6,584 matches
-
susține M. Halbwachs (1925), are o istorie și Își construiește identitatea sa de-a lungul memoriei sale colective, „el devine conștient de sine Însuși amintindu-și”. Iată de ce, considerăm că definirea unei generații nu se poate face printr-un eveniment singular: deși conștiința unei generații este vizibilă și distinctă, În raport cu referentul temporal, generația nu are o existență socială autonomă, ci e fundamental eteronomă. Pentru a Înțelege geneza și dezvoltarea conștiinței de generație, trebuie recunoscută axioma heideggeriană potrivit căreia istoricitatea este inerentă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conștient conform rolului lor În comunitate, În contrast cu postura de a vorbi ca membri ai comunității ca Întreg. Oamenii din mediul rural se cunosc mai degrabă unul pe celălalt mai mult ca persoane În totalitate decât ca jucători ai unor roluri singulare. Ei cunosc un gospodar ca fiind tatăl lui Ionel, soțul Mariei, jucător de popice și cântăreț amator de muzică populară. Dar aceste relații holistice rămân numai familiare. De aceea, În comunitățile rurale există tendința de a susține mai mult dezvoltarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezultate din transcrierea interviurilor. Este, În fapt, o analiză de discurs În care autorul convertește, prin reducții succesive, un text de 27 000 de cuvinte la un set de 260 de categorii de semnificanți (verbe la infinitiv sau substantive la singular). Lucrarea lui Silviu Totelecan Îmbogățește substanțial literatura română de specialitate atât prin metoda aplicată, cât și prin rezultatele analizei. Prin metodă ea susține cunoașterea de tip comprehensiv, pentru trecerea de la raportul „eu” (cercetătorul)/„el” (obiectul standardizat al cunoașterii, redus de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
recunoscută istoric că primul pas spre studiul structurii atomului, nu a răspuns la întrebările: ce este în interiorul atomului? Are acesta o structură? Descoperirea lui Planck a deschis un nou orizont spre înțelegerea naturii: discontinuitatea manifestată în structura atomică nu este singulară, ci apare și în alte fenomene, ca emisia de radiație: „cuanta de energie”. O altă constantă a reapărut în anul 1905, odată cu teoria relativității elaborată de Albert Einstein. De data aceasta era vorba despre o cunoștință mai veche, viteza luminii
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
culpabilității morale, ci este o fire poetică ce își sondează trecutul prin insistente incursiuni anamnetice și prin reverii. Întreg romanul e, de altfel, bazat pe reverberații poetice, textul fiind contrapunctat de pagini poematice. Prozatorul apelează la folosirea persoanei a doua singular, procedeu care permite o serie de suprapuneri: planul real cu cel al visului, monologul interior cu replicile interlocutorului, autorul cu naratorul. Nostalgia, cauzată de „imposibila întoarcere” la mentalitatea și simțirea arhaică, este preponderentă și în romanul Sufletul nostru dintâi (1984
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
Adela de G. Ibrăileanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu ș.a. În Proza comportamentului (1992) P. face anatomia behaviorismului în literatură, subliniind că „romanul comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția sa nu e singulară, ipostaza literară este întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
apărea ca o inginerie socială a construcției; pe scurt, societatea era naturalizată până la pierderea propriilor caracteristici sociale. În sfârșit, sistemismul sau structuralismul sociologic au operat cu teoretizări care au substituit societății sisteme sau structuri sociale supraordonate în care individul uman singular nu era decât un nod într-o rețea a socializării cu o logică strictă a determinărilor și constrângerilor. Analiza sociologică a deviat astfel într-un sociologism fără subiecți sociali și cu o focalizare exclusivă pe principiile constitutive și reproductive ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a sistemelor de organizare a puterii, de la partide și asociații politice la parlamente și guverne, pun individul în situația de a se confrunta cu disoluția căilor și modurilor obișnuite consacrate de viață și cu riscurile și incertitudinile definirii independente și singulare a propriei traiectorii de viață. Semnul distinctiv al confruntării individuale cu riscuri multiple este continua interogare despre orice și oricine. Înscrierea pe căile de viață deja consacrate sau prescrise este înlocuită de o interogare devenită rutinieră (De ce? Cum? În ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au pierdut valoarea de referință și forța de influențare a acțiunilor sociale și individuale. Ca atare, a doua problemă a individualizării statului național constă în starea de anomie socială, ce pare a fi generalizată. Să ne referim acum la indivizii singulari. Aceștia își asumă roluri funcționale multiple și adeseori conflictuale, iar odată cu destructurarea unor coordonate sociale vechi, caută noi identități, care sunt pe cât de precare, pe atât de conflictuale. Problemele individualizării persoanelor iau așadar forma conflictelor de rol și a conflictelor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poate fi economic (e.g. al drepturilor de proprietate, al unor bunuri sau profituri, așa cum s-a întâmplat cu întreprinderile de stat înainte de privatizare etc.), cultural (e.g. prin simboluri dintre cele mai diverse) etc. Transferul ia acea formă pe care individul singular și societatea pluriformă le negociază tacit sau explicit. Efecte ale „programelor instituționale” Enunțurile de până acum sunt evident abstracte, succinte și, în mare parte, ipotetice, sugerând doar o abordare pe care trebuie în continuare să o detaliez. Ca premisă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
centrată pe intenții, dorințe și practici ale libertății, riscă să aibă doar o aură utopică, în mare parte suspendată în dezirabilitate, întrucât zgomotul prea multor violențe libertariene tinde să acopere până la înăbușire armonia libertăților asumate individual. Conform acestei opțiuni, indivizii singulari și însingurați în propria libertate nu pot realiza prea multe prin ei înșiși atunci când sunt prinși în vârtejurile transformărilor unei lumi ce pare bine orientată macrosocial, dar confuză microsocial pentru individualitățile în acțiune. Din modul în care ni se prezintă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individuale realiste ale identificărilor categoriale și în condiții de schimbare rapidă și constantă a pozițiilor individuale și a identificărilor. Stilurile de viață, consumul și munca, educația și accesul cultural devin mai proeminente decât statusul asociat cu apartenența de clasă. Individul singular devine centrul de referință al spațiului social, iar diversificarea modurilor și stilurilor de viață este indiciul individualizării. Rețelele sociale anterioare, bazate pe locul de muncă, pe rezidență și organizație, au dispărut sau au fost reconstruite astfel încât sunt de nerecunoscut. Ne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-ul pe care-l susțin cu un pachet de recomandări cât mai pozitiv orientate. La originea aglomerării CV-ului individual se află competiția de pe piața muncii, care e privită nu doar cu reticență și neliniște, dar și cu speranța câștigătorului singular. Cu cât competiția e mai puternică, este de așteptat ca ea să se desfășoare între egali ca educație, experiențe, cunoștințe etc. Egalii sunt însă competitori individualizați, tot așa cum câștigătorii competiției sunt performerii individualizării. Fiecare prezintă CV-ul prin unicitatea sa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
planul existenței cotidiene odată cu dezintegrarea comunităților și cu inițierea individualizării capitaliste din societatea industrială. Proprietatea sau sărăcia, evidența civilă și statul sunt instanțele care au contribuit la consacrarea „identității de hârtie”, adică a acelor documente care atestau că cineva este singular și distinct într-o mulțime încă prea puțin diferențiată. Cei care aveau proprietate și mai ales proprietăți întinse și aveau grijă de protejarea și de perpetuarea moștenirii aveau nevoie de documente sau hârtii care să ateste proprietatea și titlurile nobiliare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
confruntare a sinelui individual cu incertitudini ale socialului și ale vieții. În căutarea sensului mișcării sociale exterioare, individul se caută și pe sine, se interoghează cu privire la propria identitate, se confruntă cu propriile incertitudini și anxietăți induse de prezența tot mai singulară într-un univers social tot mai fracturat. Spargerea totalității, desprinderea de organizațiile în care lucra și cu care se identifica sau ruperea de comunitățile de muncă nu lasă în urmă decât memoria socială, ce trebuie reconstruită astfel încât să confere avantaje
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
opuse. Pe de altă parte, identitățile colective sunt surse constitutive ale identităților individuale. Cineva este rocker, maghiar sau rom și eul său personal este integrat în categoria acelor „noi-rockerii”, „noi-maghiarii”, „noi-romii”. Specificitatea individuală este închisă într-una colectivă. Totuși, individul singular nu se identifică doar cu un singur „noi”, ci are nevoie de tot atâtea apartenențe și conținuturi diverse câte ar alimenta propria existență în căutare de universuri succesive sau concomitente de viață. Identitatea individuală folosește identitățile colective disponibile prin aderare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
considerare a familiei relevă nu doar multidimensionalitatea acesteia (economică, socială, politică sau culturală), ci și modul de a fi și de a se realiza al unei individualități, iar prin acestea modul de constituire a structurii și ordinii sociale. Individul privit singular este o abstracție în sociologie. Asociat în familie sau în corporații, începe să releve structura socială a unei societăți. Problema modernității este că, odată cu apariția corporațiilor, importanța familiei pentru caracterizarea structurii sociale este diminuată, chiar mai mult: între familie și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
demonstrativ experiențe ale tale sau ale altora asupra unei lumi care se relevă cu forța evidenței. În fața evidenței, nu poți nici să ridici din umeri și cu o nonșalanță dezarmantă și fatalistă să spui „asta este”, nici să te aventurezi singular și sisific în repararea lumii și nici să evadezi într-un alt tărâm, unde speri că s-ar răspunde mai bine propriilor chestionări și dorințe. Cunoașterea despre universitate o face să devină o universitate reflexivă în expansiune. În încercarea de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie producții înălțătoare, fie consecvențe în eșecuri mai mari sau mai mici. Pentru a anticipa firul demonstrației ce va veni, trebuie să menționez că în privința stării universității și a așteptărilor privind impactul ei social și economic nu suntem întru totul singulari. Să considerăm câteva exemple: unul din Uniunea Europeană (UE), altele de la noi sau din țările europene. Mai întâi despre UE. În martie 2000, Consiliul European adopta una dintre cele mai ambițioase strategii de dezvoltare a Uniunii Europene ca „societate a cunoașterii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consacrată din interiorul ei. Probabil că așa se și explică faptul că, dacă am compara universitatea cu alte instituții ce au apărut istoric aproximativ în aceeași perioadă, vom observa că până de curând ea a rămas aproape neschimbată și, astfel, singulară. Cât va mai rezista ca atare este o întrebare la care vremurile actuale par să dea răspunsul, deși tentative de schimbare au tot fost și mai înainte. Lumea din afara universității s-a schimbat în mod radical și, odată cu aceasta, s-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
printr-o golgotă academică îndelungată. Chiar și după acceptare, va fi tratat ca un domeniu „soft”, cu o semiștiințificitate ce trebuie să-l păstreze în periferia mai îndepărtată de nucleul academic tare. Acest academism al diviziunii cunoașterii nu este însă singular. El își asociază alte valori și principii, de genul autonomiei instituționale și al libertăților academice nelimitate, al armonizării instrucției cu cercetarea, ultima având în mod clar și definitiv preeminență, al valorizării cercetării fundamentale, detașate de aplicativ, și al diminuării până la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adoptată în continuare în această secțiune despre reflexivitate este deocamdată una individualistă. În cele ce urmează, voi insista și asupra dimensiunilor sociale ale reflexivității. Această ultimă dimensiune este cu atât mai importantă, cu cât, precum se știe, indivizii autonomi și singulari nu pot face mare lucru într-o societate în derivă. Sensul și practica individuală a vieții nu sunt independente de sensul și dinamica lumii în care viața individuală este configurată. Ordinea birocratică a unei reflexivități forțat impuse și generalizate sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a propriei ființe, și se apără strângând legăturile, ale propriei făpturi, ca și cu ceilalți. Chiar un catren de calambur și subtilitate, cum este Peisaj vechi, transmite o senzație de tensiune. Autorul e din spița lui Sisif, făcând însă figură singulară: împinge îmbrăcat în redingotă bolovanul. Înainte de a pleca „la lucru”, și-o perie cu grijă, în răgazuri își tamponează fruntea cu batiste de mătase. Dar, prin aceasta, tragedia nu se diminuează. Din când în când el își „încheie rănile”, își
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
Lexic). Temele predilecte - adolescența, călătoria, iubirea, cuvântul - străbat toate poemele, în suite de variațiuni și improvizații atent supravegheate, care trimit și la tehnicile creativității muzicale, în special jazzistice. De altfel, M. este și autorul unor culegeri de eseuri despre jazz, singulare în peisajul românesc al genului: Cutia de rezonanță (1985), Jazzorelief (1993) ș.a. Deschis spre modernitate, pasionat de ea, autorul vizează o aventură spectaculoasă a spiritului, axată pe ideea conexiunilor dintre jazz și artele contemporane. Două eseuri dedicate poeților G. Bacovia
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
celor care declară că au încredere în oameni. Dreapta orizontală punctată marchează media scorului factorial în întregul eșantion (41.126 de cazuri). Am indicat grafic și principalele grupări de țări: spațiul ex-comunist, țările nordice (și Olanda), Grecia și Turcia - cazuri singulare. Așteptări de la cele șase sate Am discutat mai sus despre capital social, participare, spirit comunitar, invocând de câteva ori ca factor explicativ modernitatea culturală. Cele șase categorii de sate descrise de Dumitru Sandu se referă, explicit sau implicit, la criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]