate, tehnologică și instruire practică într-o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
organizează cu clasele IX-XIII învățămînt de zi. Aceste școli pregătesc învățători și educatoare necesare școlilor primare, respectiv grădinițelor de copii și caselor de copii preșcolari. ... d) Liceele de artă se organizează cu clasele IX-XII învățămînt de zi sau IX-XIII învățămînt seral, într-unul din profilurile: arte plastice și decorative, muzica și coregrafie. Activitatea în aceste licee se desfășoară pe clase, pe grupe și individual, conform normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului. ... e) Liceele cu program de educație fizică și sport se organizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
Elevii admiși în clasa a IX-a de liceu, începînd cu anul școlar 1990/1991, pot continua studiile pînă la absolvirea învățămîntului liceal. Articolul 19 Promovații clasei a XII-a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot susține examenul de bacalaureat. La școlile normale examenul de bacalaureat se susține după promovarea clasei a XIII-a. Diplomă de bacalaureat eliberată de Ministerul Învățămîntului pentru toate tipurile de licee și școli normale (inclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
se face începînd cu anul școlar 1990/1991, pentru clasele a IX-a, a X-a și a XI-a. Elevii din clasele a XII-a cursuri de zi și din clasele a XII-a și a XIII-a cursuri serale, anul școlar 1990/1991, vor continua studiile după planurile de învătămînt aplicate în anul școlar 1989/1990. Admiterea în clasa a XI-a de liceu, în anii școlari 1990/1991 și 1991/1992, se face, după caz, prin probe de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
au pregătit, care le conferă dreptul să exercite meseria respectivă, în concordanță cu normele stabilite de Ministerul Învățămîntului și Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. Articolul 25 Absolvenții școlii profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a învățămîntului liceal, cursuri serale, după promovarea unor examene de diferența organizate ca probe de concurs. Articolul 26 În anii școlari 1990/1991 și 1991/1992 se organizează, în continuare, învățămînt profesional pentru absolvenții clasei a X-a. ��n aceste școli înscrierea elevilor se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
ucenici se organizează de către organele administrative locale, respectiv de către unitățile economice, pentru promovații clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinși în învățămîntul liceal sau profesional. Învățămîntul complementar sau de ucenici se organizează că învățămînt de zi și seral cu durata de 2-3 ani. Clasele se constituie în medie, din 25 elevi, dar nu mai mult de 30 elevi și nu mai puțin de 20 elevi. Acestea funcționează în cadrul grupurilor școlare, școlilor profesionale sau școlilor cu clasele I-VIII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
cu durata de 3 ani). Secțiunea V Învățămîntul tehnic de maiștri Articolul 31 Învățămîntul tehnic de maiștri se realizează prin școli tehnice de maiștri cu o durată de 1 1/2 - 2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere și alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire din anexă nr. 3. Articolul 32 Clasele la școlile tehnice de maiștri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi și nu mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
diplomă de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural și sanitar, conform nomenclatorului de pregătire din anexă nr. 4. Școlile postliceale de specialitate se organizează cu învățămînt de zi și seral în cadrul grupurilor școlare sau împreună cu unitățile de învățămînt liceal. Pentru pregătirea institutorilor în dublă specializare se organizează școli postliceale de specialitate cu durata de 3 ani, cu predare atît în limba română, cît și în limbi ale minorităților naționale. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
politehnici, institute și academii, organizate pe facultăți și secții. Instituțiile de învățămînt superior se înființează prin hotărîri ale guvernului, iar facultățile și secțiile prin ordin al ministrului învățămîntului. Studiile în instituțiile de învățămînt superior se realizează prin cursuri de zi, serale și fără frecvență cu durăte între 4 și 7 ani. Articolul 41 Învățămîntul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi și fără frecvență. Secțiunea IX Învățămîntul în limbile minorităților naționale Articolul 42 Copiilor și elevilor din rîndurile minorităților naționale li
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140677_a_142006]
-
săptămâni stagii de pregătire practică x 30 ore/săptămână) Anexa 4 PLAN-CADRU DE ÎNVĂ��ĂMÂNT PENTRU CLASELE A XI-A - A XII-A ȘI A XII-A/ A XIII-A CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI, FILIERA TEHNOLOGICĂ, CURSURI DE ZI ȘI SERAL Calificările profesionale: ● Tehnician în turism ● Coafor stilist ● Tehnician în activități de poștă ● Tehnician în hotelărie ● Tehnician în activități economice ● Tehnician în activități de comerț ● Tehnician în administrație ● Tehnician în gastronomie ● Tehnician în achiziții și contractări ● Organizator banqueting
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214558_a_215887]
-
membri urmează cursuri de integrare marxist-leninistă. Vor fi 323.862 în 1950-1951. Viitoarea elită este trimisă la Școala de științe sociale Jdanov la care se învață istoria URSS, materialismul istoric și limba rusă sau la Institutul "Ștefan Gheorghiu", în universitățile serale de marxism-leninism din București, Iași, Cluj și Tîrgu-Mureș. Candidații sînt selecționați, verificați și controlați de către comisii de control ale partidului. Acesta număra 1.060.000 membri în 1948: el a mai crescut cu 300.000 de membri din ex-Partidul Social
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în comuna natală, după care urmează o școală profesională de pe lângă Șantierul Naval din Turnu Severin, obținând calificarea de sudor. Lucrează la Șantierul Naval și la Uzina de Vagoane, apoi ca bibliotecar la Hidrocentrala Porțile de Fier; în paralel frecventează liceul seral. Între 1967 și 1972 este student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Redactor la publicația „Cărți noi”, în 1975 este angajat pentru o scurtă perioadă la Biblioteca Națională și până în 1989 funcționează ca redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
de conștiință mă paralizau: chiar, numai bășcălia-i de mine?! Un cuvînt bun, de îmbărbătare, să nu găsesc pentru un mare prieten?! Festivalul se sfîrșea (spre ușurarea lui Gagniuc, care începuse să mă ocolească; și, am observat, aducea la teatru, seral, tot mai puțini subalterni!). În ultima noastră întîlnire, cu lacrimi în ochi, am mai apucat să-i adresez doar decentul: "Pe curînd, autoeroticule!". Asta i-a plăcut: și-a șters pe furiș o lacrimă dodoloață și, zîmbindu-mi amar, a recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a treia prelucrare a poemei Ondina, care acum a căpătat titlul Eco. Poetul, aflat tot la fereastra castelului, de data aceasta recită Sara pe deal. Înainte de a trece această poezie prin trei versiuni, poetul și-a luat note de peisagiu seral, în proză, în Geniu pustiu și mai ales în narațiunea intitulată provizoriu Cuconul Vasile Creangă: "Abia sara, cînd satul devine centrul vieții pămîntului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie cîmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
științei. Aceste schimbări, ca și condițiile materiale grele provocate de război, au dus la o și mai redusă frecventare a claselor supraprimare. Școlile profesionale pentru calificarea muncitorilor erau organizate în localitățile cu caracter industrial, mai ales sub forma unor cursuri serale, funcționînd, deseori, pe lîngă marile întreprinderi particulare. În general, bugetul statului a acordat fonduri reduse pentru acest tip de școli. În ceea ce privește învățămîntul secundar, acesta, sub anumite aspecte, s-a bucurat de o mai mare atenție din partea cercurilor guvernante din perioada
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o nouă lege școlară Legea educației și învățămîntului din România (1978). Învățămîntul liceal s-a organizat pe două trepte: clasele IX-X care intrau în durata învățămîntului obligatoriu și constituiau treapta I; clasele XI-XII treapta a doua (clasele XI-XIII, la cursurile serale). Tot prin această lege, și în numele "principiului integrării" s-a stabilit ca 30% din timpul orelor să fie afectate activităților practice, care urmau să se desfășoare prin alternare cu activitatea teoretică (în perioade de cîte două săptămîni) ceea ce a provocat
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
operativ care cunosc, aprobă ori sprijină acțiunile preconizate de cei în cauză și întreprinderea măsurilor ce se impun, în funcție de fiecare caz în parte. Avem în vedere pe M.D., soră cu M.A., elevă în clasa a IV-a la cursurile serale ale Liceului Agricol din Brăila; V. - soră cu M.G., asistentă medicală la un spital din municipiul Brăila; S.I., de profesie strungar, semnalat că se vizitează cu M.G.; o soră a numitei M.G., domiciliată în Constanța, neindentificată. 3. Asigurarea unei permanente
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și asociațiile sau instituțiile umanitare, uneori și armatele străine, încearcă să amelioreze situația. Astfel, într-un cartier din Balbala, unde problemele de malnutriție sunt grave, există un dispensar și un spital gratuit. În altă direcție, există în același cartier cursuri serale pentru adulți începând de la ora 16, organizate de Uniunea Națională a Femeilor din Djibouti (UNFD) sau pentru promovarea femeii (secretariatul pentru drepturile femeilor), ținându-se cursuri de alfabetizare în franceză și arabă pentru aproape două sute de persoane, pe trei niveluri
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de nevoie. Avem un proiect cu părinții elevilor pentru a angaja un om de serviciu, fiindcă avem douăzeci și patru de săli de clasă și doar doi îngrijitori. Mai avem un proiect pentru plantare de arbori în grădină și unul pentru cursuri serale de alfabetizare în franceză și arabă, în localul școlii (Marea Roșie și Dabissa)". În altă școală, "există comitetul de părinți și asociațiile din cartier sau din arondisment. Ne ajută la curățenie sau la renovarea școlii". Raportul nostru a expus mai detaliat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
doar 25, după studii strălucite sub auspiciile faimosului Committee on Social Thought și la Paris - unde și predase. În 1957 a studiat și la Heidelberg, după care a predat la University of Chicago în programul de educație a adulților („la seral”, cum se spunea la noi), începându-și deci activitatea pedagogică în spiritul Marilor Cărți, prevalent în celebra instituție. A predat apoi pentru scurt timp la Yale, Cornell, Toronto - au mai fost și câteva visiting professorships - pentru a se întoarce la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Căldură) și al lui Ion Constantinoiu, țărani. D. a frecventat școala primară și gimnaziul în localitatea natală. Elev, din 1967, al unei școli profesionale de construcții, lucrează pe un șantier și urmează cursul seral al Liceului „C. Dobrogeanu-Gherea” din Ploiești. După stagiul militar revine pe șantier ca mecanic de utilaje, apoi trece în învățământ, ca învățător la Bertea, iar mai târziu ca profesor suplinitor la o școală din comuna Aluniș (județul Prahova) și responsabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
un automobil, provoacă un accident și face 8 luni de închisoare, fiind eliminat din facultate. Eliberat, se angajează ca muncitor pe un șantier și aici cunoaște viața cu adevărat, muncește cu însuflețire, se îndrăgostește de Ana, se înscrie la cursurile serale ale facultății. Când se încearcă discreditarea lui pe baza trecutului penitenciar, colectivul de oameni ai muncii, în frunte cu inginerul-șef, face dreptate. Deci facultatea l- a dat afară pe Mihai Coman, șantierul l-a recuperat. Ulterior, tema va fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propagandistică a filmelor de actualitate ale deceniului devine nu doar liniștirea celor care ratează intrarea în învățământul superior, dar și prezentarea acestei ratări ca singura cale spre viața adevărată, în uzină sau pe șantier. După aceea, facultatea făcută, eventual, la seral e un panaș suplimentar pe nobila șapcă de muncitor. Filip cel bun, în regia lui Dan Pița, este filmul-emblemă pe această temă. Filip este fiu de fost muncitor în siderurgie. Tatăl său a făcut marea greșeală : a părăsit fabrica pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]