5,963 matches
-
formă sublimată a agresivității (așa cum se poate desprinde din formele de suicid de mai sus). Alți autori vorbesc despre mai multe forme de suicid, inspirate mai ales din practica medico-psihiatrică (M. Quidu, P. Moron, W. Pöldinger, E. Stengel, E. Ringelr): sinuciderea reușită; tentativa de suicid; apelul la suicid ca pretentativă de suicid; ideile de suicid; șantajul suicidar; echivalențele suicidare sau jocul cu moartea. L. Proal insistă asupra aspectelor morale, culturale, religioase și sociale în legătură cu suicidul. El descrie situații istorice în care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și acțiune individuală sunt anulate. Conduitele se desfășoară în mod obligatoriu conform cu normele impuse de stat. În acest caz, individul nu-și mai poate descărca pulsiunile, care, acumulându-se, duc la grave tulburări de sănătate mintală: nevroze, stări reactive, depresii, sinucideri. În statul anomic, reprezentând forma statală care succede crizei statului totalitar desființat, apar noi forme de manifestare a sănătății mintale în criză. Datorită suprimării modelului cultural, în locul acestuia rămâne un vid anomic, care aruncă societatea într-o stare de confuzie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
feluri: inconștient și subit la epileptici, conștient și subit la melancolici și alcoolici, conștient, subit și cu caracter imperativ la obsesivi; suicidul pasional, determinat de presiunea pasiunilor (L. Proal), cu forme: tipul Werther, suicidul în doi (tipul Romeo și Julieta), sinuciderile colective (Tukidides, Tacitus); suicidul comun, cu caracter moral, după o matură deliberare, având motive susținute de rațiune ca valabile; acesta poate fi de următoarele tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pasiunilor (L. Proal), cu forme: tipul Werther, suicidul în doi (tipul Romeo și Julieta), sinuciderile colective (Tukidides, Tacitus); suicidul comun, cu caracter moral, după o matură deliberare, având motive susținute de rațiune ca valabile; acesta poate fi de următoarele tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
doi (tipul Romeo și Julieta), sinuciderile colective (Tukidides, Tacitus); suicidul comun, cu caracter moral, după o matură deliberare, având motive susținute de rațiune ca valabile; acesta poate fi de următoarele tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
primi și aplica toate avantagele civilizațiunei și ajunge la o adevărată perfecțiune morală mai Înaintea altor națiuni din oriente” . Nu se poate preciza cu exactitate În ce măsură Boerescu era familiar În acel moment cu doctrina lui Rousseau, ale cărei aspecte privind sinuciderea și pedeapsa capitală aveau să fie analizate critic În teza sa de doctorat . Singurul indiciu (departe de a fi decisiv) pe care l-am identificat pentru etapa analizată este insistența cu care tânărul student se focaliza, În aceeași scrisoare, asupra
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
a stării de boală sunt puternic generatoare de stres psihic. În general, negarea bolii denotă o mare fragilitate psihică, motiv pentru care se impune abordarea situației cu mult tact și moderație spre a evita o reacție catastrofică din partea bolnavului (chiar sinucidere) în cazul în care acesta este pus brutal în fața realității și perspectivelor bolii de care suferă (Jeammet Ph. et al., 1993, cit. în I. B. Iamandescu, 1997). Balint (citat de Cucu) găsește în cadrul trăirii bolii următoarele situații: v satisfacțiile în cadrul
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
pot fi tolerate însă comportamente potențial periculoase pentru bolnav, pentru ceilalți pacienți sau pentru personalul medical. Comportamentul suicidar. Simptomul cel mai grav al inadaptării este comportamentul suicidar. În general, majoritatea bolnavilor cu afecțiuni grave au în unele momente idei de sinucidere. Totuși, transformarea acestora în tentative practice de suicid are loc numai în cazul unei inadaptări psihice profunde la tratamentul sau când se produce o gravă deteriorare a relațiilor intrafamiliale. Nerespectarea regimului de viața impus de medic și kinetoterapeut (în mod
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
i-a amestecat treizeci de ani; / o mână care ar putea fi chiar a ta», a spus tatăl meu strâmbându-se ușor / din pricina ceaiului prea fierbinte” ( Ce i-am spus tatălui meu când l-am întrebat ce este aceea o sinucidere grațioasă și migăloasă). Culegerea Amurgul nobililor (1998) cuprinde interviuri cu descendenți ai unor familii aristocratice. SCRIERI: Poeme provinciale, București, 1990; Un lucru peste puterile tale, București, 1993; Amurgul nobililor, București, 1998; Tata nu evoluează, București, 2003. Repere bibliografice: Horia Gârbea
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
parabolă a unei rătăciri și a unui eșec, narațiunea are un plan realist căruia i se suprapune unul de tip fantastic, ce se amplifică obsesiv și o împinge pe protagonistă, o tânără violonistă transfugă în Elveția, spre o tentativă de sinucidere. T. reușește să transmită fiorul unui eșec fără să uzeze de didacticismul specific scrierilor pe această temă. Cu Scara de incendiu (1982) și Semicerc (1984), primele volume ale unui ciclu întrerupt, scriitorul abordează din nou romanul unui destin, de această
TRICOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290271_a_291600]
-
al istoriei, recontextualizări de durată. În Galeria cu viță sălbatică Chiril Merișor joacă rolul de agent dublu: erou fără voie al unui șir de întâmplări care debutează cu excluderea sa din partid și se va încheia cu întemnițarea urmată de sinucidere; martor al unui timp ieșit din țâțâni, însoțit de conotații apocaliptice, care va fi consemnat în „jurnalul de bord” - declanșatorul pierzaniei lui Chiril și, totodată, „periscopul lui, prin care se uita deasupra, el navigând în ape atât de înșelătoare”. Romanul
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
povestirile „de deșteptat copiii”, care încheie cartea și care se vor transforma, odată cu Povești din pădurile fanteziei (1998), în feerie pură. În schimb, o miză mult mai ambițioasă are romanul Ridicarea în genunchi (1999), ce se deschide cu programarea unei sinucideri și se termină cu o epifanie neprogramată; între ele se dezvoltă o amplă criză existențială, oscilând între un pol metafizic și unul social. Captivantă prin observația caracterologică și prin dialectica ideilor, cartea pierde ca urmare a tonului demonstrativ anunțat din
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
în 1923, iar editorial în același an cu o nuvelă amplă, structurată ca un microroman, Viața de student, apărută sub pseudonimul Marcel Olin, ca și romanele Femeia isterică (1925), Amor de vagabond (1927), Femeia pătimașă (1928), doar Eroare medicală sau sinucidere? (1936) fiind iscălit Mihail Zavergiu. Jurnalul unui medic și alte manuscrise inedite mărturisesc preocuparea lui Z. pentru dramaturgie, piesele Virusurile, Destinul, Exuberanța tinereții ș.a., inspirate din viața medicală, întâmpinând constant refuzul teatrelor de a fi înscrise în repertoriu. Plecând de la
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
subiectului: cazul unei nevropate cu o „ereditate vicioasă”, aici locul analizei psihologice fiind preluat de investigația medicală. După mărturisirea autorului, Amor de vagabond dezvoltă avatarurile unui student bolnav psihic, întâlnit la Paris. De asemenea, personajele centrale din Eroare medicală sau sinucidere? au corespondenți reali: doctorul Aristide îi fusese lui Z. coleg de facultate, camarad de arme și prieten, în timp ce pe Antoaneta Fotescu o cunoscuse îndeaproape soția autorului. Deși romanul este scris la oarecare distanță după dispariția protagoniștilor, narațiunea, ce pornește de la
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
Aristide îi fusese lui Z. coleg de facultate, camarad de arme și prieten, în timp ce pe Antoaneta Fotescu o cunoscuse îndeaproape soția autorului. Deși romanul este scris la oarecare distanță după dispariția protagoniștilor, narațiunea, ce pornește de la știrea din ziare privind sinuciderea celor doi la Hôtel des Étrangers din Paris și urmează parcă o manieră autenticistă, rămâne, prin detalii și precizie, prea strâns legată de extraliterar, având aerul reconstituirilor sau al reportajului gazetăresc. Personajele trăiesc exclusiv în umbra manifestărilor exterioare, într-o
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
Céline, departe însă de umorul negru al scriitorului francez și într-un registru stilistic neutru, prea puțin expresiv. SCRIERI: Viața de student, București, 1923; Femeia isterică, București, 1925; Amor de vagabond, București, 1927; Femeia pătimașă, București, 1928; Eroare medicală sau sinucidere?, București, 1936. Repere bibliografice: C. C. [Constantin Coman], „Eroare medicală sau sinucidere?”, „Naționalul nou”, 1936, 766; Constantin Coman, Cu dr. Zavergiu..., RP, 1936, 5 668; Gheorghe Corneanu, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DMN, 1936, 10 776; Virgil Carianopol, „Eroare medicală sau sinucidere
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
un registru stilistic neutru, prea puțin expresiv. SCRIERI: Viața de student, București, 1923; Femeia isterică, București, 1925; Amor de vagabond, București, 1927; Femeia pătimașă, București, 1928; Eroare medicală sau sinucidere?, București, 1936. Repere bibliografice: C. C. [Constantin Coman], „Eroare medicală sau sinucidere?”, „Naționalul nou”, 1936, 766; Constantin Coman, Cu dr. Zavergiu..., RP, 1936, 5 668; Gheorghe Corneanu, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DMN, 1936, 10 776; Virgil Carianopol, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DEP, 1936, 2 722; V. Damaschin, [Mihail Zavergiu], VL, 1937, 15
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
vagabond, București, 1927; Femeia pătimașă, București, 1928; Eroare medicală sau sinucidere?, București, 1936. Repere bibliografice: C. C. [Constantin Coman], „Eroare medicală sau sinucidere?”, „Naționalul nou”, 1936, 766; Constantin Coman, Cu dr. Zavergiu..., RP, 1936, 5 668; Gheorghe Corneanu, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DMN, 1936, 10 776; Virgil Carianopol, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DEP, 1936, 2 722; V. Damaschin, [Mihail Zavergiu], VL, 1937, 15; V. I. Cataramă, [Mihail Zavergiu], IIȘ, 1937, 7; Mihail Zavergiu, RRI, IV, partea I, 525-529; Dicț. scriit. rom., IV
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
sinucidere?, București, 1936. Repere bibliografice: C. C. [Constantin Coman], „Eroare medicală sau sinucidere?”, „Naționalul nou”, 1936, 766; Constantin Coman, Cu dr. Zavergiu..., RP, 1936, 5 668; Gheorghe Corneanu, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DMN, 1936, 10 776; Virgil Carianopol, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DEP, 1936, 2 722; V. Damaschin, [Mihail Zavergiu], VL, 1937, 15; V. I. Cataramă, [Mihail Zavergiu], IIȘ, 1937, 7; Mihail Zavergiu, RRI, IV, partea I, 525-529; Dicț. scriit. rom., IV, 865-866. S. D.
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
Ion Călugăru, Paul Daniel, N. Davidescu (Fântâna cu chipuri, fragment de roman), Luca Florian, Eugen Goga, Ion Pogan, Constantin Băleanu, Neagu Rădulescu, Mihail Avramescu (anecdote), sub pseudonimul Ionathan X. Uranus ș.a. Genul dramatic e reprezentat de o scenă din O sinucidere ciudată de Paul B. Marian. Studiile critice, aparținând lui E. Lovinescu (Elemente eterogene în literatura română), Lucian Boz (Poezia lui Camil Baltazar, Simfonia pastorală sau Masca la André Gide, „Eros” la Mihai Eminescu), Octav Șuluțiu (Un artist - Damian Stănoiu), ca
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
nu rareori este dură. Aceștia vor fi deprimați, vor plânge, se vor simți respinși și nu vor putea înfrunta situația neplăcută, ceea ce denotă faptul că au un respect de sine scăzut. Acesta reprezintă un factor fundamental pentru îmbolnăvirea mintală, alcoolism, sinucidere, dependență de droguri și crime. De asemenea, aceste persoane nu au maturitatea necesară pentru a întemeia o familie creștină în stare să înfrunte furtunile vieții. Unii părinți cred că au dreptul de a conduce și controla viitorul copiilor lor. Ei
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
literară. În „Cuvântul” (ianuarie 1931) face o avancronică a romanului Lumina ce se stinge, scris de Mircea Eliade parțial în India. Temele articolelor sunt în continuare foarte variate: gândirea filosofică a lui Nae Ionescu, universitate și ortodoxie, etica sistematică, problema sinuciderilor, spre un nou medievalism economic, Europa față de America etc. În ciclul de conferințe organizat de gruparea Criterion, vorbește despre Lenin, Mussolini, filosofia lui Freud, iar în revistele economice publică articole despre relația între gospodăria țărănească și economia capitalistă sau despre
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
în orice caz halucinantă. Faptul se observă pretutindeni: în Femeia ascunsă e vorba de obsesia lui Alecu Florea pentru „Femeia din Vis”, care îi acaparează ecranul interior după ce a fost abandonat de soție și după ce și-a ratat chiar și sinuciderea; în Grijania - de revelațiile, reveriile și coșmarurile pe care le resimte Aristotel Cenușă după ce a fost maltratat de ceilalți călugări de la Schitul Frumoasa; în Undeva, la Sud-Est - de intensa criză erotică pe care o parcurge Gheorghe Ispas; în Romanul-basm (Trup
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Generația poetică ’80, Iași, 2000, 88-93; Grigurcu, Poezie, II, 420-437; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 351-357; Cristea-Enache, Concert, 96-98; Grigor, Moromete, 147-149, 153-158; Manolescu, Lista, I, 317-320; Popa, Ist. lit., II, 636-639; Pop, Viață, 182-186; Daniel Ștefan Pocovnicu, Sinuciderea lentă a jurnalului, CL, 2002, 5; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002, 171-178; Dicț. scriit. rom., IV, 402-404; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 271-274; Vasile, Poezia, 255-258; Tudorel Urian, Stoicism postmodern, RL, 2003, 7; Mircea Iorgulescu, Insurgența cronică
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
care o explică prin criza economică și socială, V. Mariniuc publică articolul Soarta tineretului muncitoresc, în timp ce Virgil Teodorescu, în însemnările intitulate Asigurări sociale, vorbește despre „prinții social-democrați”, indivizi „de o lăcomie atât de uluitoare...”. Petre Vâlcu face o „cronică a sinuciderilor”, cu incisive comentarii asupra extraselor de presă privind fenomenul în rândul tinerilor. Alt text cu caracter social, vizând accidentele de muncă, semnează Ilarie Doniga, în timp ce Paul Păun își exprimă dezacordul față de atitudinea politică a lui Panait Istrati, acuzat vehement de
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]