3,605 matches
-
secvența reprodusă, cratima îndeplinește un dublu rol. La nivel fonetic, are rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte și elidarea sunetului „î“. La nivel stilistic, are rolul de a menține măsura și ritmul versului, prin suprimarea unei silabe. 3. [ a face casă bună (cu cineva/cu ceva), a nu avea nici casă, nici masă, a ține casa deschisă, a ține toată casan spinare, (a avea) o casă de copii/o casă grea, de casă, Casă de piatră!] Robotea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
puncte) 1. sinonime neologice: singuri - solitari, izolați; chemând - invocând, implorând 2. În secvența selectată cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cu vinte și elidarea vocalei „î“. Rolul stilistic constă în menținerea măsurii (prin suprimarea unei silabe) și a ritmului ce creează muzicalitatea versului. 3. Renașterea a alungat definitiv lunga noapte a Evului Mediu. 4. Teme: iubirea, creația, timpul; motive literare: noaptea, ruinele, cântecul, rozele, visul 5. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la persoana I - noi; adjective
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin relațiile dintre acestea, prin imaginea complexă a lumii moromețiene. - VARIANTA 7 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Gellu Naum, Zenobia) 1. sinonime: obișnuit - comun, banal; încăpățânare - îndărătnicie, obstinație 2. În secvența selectată, cratima are rolul de a marca dispariția unei silabe, semnalând rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [a purta vorba, a fi scump la vorbă, a pune o vorbă bună, a duce cu vorba, a schimba vorba, a lăsa vorbă, a fi vorba de..., a se vorbi de..., a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
corect, conștient, cursiv și expresiv respectând semnele de punctuație; O2să scrie corect cuvinte și propoziții; O3să precizeze schimbările din natură în 87 anotimpul de toamnă așa cum reies din textele studiate; O4să desprindă informații dintr-un text citit; O5să despartă în silabe cuvinte aplicând corect regulile; O6să scrie cuvinte cu sens opus / asemănător pentru cuvinte date; O7să alcătuiască enuțuri după ceririțe date; O8 să își exprime emoții și sentimente prin cât mai multe moduri artisticoplastice. STRATEGII DIDACTICE: a) METODE ȘI PROCEDEE: conversația
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
Vă rog să mă scuzați, știți doar că ajung la timp întotdeauna la ședințele de partid... a întîrziat avionul de Viena... iertare... Stop-cadru, ca-n finalul Revizorului lui Gogol. Un minut, nimeni n-a fost în stare să scoată o silabă. În fine, securistul rupe tăcerea: Tovarășul Ternovici, ce-a fost vederea aceea cu text scandalos, trimisă din Austria? Mimînd candoarea, Buju a replicat: Păi, ce n-ați înțeles? Am scris c-am ales libertatea: și unde-i libertatea? Acolo, în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o cafea. Mă-ntreabă ce beau și ce fumez. Îi răspund, mîndru, că m-am lăsat. Da de gagiti nu te lătași, fi-ai al dacu! Apoi, mă chestionează interesat, ca director erudit ce era: Bă Bodane (unde erau două silabe, sacrifica una), te mai ziti? (la el, c-ul devenea t). Nimic deosebit, am venit să-mi văd colegii de facultate... Îmhî! Aia pe care venisi t-o vezi, nu fu colegă cu tine, mă, tap bătîn!... (rînji libidinos). Mă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
A studiat la București. Opere: Cuvinte potrivite (1927); Flori de mucigai (1931); Cărticică de seară (1935); Mărțișoare (1936); Hore (1939); Una sută una poeme (1947); 1907-Peizaje (1955); Cântare omului (1956); Stihuri pestrițe (1957); Frunze (1961); Poeme noi (1963); Cadențe (1964); Silabe (1965); Ritmuri (1966); Noaptea (1967); Frunzele tale (1968); Crengi (1970); Icoane de lemn (1929); Poarta neagră (1930); Tablete din Țara de Kuty (1933); Ochii Maicii Domnului (1934); Cimitirul Buna-Vestire (1936); Lina (1942); Bilete de papagal (1946); Pagini din trecut (1955
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
esențele nevăzute și neștiute ale universului. Pentru "cântecul" său, poetul "istovește", imaginile artistice fiind simbolizate prin metafora meduzelor care schimbă culoarea apei, și formează "clopotele verzi". În sintaxa poetică predomină terminologiile științifice, neologismele cu rol de epitet, versurile lungi (13-14 silabe), rima încrucișată. Timbru În poezia Timbru, I. Barbu are în vedere definirea actului creator în genere și a celui poetic, în special, folosind convenții formale, alături de invenții personale. Este o artă poetică, marcată de viziunea modernă, de spiritualizarea lumii purificate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sună cu jale", "apele plâng"), metaforele ("stelele nasc umezi"), comparațiile ("sufletul meu arde-n iubire ca para"), epitetele ("luna... sfântă și clară"). La nivel fonetic remarcăm muzicalitatea vocalelor "u" și "â", care creează impresia de melancolie, în versuri de 12 silabe, fixate într-o schemă neobișnuită de ritmuri: un coriamb, doi dactili și un troheu. Poemul e un ansamblu imagistic și simfonic în același timp. Floare albastră Inclusă în tema naturii și dragostei, poezia Floare albastră dezvoltă și idei filosofice: cunoașterea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nu m-ai uita încalte", "Nimen-n lume n-o să știe". De o mare expresivitate sunt unele epitete: "albastra, dulce floare", "dulce minune", comparațiile: "Voi fi roșie ca mărul", personificările "izvoare plâng în vale". Poezia are ritm trohaic, măsura de 7-8 silabe, iar rima îmbrățișată. Fiind o meditație asupra aspirației către absolut, prin iubire, Floare albastră îmbină în mod strălucit tema erotică și tema timpului. Dorința Poezia Dorința face parte din tema iubirii și a naturii, proiectând aspirația iubirii în plan imaginar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sugerând optimismul, speranța împlinirii iubirii absolute. Repetițiile sugerează intensificarea sentimentului ("rânduri-rânduri"), personificările semnifică participarea naturii la trăirea sentimentului, iar epitetele dau o notă de expresivitate portretului iubitei: "fruntea albă", "părul galben", "buze dulci". Tonalitatea amintește de măsura doinei populare (7-8 silabe), ritmul este trohaic. Revedere Meditație gravă asupra existenței umane, Revedere cuprinde o "filosofie" asupra condiției umane. Este o poezie de inspirație folclorică pe tema efemerității omului (fortuna labilis, fugit irreparabile tempus). M. Eminescu a preluat din creația populară teme, motive
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
motivului codrului (ființă mitică), familiaritatea stilului, dialogul cu natura, adresarea directă, folosirea diminutivelor ("codruțule", "drăguțule"), repetarea conjuncției "și", forme verbale arhaice ("au trecut", "am îmblat"), construcții ale stilului oral, structura prozodică, amintind de creația populară (ritm trohaic, măsura de 7-8 silabe, rimele-perechi). Scrisoarea I Romanticii sunt visătorii care ajung la esențe și la origini, asimilează concepte, materializează conceptele abstracte, în imagini poetice cu valoare de simbol. Mihai Eminescu, ultimul mare romantic, a scris poemul Scrisoarea I, unde abordează problema geniului, într-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
epitetele morale și ornante: "mișcătoarea mărilor singurătate", "galbenele file", "timpul mort"; comparațiile dau expresivitate ideilor filosofice: "ca și spuma nezărită"; personificări: "luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie"; metaforele vizualizează ideile: "urna sorții". Prozodia are la bază versuri lungi (15-16 silabe), ritm trohaic, rima inedită: "adâncă/ încă", "recunoască-l/ dască-l", "iată-l Tatăl". Luceafărul Luceafărul reprezintă expresia desăvârșită a geniului eminescian, sinteză a gândirii sale poetice. E un poem care dezvăluie tipul eroului de excepție, al titanului și al geniului absolut
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
gnomică, aforistică (maxime, sentințe, percepte morale): Dar piară oamenii cu toți/ S-or naște iarăși oameni". Armonia și muzicalitatea versului s-a obținut prin varietatea de ritm și rimă (ritmul iambic, rima încrucișată), prin efecte eufonice, perioade iambice de 7-8 silabe, amintind de ritmul baladelor germane Teme, genuri și specii literare în "Luceafărul" Exegeții au identificat următoarele teme: tema timpului (timpul individual și timpul universal); tema spațiului (planul uman-terestru și planul universal-cosmic); tema cosmosului (haos, noaptea, cerul, luna, Luceafărul); tema naturii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nătărăii"), conjunctive populare ("să feri"), epitete ("recea cumpănă"), metafore ("cumpăna gândirii"), expresii populare ("de-ai fi cu stea în frunte"), stil clasic, armonios, clar, de o mare simplitate. Glossă are zece strofe, fiecare strofă are opt versuri scurte de opt silabe (măsura populară), rima încrucișată, ritm trohaic. Scrisoarea III Eminescu recreează istoria sub semnul vizionarismului, căutând sensurile istoriei universale și naționale. În Scrisoarea III, "omul politic, patriotul dispare într-o lume meschină", mediocră. Prin antiteză, poetul aduce față-n față trecutul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din gură o grimasă pe care părinții au luat-o drept zâmbet. Era de fapt ceva ce fața ta știa să facă din naștere, așa cum a spune ma-ma, pa-pa, sau ta-ta nu însemna decât că puteai emite aceste silabe. De aceea, în mai toate limbile de pe Pământ, aceste silabe înseamnă mamă și tată; pentru că toți copiii au ten din ța de a le rosti, iar părinții cred că le sunt adresate lor... Pe la două luni zâmbetul apare ca dovadă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
drept zâmbet. Era de fapt ceva ce fața ta știa să facă din naștere, așa cum a spune ma-ma, pa-pa, sau ta-ta nu însemna decât că puteai emite aceste silabe. De aceea, în mai toate limbile de pe Pământ, aceste silabe înseamnă mamă și tată; pentru că toți copiii au ten din ța de a le rosti, iar părinții cred că le sunt adresate lor... Pe la două luni zâmbetul apare ca dovadă a faptului că ai recunoscut o față familiară, dar și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
că îi mai rămâne încă mult de știut; așa, s-a zis cu drept cuvânt, că viața este prea scurtă și arta prea lungă. - Toate, afară de literatură. Literatura este o artă care nu trebuie învățată; cine știe cum din litere se fac silabe și din acestea cuvinte este destul de preparat pentru a face literatură.“ (Vianu, Tudor: Studii de literatură română, Editura didactică și pedagogică, 1965, 351-352) Convingerea lui este că literatura, fiind o artă, poate fi, dacă nu învățată, cel puțin desăvârșită printr-
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a probabilității de a opera cu acele categorii lexicale și semantice specifice vârstei cronologice. 10Recomandări: gimnasticfonoarticulatorie și respiratorie; antrenarea și dezvoltarea deprinderii de citire labialși pronunțare imitativa cuvintelor; exersarea și interiorizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de fonem/grafem, silabă, cuvânt și propoziție. 11Terapia logopedic Exercițiile logopedice au început cu gimnastica fonoarticulatorie, care a continuat, de altfel, pe tot parcursul terapiei. S-au desfășurat ăi exerciții de educare a echilibrului inspir-expir, de vorbire ritmicși expresiv onomatopee, interjecții, comenzi verbaleă, de
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
dă, și a grupurilor de sunete ce, ci, ge, gi, ghe, ghiprin folosirea procedeelor logopedice specifice, insistându-se și pe diferențierea fonematică. S-a asociat apoi fenomenul pronunțat corect cu simbolul său grafic grafemulă. Fonemele au fost apoi introduse în silabe, apoi în cuvinte, în poziție inițială, finalși mediană, făcându-se permanent exerciții de citire labială, antrenament fonoarticulator și analizși sintezfonetică. De altfel, principala metodfolosita fost cea foneticanaliticăsintetică. S-a urmărit și adaptarea de către copil a unei intonări, a unui ritm
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
sunetelor pe care acesta le confundă. De pildă, în cazul confundării sunetelor b si p, trebuie arătat copilului, cu mai multexactitate cum se pronunțaceste sunete și cum se scriu literele corespunzătoare. Apoi i se cere copilului sfacacelași lucru. bExerciții cu silabe pa-, ba-, po-, bo-, pu-, bu, pîbî demonstrându-se în exemple concrete cîn cazul confuziei între sunetele p si b, atât în vorbire cât și în scris are loc o schimbare a sensului cuvintelor. cExerciții de pronunțare a cuvintelor în
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
de creație, în timp ce conștiința ironică se eliberează prin însăși această acțiune (un gen de catharsis). Crezul dramaturgului Camil Petrescu despre actrița Emilia reiese dintr-o propoziție de o concizie, deopotrivă de o ironie tăioasă, ce ridiculizează "talentul" artistei: "Articula fiecare silabă, făcând-o să vibreze ca un bob de fier într-o nucă de tablă."430 În sfârșit, Ela, eroina din Ultima noapte..., nu se remarcă decât prin privirea obedientă, comună a unei soții ("În fața mea am întâlnit însă ochii umezi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fiecărei specialități în parte. Tulburările de articulație (pronunție): Dislalia, paradislalia, dislalia polimorfă "În general, se înțelege prin dislalie incapacitatea de a emite anumite foneme, manifestată permanent, în orice împrejurare, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, în cuvinte, silabe sau în încercarea de a emite izolat fonemul în cauză 126". Dislalia este tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ei sunt lipsite de sens, iar literele rămân la stadiul de simple desene. Emil Verza 146, analizând comparativ cititul și scrisul în alb-negru cu cel în alfabetul Braille, evidențiază următoarele erori comune la văzători și nevăzători: • omisiuni de sunete, litere, silabe; • omisiuni de cuvinte, propoziții și sintagme; • contopiri de cuvinte; • substituiri de foneme și grafeme; • substituiri și deformări de cuvinte; • adăugiri de foneme, litere și cuvinte; • înlocuirea unor cuvinte sau comprimarea lor; • confuzii de foneme și litere, ca urmare a asemănării
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
spontană. Și, tot din aceleași surse, vom reproduce descrierea principalelor forme: AFAZIA BROCA (afazie motorie sau expresivă) este prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este în mare măsură puțin compromisă. ▪ vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic; ▪ parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte); ▪ deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă (agramatism); ▪ debit verbal încetinit, laborios; ▪ pronunție (articulare) a cuvintelor defectuoasă; ▪ "melodia verbală" (prozodia) săracă; ▪ scris defectuos, în parte
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]