2,018 matches
-
legea de atunci. anul 1878 47 românești în Capitală s-a dat un înalt ordin de zi pe armată din care cităm începutul: „Bravi oșteni! Țara, prin delegații ei, împreună cu Capitala, împodobită ca niciodată și însuflețită de cel mai sacru simțământ al patriei recunoscătoare, vă primește astăzi și salută în voi nu numai pe eroii de la Grivița, Plevna, Rahova și Smârdan, dară chiar și pe aceia cari, prin sângele lor, au pus pe fruntea României cununa independenței“ (MOF., nr. 226, 11
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de tinerețe și nobilă făgăduință creatoare, pentru destinele mereu înnoitoare ale poporului român.” „Înaintarea la gradul de sublocotenent a ASR Principele Moștenitor al tronului României, constituie pentru întregul popor, un fericit prilej de sărbătorire și manifestare a celor mai adânci simțăminte de dragoste și admirație ce leagă țara de dinastie și un înălțător simbol de neîntreruptă prosperitate ce chezășuiește însăși destinele bune ale neamului nostru.” Dimineața, Mihai și Carol pornesc cu automobilul, de la Castelul Peleș la locul ceremoniei, Piatra Arsă, „un
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
felul de „a fi japonez”. De la festivalurile numeroase manifestări spirituale exprimând omagiile aduse zeităților protectoare și vieții-până la mâncarea și îmbrăcămintea tradiționale, japonezii sunt profunzi și sensibili, enigmatici în trăirea sentimentelor și exprimarea lor. Nu e ușor să le descifrezi simțămintele, dar nici imposibil dacă ai sufletul deschis. În Japonia se împletesc, într-o armonie covârșitoare, simplul cu modernul, trecutul cu prezentul, încât rămâi fascinat de îmbinarea arhitectonică între zgârie nori și casele mici care se pierd printre clădirile moderne și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a făcut simțită (din nou) dorința pură și perseverența Dianei pentru evoluție, dar și aspirația mea ceva mai pământeană, cea pentru documentarea și verificarea valențelor energetice în forfota orașului. Meditați, trageți concluzii și, poate, vreodată, îmi veți confirma sau... infirma simțământul vinovăției, pentru că un sentiment de ușoară culpabilitate a existat la timpul respectiv. Am plecat la drum, bineînțeles cu ricșa. Instaurată o oarecare agitație după discuțiile dinaintea plecării, Flori, luată puțin de val, făcu câteva remarci critice. Am observat imediat și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
colectivă a unei puja nu am dreptul să mi-o însușesc printr-o descriere personală, pentru că nu-mi aparține doar mie; ar trebui să-și înregistreze impresiile toți participanții la un astfel de eveniment. Cine sunt eu să scriu despre simțămintele altora? Am fost aproape, am fost acolo, le-am văzut bucuria și fericirea, li se citea pe chip, aceasta - da - pot să o spun. În rest, își aparțin - ca și mine - lor înșiși și Mamei! Sunt convins de ceea ce afirm
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
devenit neelastică, aspră și poroasă, de multe ori au fost, poate, la limita nebuniei, rotițele creierului nu se mai învârt ca pe vremuri, dar ei afirmă - și sunt convinși de aceasta! - că-și simt inima tânără! Care este motorul acestui simțământ? Aș putea afirma că este vorba de Kundalini. De acord, dar Kundalini nu stopează degradarea fizică și psihică! După această nouă acceptare, am curajul să emit și o concluzie: ne naștem, ne maturizăm (înflorim), îmbătrânim (funcționează sistemul degenerativ) și... murim
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
socială și culturală din acei ani s-a grupat în jurul familiei Hurmuzachi, pe care dr. I.G. Sbiera o caracteriza astfel: „Tustrei - adecă Eudoxiu, George și Alexandru erau de o inteligență rară, inspirați de idei înalte și liberale și conduși de simțăminte nobile și generoase. Pe lângă aceste calități comune mai avea fiecare câte una particulară; În Eudoxiu era încarnată temeinicia, în George iscusința diplomatică, iar în Alexandru inițiativa și spiritul motor și ațâțător.” (dr.I.G. Sbiera, „O pagină din istoria Bucovinei din 18481850
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
creată prin Marea Unire. O rubrică permanentă era cea intitulată informații și unde apăreau știri diverse din localitate. Iată una: „De la căminul cultural G. Tutoveanu” Bălceni - Tutova publicată la 2 decembrie 1934 și cuprinde apelul locuitorilor de acolo: „Dintr-un simțământ de dragoste pentru poetul George Tutoveanu din Bârlad, care a trăit o mare parte a copilăriei sale în satul Sălceni, am hotărât să dăm căminului nostru cultural numele de George Tutoveanu. Și vă rugăm să aveți bunăvoința și să ne
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gazeta debuta chiar din pagina întâi cu spațiul destinat editorialului ocupat cu trei „ochiuri libere” ce cuprindea cuvântul „Cenzurat”, termen înscris încă de 15 ori în alte trei pagini. Românii erau încunoștiințați că „această gazetă, condusă cu cele mai curate simțăminte românești, a deschis lupta fățișă contra dușmanilor împotmoliți în fărădelege și păcate.: „Talpa țării, biata gloată Ridica-vom din nevoi, Ridica-vom țara toată, Ridica-ne-vom pe noi.” „Tăria țării noastre” este intitulat un articol, semnat de R. Cândea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
organ, de expresie a lucrurilor, a stăruințelor și a cugetărilor ei, de a conlucra la reînvierea noastră spirituală, a întruni inteligențele din țară și de peste meleagurile ei spre a înlesni pe osebite căi ale literaturii, împlinirea scopului Soțietății: a deștepta simțămintele amorțite...” Revista își propunea să cultive interesul pentru literatura națională, pentru limba vie și frumoasă a poporului, să promoveze talentele, să practice o critică nepărtinitoare. În primele numere s-au publicat „Protocolul Adunării Generale a Soțietății”... ținute la Cernăuți în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eugen Ionescu. Presa din Cernăuți a avut spontanietate, instinct patriotic, determinare națională, chemare a opiniei publice alături de ea, dar mai ales greutăți, nenorociri, sacrificii de tot felul, purtători de excese în exprimare și luptă. Condusă de personalități cu însușiri și simțăminte alese, publicistica și-a adus din plin contribuția la crearea și consolidarea statului român, la soliditatea bazelor sale instituționale, la imprimarea valorilor politice, economice, literare și sociale, detașându-se Glasul Bucovinei, Bucovina și Deșteptarea, Junimea literară, Făt-Frumos, Fond și formă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a trăi, putea fi interpretat ca un atac la adresa poporului român (ceea ce și este) nu l-aș fi citit și nu m-aș fi asociat la răspîndirea lui, deoarece am avut, am și voi avea întotdeauna față de poporul român numai simțăminte de adînc respect și nețărmurită dragoste". Și totuși, în bolgia închisorii va afla acces la fericire; aici i se vor lumina și se vor deschide izraelitului încă neconvertit porțile fericirilor, după spusa Mîntuitorului. În prima noapte după proces, cînd începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îndelungat. Sunt unii scriitori, și exemple sunt nenumărate, în al căror substrat anumite fapte nu se frământă atâta, nu sunt supuși, ca să zic așa, unor chinuri de elaborare; ci își pregătesc uneltele și pășesc îndată la așternerea pe hârtie a simțămintelor și zbuciumelor lor..." Dar marea literatură reclamă "sforțare îndelungă și trudă" căutări și angajare totală: "Flaubert lucra ani și ani la romanele lui; Caragiale și Vlahuță țineau pe pupitru bucățile lor pentru un cuvânt ori o întorsătură de frază. Boileau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o valoare, pentru actuala generație, tot de aici, să nu spună mai nimic. Mă tem că în această diluare a valorii proprii a intrat și Camino de Santiago, dar voi vedea. Incă nu sunt pe el. Toate acestea sunt gânduri, simțăminte ce- mi umplu mintea și inima în mersul trenului spre Pamplona, admirând în același timp nenumăratele mori de vânt de pe dealurile ce se succed cu regularitate. Puente la Reina, 22 iulie Spre amiază am ajuns la Pamplona. Frumos oraș. în
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
subl. ns.) compus din Moldova, Valahia, Dobrogea (România de acum), din Transilvania, Banat și Bucovina (câștiguri în virtutea tratatului din 1916) cu o populație de aproape 13 milioane [locuitori, n.n.]. În viitor, acest stat - credea Polivanov - cu greu ar fi nutrit simțăminte amicale față de Rusia și ar fi avut drept ambiție să împlinească visurile naționale în Basarabia și în Balcani”. Concluzia lui Polivanov: „prin urmare, prăbușirea planurilor de mare putere ale României corespunde în chip particular intereselor politice ale Rusiei”. Așadar, ca
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cât țara era mai mică și mai în nevoie, cu atât parcă Brătianu se simțea dator să apere mai cu tărie demnitatea ei. Dacă nu putem fi egali cu cei mari în puteri, cel puțin să le fim deopotrivă prin simțământul mândriei noastre. Nimeni nu a căutat să păstreze mai neștirbită suveranitatea acestui stat decât Brătianu, în toate raporturile lui cu cei mari, prin el România a stat întodeauna cu fruntea sus. Aceasta a fost nota personală a diplomației lui și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cât mai strânse Între intelectualii plecați de pe băncile școlii primare din comună și săteni. Să contribuie la educația morală, socială, națională, estetică și fizică a sătenilor prin ansamblul său variat de manifestări. Să sădească În sufletul sătenilor iubirea deaproapelui și simțămintele frumoase prin exercitarea virtuților creștinești și sociale; Prin ridicarea unui cămin cultural cu bibliotecă și sală de lectură să contribuie la ridicarea nivelului de cultură al sătenilor; și altele. Ne-am propus deci un plan de muncă și am acționat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a-l contacta din pricina unui deficit de sensibilitate dată? În unele situații, se pare că alt răspuns nu există. Spiritul geometric raționalizant, reductiv se impune pentru acest soi de comentator în locul celui de finețe, cu vibrații îndreptate spre infinit. Am simțământul că repertoriul literaturii române e aproape complet Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este asimilat și "renumit" de către cititori, de către public. Spui Bacovia? Spui, automat, "Plumb"! Spui Blaga? Spui "Eu nu strivesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cum ar propune Gheorghe Grigurcu o așezare a literaturii române într-o unitate care să o integreze în (chiar) propria istorie? În afară de timp, pe cine și-ar mai lua Gheorghe Grigurcu alături la evaluarea literaturii române din perioada comunistă? Am simțământul că repertoriul literaturii române e aproape complet. Mai toate numele relevante ca și destule altele figurează în actele sale de identitate, care, oricum, se eliberează în continuare membrilor așa-numitei generații douămiiste, atât de impetuoase. Nu ar mai fi multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
al ideilor unioniste și liberale, împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul”. În adresa locuitorilor din districtul Fălciu și din orașul Huși (din 30 ianuarie/ 11 februarie 1859) către Adunarea Electivă a Moldovei, sunt redate entuziasmul și simțămintele patriotice ale hușenilor față de noul domnitor ales și față de Adunarea Electivă: „Patriotismul, demnitatea și dreptatea cu care onorabila Adunare Națională a ordonat începutul lucrărilor sale, iar mai cu seamă înțelepciunea cu care a știut nimeri pe unsul lui Dumneseu și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cuza, carele cu adevărat se socoate paladiul celor mai sfinte nădejdi ale nației (subl.ns), au deșteptat ca dintr-un somn veșnic țara toată, în cât toți se felicitează, toți se inspiră de un viitor frumos pentru România. De aceleași simțăminte pătrunși până în adâncul sufletului și ținutul Fălciu cu obștia târgului Huși iea îndrăzneala a depune cea mai devotată a sa mulțumire pe tribuna onor. Adunări rugând pe Dumnezeu ca reprezentanții poporului nostru să fie și de acum înainte însuflați de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Poartă. Astfel, în luna aprilie 1877, locuitorii dintr-o serie de județe ale țării, printre care și județul Fălciu au oferit cai și vite pentru armată. În lunile următoare, strângerea donațiilor s-a generalizat. Ținutul Fălciu se distinge prin simțămintele generoase și patriotice ale unor personalități locale: Nicu Juvara, Al. Negruzzi, G. Strătulescu și Pintilie Andreescu, care donează câte un cal, Lascăr Rosetti - doi cai, D. Berea, comuna Urlați, județul Fălciu - două vaci. Deși criza persista, din primăvara anului 1877
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
său, dorind binele închis între frontiere și tânguindu-și mila?", se întreabă romancierul european, pentru a continua:"Ajuns-a el la vreun rezultat practic preamărindu-și națiunea și hulind tot ce nu e român? Ori poate că tocmai dimpotrivă, exploatând simțământul național deslănțuit cu atâta furie de dânsul, au putut și mai bine să-și rotunjească domeniile, să-ngenuncheze poporul și să devină "marii români" de azi...?" În treacăt fie zis, recunoaștem aici, în aceste formulări propagandistice, găunoșenia viitoarei limbi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
textului. Iată, bunăoară, ni se oferă exemplul sintagmei "măr însângerat" din poemul Gruie Sânger: Imaginea vizual-picturală cu care se încheie Gruie Sânger, "măr însângerat", este a celor două mere roșii: tatăl și mama, inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de sfârșitul tragediei, cu toată dificultatea determinării finalității pozitive sau negative sub care se oferă interpretării această natură sângerie [...]. Dacă prin substanța arhetipală Gruie Sânger este atașat miturilor arhaice și tipurilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și care au schimbat fața țărei într-un timp relativ așa de scurt." Dincolo de scene care ar putea aparține genului scurt de proză, întâlnim și considerații cu caracter general și înflăcărate îndemnuri adresate generațiilor tinere, cu sublinierea unor virtuți perene: "simțământul de abnegație și dragoste de țară care se manifestă cu așa tărie în toată suflarea românească... cine a trăit în acea perioadă de prodigioasă mișcare națională și i-a văzut roadele poate zice că a trăit două vieți." Emoționante și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]