5,177 matches
-
regimul comunist, Editura Compania, București, 2001, p. 34. 7 Antonie, Mitropolit al Transilvaniei, ,,Documentaire: Eglise et Etat en Roumanie", în Nouvelles de l'Eglise Orthodoxe Roumaine, XIX, 1989, 5, p. 12. 8 Anexa 2. 9 Sumarul ședinței extraordonare a Sfântului Sinod al BOR din 3-4 ianuarie 1990, în revista Biserica Ortodoxă Română, nr. 11-12, (noiembrie-decembrie 1990), pp. 76-78. 10 http://biserica-sfantul-silvestru.ro/content/viata-si-activitatea-duhovniceasca 11 Bartolomeu Anania, "O retragere demnă" în Vestitorul Ortodoxiei. 12 Dan Pavel, "Întâmplări din dealul Mitropoliei", în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
la Seminarul teologic din Chișinău. O vreme a fost consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, unde a fost ridicat în rangul de protosinghel (egumen) de arhiepiscopul Teodosie al Tomisului. În 2005 a făcut parte din Comisia pentru validarea textelor liturgice de pe lângă Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, unde a contribuit la scrierea slujbelor pentru doi sfinți români: Grigorie Dascălul și Gheorghe de la Cernica. 152 http://savatie.wordpress.com/2011/08/26/zeul-progres-si-jertfele-sale/ 153 Marius Tucă, "Paște ortodox", în Jurnalul Național, 10-11 aprilie, 1999, p.
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
105 ,,Vânătoarea animalelor sălbatice nu este oprită pentru mireni (Facere: 27, 7) căci ele au aceeași menire ca și cele domestice de a servi omului de hrană, ca și iarba câmpului. Însă se osândește cruzimea și satisfacția sadică de vânătoare (Sinodul VI ecumenic, canon 51; Facere:10, 9-10; 20-21; Sinodul I ecumenic; Mihea 7, 2). Orice slujitor al bisericii care se ocupă cu vânătoarea este oprit și aspru pedepsit. Pescuitul este îngăduit și clericilor. (Ioan: 21, 3-14)". 106 Vezi "Precuvântare către
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Facere: 27, 7) căci ele au aceeași menire ca și cele domestice de a servi omului de hrană, ca și iarba câmpului. Însă se osândește cruzimea și satisfacția sadică de vânătoare (Sinodul VI ecumenic, canon 51; Facere:10, 9-10; 20-21; Sinodul I ecumenic; Mihea 7, 2). Orice slujitor al bisericii care se ocupă cu vânătoarea este oprit și aspru pedepsit. Pescuitul este îngăduit și clericilor. (Ioan: 21, 3-14)". 106 Vezi "Precuvântare către drept-credincioșii cititori" la ediția Bibliei tipărite, în 1854, de către
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care a tratat fie și tangențial această temă a pedobaptismului, poate fi invocat în sprijinul acestei practici apostolice a botezării nou-născuților și a copiilor. Din veacul al III-lea, problema botezării copiilor a fost supusă unor largi dezbateri și în sinoade. De pildă, un anume Fidus - episcop african - , era în nedumerire: va trebui ca botezul pruncilor să se săvârșească în a opta zi asemenea Tăierii împrejur a pruncilor din Vechiul Testament? Și scriitorul bisericesc Tertulian amintește că unii creștini au lansat
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
a pruncilor din Vechiul Testament? Și scriitorul bisericesc Tertulian amintește că unii creștini au lansat o asemenea întrebare<footnote Tertulian, Despre botez, 18, P. L. I, col. 1221. footnote>. Aceasta a dat ocazie Sfântului Ciprian - episcopul Cartaginei - să convoace un Sinod la anul 252. Sfântul Ciprian, în unire cu un sinod de 70 de episcopi și în numele acestora îi răspunde episcopului Fidus, menționează că nu numai de la 8 zile înainte se poate boteza copilul, ci chiar îndată după naștere<footnote Sf.
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
că unii creștini au lansat o asemenea întrebare<footnote Tertulian, Despre botez, 18, P. L. I, col. 1221. footnote>. Aceasta a dat ocazie Sfântului Ciprian - episcopul Cartaginei - să convoace un Sinod la anul 252. Sfântul Ciprian, în unire cu un sinod de 70 de episcopi și în numele acestora îi răspunde episcopului Fidus, menționează că nu numai de la 8 zile înainte se poate boteza copilul, ci chiar îndată după naștere<footnote Sf. Ciprian, Epistola LIX, De infantibus baptisandis, P. L. III, col
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
zile. Analogia a fost făcută mai întâi de Sfântul Apostol Pavel când scrie colosenilor că Botezul este „tăierea împrejur nefăcută de mână” (Col. 2, 11). footnote> și, prin urmare, nou-născutul să nu fie botezat și sfințit înainte de ziua a opta. Sinodul nostru a hotărât în cu totul alt fel. Punctul tău de vedere n-a fost aprobat de nimeni, ci noi toți am judecat mai degrabă că nu trebuie refuzate nici unui om venit pe lume mila și harul lui Dumnezeu. De vreme ce
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
a atras asupra sa atingerea morții din vechime, de la prima sa naștere, dar care, prin acest fapt, ajunge mai lesne să primească iertarea păcatelor, pentru că lui îi sunt iertate nu păcatele proprii, ci ale altuia. Și de aceea, preaiubite frate, sinodul nostru a luat hotărârea că nimeni nu trebuie oprit prin noi de la Botez și de la harul lui Dumnezeu, Care este față de toți milostiv, îndurător și iubitor. Deoarece acest lucru trebuie observat și păstrat față de toți, socotim apoi că trebuie păzit
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
prof. Ion Diaconescu și prof. dr. Ovidiu Pop, în volumul: Sfântul Ciprian al Cartaginei, Scrisori, scrisoarea LXIV (și nu LIX cum e în P. L.), Editura Sophia, București, 2011, p. 294-298. Am consultat și aceste traduceri. footnote>. Hotărârea adoptată de sinodul cartaginez în frunte cu Sfântul Ciprian n-a făcut decât să „păstreze credința statornică a Bisericii”, precum observă Fericitul Augustin<footnote Epistola CLXVI, 28, 23: „... Fericitul Ciprian nu a adus o hotărâre nouă, ci a păstrat credința statornică a Bisericii
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
larg Pr. Gheorghe Soare, „Dispozițiuni canonice cu privire la Botez: Botezul copiilor”, în Duminica Ortodoxă, Anul XXIII (1940), Nr. 3, p. 3 și † Nicolae, Mitropolitul Banatului, op. cit., p. 137. footnote>. Deci, în viziunea Sfântului Ciprian și a celor 70 de episcopi de la sinod, dacă și cei care au comis mai înainte o mulțime de păcate față de Dumnezeu, după ce cred capătă iertarea acestor păcate și nimeni nu este exclus de la Botez și de la har, cu atât mai mult nu trebuie să lipsim de el
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
această lume, să piardă și Împărăția și viața”<footnote Epistolae et decreta, P. L. XII, col. 1135 la Ioan Saucă, „Taina Sfântului Botez de-a lungul vremii (I)”, în Mitropolia Banatului, Anul XXXIV (1984), Nr. 5-6, p. 300-301. footnote>. Prin sinodul de la Mileve (416) se anatematizau cei ce nu botezau copiii<footnote N. Milaș, Canoanele Bisericii Ortodoxe însoțite de comentarii, vol. II, p. I, Arad, 1934, p. 271 și Ioan Saucă, op. cit., p. 300-301. footnote>, iar prin canonul 110 al Sinodului
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
sinodul de la Mileve (416) se anatematizau cei ce nu botezau copiii<footnote N. Milaș, Canoanele Bisericii Ortodoxe însoțite de comentarii, vol. II, p. I, Arad, 1934, p. 271 și Ioan Saucă, op. cit., p. 300-301. footnote>, iar prin canonul 110 al Sinodului de la Cartagina din 418, se cerea botezarea copiilor întru iertarea păcatului strămoșesc: „... s-a hotărât să fie anatema oricine tăgăduiește sau zice că pruncii nou-născuți și copiii, fiind botezați din pântecele maicilor, nu se botează spre iertarea păcatelor și nici
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
dar cu toate acestea, nici un creștin nu va zice că botezul nu va fi pruncilor de vreun folos. Iar dacă cineva va întreba de porunca dumnezeiască pentru așa ceva, apoi ce împlinește toată Biserica, chiar de nu va fi statornicit prin sinoade, dar ceea ce totdeauna era în practică, acestea nu sunt socotite altminteri decât drept poruncă apostolică”. Precum Sfântul Ambrozie Și alți Părinți, și Fericitul Augustin predica necesitatea botezului ca Și condiție pentru intrarea în Împărăția cerurilor, pornind de la textul scripturistic de la
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
creștinismului și chiar după aceea, se acorda Botezului atât de mare importanță încât administrarea lui era considerată absolut necesară dobândirii mântuirii și ca atare nu se refuza nimănui. În general, însă, în Biserica veche exista o mare libertate și varietate, sinoadele intervenind doar atunci când apărea primejdia alunecării spre practici străine Duhului Evangheliei<footnote † Nicolae, Mitropolitul Banatului, op. cit., p. 138. footnote>. Chiar predilecția unora pentru amânarea Botezului n-a devenit regulă, ci până la urmă s-a dovedit un argument în favoarea pedobaptismului. Într-
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
știe a-și chivernisi casa sa, cum va îngriji de biserica lui Dumnezeu ? (Timotei III 2-6). Declar însfârșit că întru toate voi fi supus și ascultător Chiriarhului meu Prea Sfințitului Episcop și dispozițiunilor privitoare la Biserică și cler ale Sfântului Sinod al Sfintei noastre Biserici ortodoxe Române, precum și M. S. Regelui Carol al IIlea și legiuitorilor săi urmași și legilor ț ării ca și toți cetățenii statului Român. „Așa să-mi ajute Dumnezeu în cariera mea preoțească”. cu Î.P.S. Teofan
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
între frați. El l-a îmbrăcat cu haina Ordinului pe episcopul de Hereford, Rudolf de Maidstone, în urma unei viziuni avute de acesta tocmai cu privire la fratele Aymon, pe vremea când era arhidiacon de Chester. Iată viziunea: pe când organiza clerul în timpul unui sinod, un băiat s-a apropiat de el și i-a aruncat apă pe față; imediat a fost transformat într-un băiat vrednic de compătimit; atunci, s-a apropiat de patul în care stătea întins fratele Aymon, i-a cerut voie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Pe când eram doar șapte frați în Ordin, și nu mai mulți, Fericitul Părinte Francisc ne-a chemat în jurul său la Sfânta Maria de la Porțiuncula, în pădurea care pe atunci se întindea în jurul conventului și, ca și cum s-ar fi celebrat primul sinod, sau ar fi fost convocat primul capitul, ne-a vorbit astfel: «Știu, preaiubiți frați, că Domnul nu ne-a chemat doar pentru mântuirea noastră. De aceea, vreau să ne răspândim printre oameni și să aducem ajutor lumii aflate în pericol
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bunuri bisericești. În iarna lui 375/ 376, pe baza unor acuze calomnioase, a fost luat din oraș de o gardă militară din ordinul conducătorului politic arian din Cezareea Capadociei, și la intervenția acestuia, după ce Sfântul Grigorie evadase de sub escortă, un sinod de episcopi, ținut la Nyssa în absența sa, l-a scos din scaun. Dar comunitatea i-a rămas credincioasă.După moartea împăratului arian Valens, întâmplată în august 378, Sfântul Grigorie se putu întoarce în orășelul său, populația pregătindu-i o
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
se putu întoarce în orășelul său, populația pregătindu-i o primire triumfală. După moartea fratelui său Vasile, Sfântul Grigorie se prezintă ca unul dintre apărătorii cei mai autorizați ai Ortodoxiei în Asia Mică. În octombrie 379 luă parte la un sinod din Antiohia, care s-a ocupat în mod principal de erezia apolinarismului. Sinodul îi încredințează misiunea de inspector bisericesc în Pont, Palestina și Arabia. În aprilie 380, avu să prezideze o alegere de mitropolit în Sevaste din Armenia Mică. Spre
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
moartea fratelui său Vasile, Sfântul Grigorie se prezintă ca unul dintre apărătorii cei mai autorizați ai Ortodoxiei în Asia Mică. În octombrie 379 luă parte la un sinod din Antiohia, care s-a ocupat în mod principal de erezia apolinarismului. Sinodul îi încredințează misiunea de inspector bisericesc în Pont, Palestina și Arabia. În aprilie 380, avu să prezideze o alegere de mitropolit în Sevaste din Armenia Mică. Spre cea mai mare surpriză a sa, votul îl desemnă ca mitropolit și cu toate că
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
să plece în orășelul său, fu reținut în această slujbă aproape cu sila. De-abia după câteva luni se putu întoarce iarăși în cortul său, în Nyssa. Talentul oratoric și știința teologică ale Sfântului Grigorie au fost apreciate superlativ la Sinodul II Ecumenic (381) unde el a fost proclamat stâlp al Ortodoxiei. La Sinodul II ecumenic din 381 (Constantinopol), Sfântul Grigorie participă ca unul din teologii de mare autoritate. În scopul îndeplinirii hotărârilor Sinodului, un decret al împăratului Teodosie, din 30
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
De-abia după câteva luni se putu întoarce iarăși în cortul său, în Nyssa. Talentul oratoric și știința teologică ale Sfântului Grigorie au fost apreciate superlativ la Sinodul II Ecumenic (381) unde el a fost proclamat stâlp al Ortodoxiei. La Sinodul II ecumenic din 381 (Constantinopol), Sfântul Grigorie participă ca unul din teologii de mare autoritate. În scopul îndeplinirii hotărârilor Sinodului, un decret al împăratului Teodosie, din 30 iulie 381, dispunea ca toți ereticii din eparhiile Pontului, care nu se aflau
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Sfântului Grigorie au fost apreciate superlativ la Sinodul II Ecumenic (381) unde el a fost proclamat stâlp al Ortodoxiei. La Sinodul II ecumenic din 381 (Constantinopol), Sfântul Grigorie participă ca unul din teologii de mare autoritate. În scopul îndeplinirii hotărârilor Sinodului, un decret al împăratului Teodosie, din 30 iulie 381, dispunea ca toți ereticii din eparhiile Pontului, care nu se aflau în comuniune cu episcopii Heladie din Cezareea, Otreius din Melitine (Armenia Mică) și Grigorie de Nyssa, să fie expulzați. Sfântul
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
fie chemat să rostească numeroase necrologuri, printre altele pe acelea la moartea prințesei Pulheria (în iulie 385 sau 386) și la moartea împărătesei Flacilla, moartă la scurt timp după fiica ei. Știm că el a luat parte și la un Sinod de la Constantinopol, în 394. După această dată nu se mai știe nimic despre el. A murit probabil în 394 sau 395. După aceea nu se mai amintește numele lui. Probabil a murit chiar în 394. Biserica a rânduit ca dată
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]