3,476 matches
-
de comunicare, prin care se împlinește și planul semantic global: De închiriat = „șAceastă casă esteț de închiriat. De revăzut = „șAceastă expresie/traducere esteț de revăzut. De neimaginat! = „șAceastă poziție/atitudine esteț de neimaginat!” RAPORTUL DINTRE TC "RAPORTUL DINTRE " MORFOLOGIA ȘI SINTAXA VERBULUITC "MORFOLOGIA {I SINTAXA VERBULUI" Specificul și gradul de expansiune a câmpului semantico-sintactic (verb + complinirile sale obligatorii), generat de verb (în poziția de predicat sau de complement al predicatului în structura nucleului predicațional central sau în alte poziții sintactice), dependente
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se împlinește și planul semantic global: De închiriat = „șAceastă casă esteț de închiriat. De revăzut = „șAceastă expresie/traducere esteț de revăzut. De neimaginat! = „șAceastă poziție/atitudine esteț de neimaginat!” RAPORTUL DINTRE TC "RAPORTUL DINTRE " MORFOLOGIA ȘI SINTAXA VERBULUITC "MORFOLOGIA {I SINTAXA VERBULUI" Specificul și gradul de expansiune a câmpului semantico-sintactic (verb + complinirile sale obligatorii), generat de verb (în poziția de predicat sau de complement al predicatului în structura nucleului predicațional central sau în alte poziții sintactice), dependente în mod virtual de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu un subiect sintactic, când se înscriu în structura unui nucleu predicațional bimembru: Câinii latră, caravana trece. Să fi uitat tu cărările de ieri? „Cum s-a făcut, nu-i bine să cunoaștem.” (L. Blaga) Dintre toate modurile predicative, condiționează sintaxa verbului și structura enunțului numai modurile imperativ și conjunctiv. La imperativ, verbul poate realiza doar predicatul unor propoziții independente sau al unor propoziții care realizează funcția de predicat al frazei (propoziție principală, în terminologia gramaticii curente): „Adaugă tu pasului numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un grad de intensitate relativă superioară sau inferioară, totdeauna marcate stilistic: binișor, încetișor, depărtișor, multișor, târzior, devremior, repejor, frumușel, curățel etc.: „De lumină ca tâlharii/Se ferește binișor,/ Pe ferești se suie noaptea/Dibuind încetișor.” (M. Eminescu, I, p. 108) SINTAXA ADVERBULUITC "SINTAXA ADVERBULUI" În desfășurarea sintagmatică a enunțului lingvistic, adverbul intră în relație cu aproape toate unitățile lexico-gramaticale ale limbii care au autonomie semantică și sintactică totodată, dar numai unele adverbe și numai cu unele dintre aceste unități dezvoltă și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de intensitate relativă superioară sau inferioară, totdeauna marcate stilistic: binișor, încetișor, depărtișor, multișor, târzior, devremior, repejor, frumușel, curățel etc.: „De lumină ca tâlharii/Se ferește binișor,/ Pe ferești se suie noaptea/Dibuind încetișor.” (M. Eminescu, I, p. 108) SINTAXA ADVERBULUITC "SINTAXA ADVERBULUI" În desfășurarea sintagmatică a enunțului lingvistic, adverbul intră în relație cu aproape toate unitățile lexico-gramaticale ale limbii care au autonomie semantică și sintactică totodată, dar numai unele adverbe și numai cu unele dintre aceste unități dezvoltă și relații sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenul modalizat: Trebuie să se fi îmbolnăvit. Stă să ningă. Era să nu te cunosc. Mai să nu te cunosc. Cât pe ce să nu te recunosc. Mai că aș merge și eu. Poate că vine și Maria. NOTE II. SINTAXA CATEGORII SINTACTICETC "CATEGORII SINTACTICE" NIVELUL SINTACTICTC "NIVELUL SINTACTIC" În organizarea de sistem a limbii, fiecare nivel se dezvoltă din cel anterior, pe care și-l include. Cele mai generale sunt nivelul fonematic, inclus de toate celelalte (morfematic, lexical, sintactic), pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sg. ¯ ¯ Planul expresiei - Planul semantic (1) au plecat - predicat (1) 'perfect' (2) 'nominativ' (3) 'genitiv' (2) visătorii - subiect pers. III, pl. 'determ. def.' 'determ. def.' (3) pământului - atribut 'determ. def.' pers. III, pl. pers. I, sg. Planul semantic Planul expresiei Sintaxă Cum se vede din această dezvoltare, raportul lexic (spațiu al denumirii cunoașterii noastre despre lume, prin limbă, considerată în sine, dintr-o perspectivă statică) - sintaxă (spațiu al comunicării cunoașterii noastre despre lume) este mediat de morfologia cuvântului. Pe de o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
3) pământului - atribut 'determ. def.' pers. III, pl. pers. I, sg. Planul semantic Planul expresiei Sintaxă Cum se vede din această dezvoltare, raportul lexic (spațiu al denumirii cunoașterii noastre despre lume, prin limbă, considerată în sine, dintr-o perspectivă statică) - sintaxă (spațiu al comunicării cunoașterii noastre despre lume) este mediat de morfologia cuvântului. Pe de o parte, identitatea lexicală a cuvântului are o componentă morfologică: cuvântul este verb, substantiv etc.; cuvântul verb este tranzitiv sau intranzitiv etc. Pe de altă parte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
manifestă, în interiorul raportului dintre planul expresiei și planul semantic al limbii, în (2) relațiile și (3) funcțiile sintactice. Dezvoltarea acestora este condiționată în bună măsură de sensurile lexicale și de (1) unitățile gramaticale. 1. Unități sintacticetc "1. Unit\]i sintactice" Sintaxa limbii române a fost interpretată în edițiile anterioare ale Gramaticii limbii române, realizate sub egida Academiei, precum și mai toate gramaticile de autor, din perspectiva a două unități: propoziția și fraza, în funcție de care s-a și organizat descrierea lor pe două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
române a fost interpretată în edițiile anterioare ale Gramaticii limbii române, realizate sub egida Academiei, precum și mai toate gramaticile de autor, din perspectiva a două unități: propoziția și fraza, în funcție de care s-a și organizat descrierea lor pe două nivele: Sintaxa propoziției și Sintaxa frazei. Pe fondul interpretării sintaxei din interiorul procesului de comunicare lingvistică, noua ediție a Gramaticii Academiei recunoaște în enunț un concept central. Din aceeași perspectivă, chiar dacă nu în mod explicit, structura enunțului este interpretată în strânsă legătură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interpretată în edițiile anterioare ale Gramaticii limbii române, realizate sub egida Academiei, precum și mai toate gramaticile de autor, din perspectiva a două unități: propoziția și fraza, în funcție de care s-a și organizat descrierea lor pe două nivele: Sintaxa propoziției și Sintaxa frazei. Pe fondul interpretării sintaxei din interiorul procesului de comunicare lingvistică, noua ediție a Gramaticii Academiei recunoaște în enunț un concept central. Din aceeași perspectivă, chiar dacă nu în mod explicit, structura enunțului este interpretată în strânsă legătură cu un alt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Gramaticii limbii române, realizate sub egida Academiei, precum și mai toate gramaticile de autor, din perspectiva a două unități: propoziția și fraza, în funcție de care s-a și organizat descrierea lor pe două nivele: Sintaxa propoziției și Sintaxa frazei. Pe fondul interpretării sintaxei din interiorul procesului de comunicare lingvistică, noua ediție a Gramaticii Academiei recunoaște în enunț un concept central. Din aceeași perspectivă, chiar dacă nu în mod explicit, structura enunțului este interpretată în strânsă legătură cu un alt concept esențial: funcția sintactică. În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
concept central. Din aceeași perspectivă, chiar dacă nu în mod explicit, structura enunțului este interpretată în strânsă legătură cu un alt concept esențial: funcția sintactică. În modul acesta, vol.II din Gramatica limbii române, intitulat Enunțul, dă o interpretare complexă, coerentă, sintaxei limbii române prin abandonarea distincției dintre sintaxa propoziției și sintaxa frazei; funcțiile sintactice se realizează, fie ca /prin "părți de propoziție", fie propozițional. La fiecare dintre nivelele de organizare a limbii ca sistem sunt identificabile două categorii de unități, reprezentând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în mod explicit, structura enunțului este interpretată în strânsă legătură cu un alt concept esențial: funcția sintactică. În modul acesta, vol.II din Gramatica limbii române, intitulat Enunțul, dă o interpretare complexă, coerentă, sintaxei limbii române prin abandonarea distincției dintre sintaxa propoziției și sintaxa frazei; funcțiile sintactice se realizează, fie ca /prin "părți de propoziție", fie propozițional. La fiecare dintre nivelele de organizare a limbii ca sistem sunt identificabile două categorii de unități, reprezentând două perspective: a specificului funcțional al nivelului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structura enunțului este interpretată în strânsă legătură cu un alt concept esențial: funcția sintactică. În modul acesta, vol.II din Gramatica limbii române, intitulat Enunțul, dă o interpretare complexă, coerentă, sintaxei limbii române prin abandonarea distincției dintre sintaxa propoziției și sintaxa frazei; funcțiile sintactice se realizează, fie ca /prin "părți de propoziție", fie propozițional. La fiecare dintre nivelele de organizare a limbii ca sistem sunt identificabile două categorii de unități, reprezentând două perspective: a specificului funcțional al nivelului (unitatea fundamentală) și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numele de dativ etic: „Și când colo, mă vede tologit cu pielea goală pe năsâp, cât mi ți-i gliganul...” (I. Creangă) „Toma-ncet mi se scula / Peste câmpuri se uita...” (Poezii populare) Realizarea funcțiilor sintactice Situând la baza interpretării sintaxei (limbii române) funcția simntactică și constituerntul sintactic, structură de diferite dezvoltări prin care aceasta se realizează ca sens sintactic, am abandonat în mod firesc distincția Sintaxa propoziției - Sintaxa frazei. Spre deosebire de edițiile anterioare, noua ediția a Gramaticii Academiei renunța la acest
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scula / Peste câmpuri se uita...” (Poezii populare) Realizarea funcțiilor sintactice Situând la baza interpretării sintaxei (limbii române) funcția simntactică și constituerntul sintactic, structură de diferite dezvoltări prin care aceasta se realizează ca sens sintactic, am abandonat în mod firesc distincția Sintaxa propoziției - Sintaxa frazei. Spre deosebire de edițiile anterioare, noua ediția a Gramaticii Academiei renunța la acest model, vorbind de "realizarea propozițională" a complementului, circumstanțialului, pe lângă alte forme de realizare. etc. în subcapitolele consacrate acestor funcții.tc " Realizarea func]iilor sintactice" Abstracte și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câmpuri se uita...” (Poezii populare) Realizarea funcțiilor sintactice Situând la baza interpretării sintaxei (limbii române) funcția simntactică și constituerntul sintactic, structură de diferite dezvoltări prin care aceasta se realizează ca sens sintactic, am abandonat în mod firesc distincția Sintaxa propoziției - Sintaxa frazei. Spre deosebire de edițiile anterioare, noua ediția a Gramaticii Academiei renunța la acest model, vorbind de "realizarea propozițională" a complementului, circumstanțialului, pe lângă alte forme de realizare. etc. în subcapitolele consacrate acestor funcții.tc " Realizarea func]iilor sintactice" Abstracte și virtuale în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcțiilor de complement obiectual (direct și indirect) și de subiect și atribut. Cea de-a doua situație poate implica toate funcțiile sintactice. Dubla exprimare a complementului obiectual (direct sau indirect)10 își are originea mai ales într-o particularitate a sintaxei limbii române; din cele două serii de forme ale pronumelui personal (și reflexiv) de dativ și acuzativ (scurte, neaccentuate și lungi, accentuate), formele lungi impun aproape cu obligativitate întrebuințarea formelor scurte. Exigența, mai puțin rigidă, se extinde și la enunțurile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu) propozițiile Poți zidi o lume-ntreagă și poți s-o sfarămi realizează funcția de circumstanțial concesiv. UNITĂȚI SINTACTICEtc " UNIT|}I SINTACTICE" Primele două ediții (1954 și 1963 ) ale Gramatica Academiei identifică, în interpretarea sintaxei limbii române : propoziția, ca „unitatea de bază a sintaxei” (G.A., II, p. 7) și fraza - „unitatea sintactică superioară propoziției (...), constituită din două sau mai multe propoziții” (idem). Statutul propoziției de unitate de bază este asigurat de (1) predicație (sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zidi o lume-ntreagă și poți s-o sfarămi realizează funcția de circumstanțial concesiv. UNITĂȚI SINTACTICEtc " UNIT|}I SINTACTICE" Primele două ediții (1954 și 1963 ) ale Gramatica Academiei identifică, în interpretarea sintaxei limbii române : propoziția, ca „unitatea de bază a sintaxei” (G.A., II, p. 7) și fraza - „unitatea sintactică superioară propoziției (...), constituită din două sau mai multe propoziții” (idem). Statutul propoziției de unitate de bază este asigurat de (1) predicație (sau predicativitate), "raportarea conținutului ei la realitatea obiectivă reflectată", (2
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
multe propoziții” (idem). Statutul propoziției de unitate de bază este asigurat de (1) predicație (sau predicativitate), "raportarea conținutului ei la realitatea obiectivă reflectată", (2) autonomie sintactică, semantică și comunicațională, (3) indici de predicație: „Propoziția este cea mai mică unitate a sintaxei care poate apărea de sine stătătoare și care comunică prin cuvinte cu indici de predicație o judecată logică sau o idee cu caracter afectiv sau volițional.” (II, p. 17) Totodată, se vorbește în aceeași parte introductivă a Sintaxei de două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unitate a sintaxei care poate apărea de sine stătătoare și care comunică prin cuvinte cu indici de predicație o judecată logică sau o idee cu caracter afectiv sau volițional.” (II, p. 17) Totodată, se vorbește în aceeași parte introductivă a Sintaxei de două tipuri de unități minimale: • îmbinarea de cuvinte - „cea mai mică unitate sintactică în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.” (ibidem) • partea de propoziție, „cea mai mică unitate sintactică”; „ea se află întrun-raport sintactic cu alte elemente. ” (Idem
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de sine stătătoare” (II, p. 7), dar, în aceeași interpretare, fraza este alcătuită din cel puțin două propoziții, ceea ce face ca structura de mai sus să nu poată fi considerată frază. Noua ediție a Gramaticii Academiei așează în centrul interpretării sintaxei Enunțul, care reprezintă substanța volumului al doilea. În vol.I, intitulat Cuvântul, în interpretarea enunțului din perspectiva structurii sale interne, se identifică sintagma ca "unitate sintactică minimală" (p.27), iar componentele sunt părți de propoziție, acestea implicând existența unui ansamblu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însăși predicația are condiții de realizare( semnificație lexicală(1)+ semnificație gramaticală(2): Mihai este(2) înțelept.(1), „Cea mai mare înțelepciune a naturii e (2) că a sădit în sufletul omului nemulțumirea.(1) ” (N.Iorga) Identificarea, delimitarea și descrierea unităților sintaxei se întemeiază pe specificul specificul nivelului sintactic în organizarea și funcționarea limbii ca sistem (își integrează nivelele lexical și morfologic) și totodată în desfășurarea procesului de comunicare lingvistică și cunoaștere. În acest sens, un text lingvistic (ca text concret, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]