3,963 matches
-
a le urma în palatul unde locuiesc, glasul seducției fiind cel al doinei, cântec popular melancolic, asociat adesea suferințelor din dragoste. Promisiunea împlinirii erotice eufemizată de chemarea-doină a zânelor asociază amnezia thanatică. În cântecul-chemare al ielelor, precum în cel al sirenelor adresat lui Ulise, se află codificată prezența morții. Aceste forme diafane, fantasmale, desprinse din inconsistența norilor, sunt cum nu se poate mai atrăgătoare. Tânărul nu cedează chemării din dragoste pentru Irina și zânele îl condamnă la moarte, furtuna se dezlănțuie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
răului, artificială și coruptă ca florile cu care se regizează seducția. În catalogul celei de-a doua expoziții a lui Th. Pallady ținute la Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale, o parte dintre acestea, Kala albă, Kala și Iris, reflectând interesul pictorului pentru horticultura exotică care participă la câteva din mizanscenele senzualității decadente. Un nud similar, în aceeeași postură, dar așezat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru că are o sursă unică sufletul. Arta este simbolică, pentru că ea închide un simbol: reflectarea Imuabilului în temporar. Arta este liberă pentru că ea este produsul unui elan creator spontan"479. În stilul Art Nouveau, pe coperta revistei se află o sirenă cu un păr care cade în valuri, ținând o mică lampă de ulei. Revista își revendică eclectismul prin următorul sumar: Secțiunea artistică, Poésies et belles-lettres, Critica artistică și articole filozofice și critice, Cronica artistică, Secțiunea bibliografică și anunțuri. În articolul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
având ca temă personaje istorice, Ivan cel groaznic (1871), Yermak Timofeevici, dar și personalități culturale, precum Spinoza (1882) sau Moartea lui Socrate (1875), însă nu este de neglijat nici existența unui simbolism latent, identificat negativ ca "sentimentalism". O sculptură precum Sirenă (1900), în stilul 1900, sau Mefistofel (1884), vădesc această dimensiune simbolistă a artei sale, cu o puternică detentă psihologică. De asemenea, și numărul colaboratorilor literari a crescut simțitor. Îi găsim aici pe poetul decadento-simbolist D. Karr (Dimitrie Karnabatt), pe poetul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
I.C. Frimu și Vasluiul După cum spuneam, după ce a învățat meseria de tâmplar se pare că a muncit o urse locale orale) această casă ar fi Clubul Socialist prezenta planul declanșării revoluției: <<Revoluția nu mai poate fi oprită. Un fluier de sirenă numai, un strigăt: La Arme! Și sute de mii de muncitori și muncitoare vom năvăli pe străzi, vom ridica din trăsuri și tramvaie baricade, vom pune în mișcare tunurile, mitralierele, puștile, grenadele, vom ocupa ministerele, polițiile, poștele, telegrafele, gările, cazărmile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai serioase din România. A refuzat tentația forme-lor fără fond la care s-au dedat alți intelectuali români, a spus " Nu!" superficialității culturale venite pe filiera unui veac al vitezei și al indiferenței, și a rămas rece la cântecele de sirenă ale unei capitale gata să "te dea la televizor". Oare-cum întristat de tarele străvechi ale unui popor despre care crede că "explodează greu", Răzvan Theodo-rescu nu alunecă, însă, în scepticismul atât de comod pe care atâția alții au preferat să
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
celor cinci prototipuri abstracte de secvențe. Numeroase exemple vor fi confruntate cu fiecare schemă prototipică și evaluate în funcție de rezultatele la care s-a ajuns. Vor fi destule balene, lilieci și ornitorinci care să ne încurce măcar un pic ideile, ori sirene sau centauri... Dacă enunțurile realizate diferă atât de mult unele de altele, dacă creativitatea și eterogenitatea prevalează în raport cu regularitățile, aceasta se datorează faptului că, la nivel textual, combinația secvențelor este, în general, foarte complexă. Caracterul de omogenitate apare în cazuri
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tablouri de o picturalitate cu sonorități ancestrale: „e frumos e seara când bat clopotele în Dover... / șoseaua ne alunecă dinspre Londra spre Mare / cămașa nopții ne împresoară... ” (Ieșirea din Albion) Descriptivul cucerește. în „unduirile” leneșe ale Tamisei transpar formele enigmaticelor sirene (nimic despre dragoste). Privind „trunchiul” bătrânului fluviu, imaginarul poetic pulsează: „cu un surâs / preface amintirea în blazon medieval / purtând trepte de dragoste...” (blazon medieval) Orașul îi apare poetului-căOător o adevărată corabie, și nu oricând, ci într-o „preaiubită răcoare de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să treacă prin parc... Deodată i s-a părut că amețește, că are halucinații, că i se vălurește pământul sub picioare și e scuturată zdravăn, a căzut în genunchi... a privit speriată în jur, auzea un vuiet ciudat ca de sirenă, un fel de uruit care creștea, ca un muget înfundat, pe sub picioarele ei parcă urma să apară o vietate neștiută și oribilă..., stâlpii cu firele electrice se legănau...”, la fel și zidurile... „A văzut pe cer o lumină puternică, ca
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
aranjă o șuviță rebelă. 9. Toată artileria sa de bijuterii începu să zdrăngăne pe ea, să sune și să scîrțîie. Scotea niște sunete atît de bizare încît ea toată părea o casă bîntuită. 10. Vocea țipătoare se auzea ca o sirenă pe o mare înghețată. 11. Între pleoapele sale stafidite pupilele se mișcau lent, cînd la stînga, cînd la dreapta. 12. Deci ea este: figura sa palidă, hainele-i deformate, aceeași fustă de toate zilele, aceeași bluză de nepurtat, dar pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sânul său, zeița bocitoare ale cărei valuri se sfarmă cu zgomot de stâncă"? Unde e Triton, cântărețul maestru din concă, ce a rostogolit în valuri pe Misenus pentru că îndrăznise să se ia la întrecere cu el? Unde sunt muzele mărei, sirenele? Unde e Scila? Unde e Caribda?"26. Sufletul omului care scrie își doarme aici somnul de veci, toropit în minciuna vechilor basme. Așa, narcotizat cu otrava lecturilor obligatorii, istețul drumeț nu părăsește leagănul mitologic nici chiar atunci când parcă ar intenționa
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
trenul stătea câteva ore în gara Sighișoara și anul trecut, într-o vacanță, o fată îmi făcuse semn de jos de pe peron să mă dau jos și să mă duc cu ea... Nu mă dădusem, dar alții coborâseră... Astfel de sirene, gândea pesemne acum directorul, mă lăsaseră și pe mine fără bani, mai ales că Bucureștiul, cum scria Octav Dessila, era "orașul prăbușirilor". Totuși omul din fața mea nu era sigur. Ceva patetic avusese și el în glas dincolo de cuvinte. Mi-am
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
intră din nou, își agăță haina în cui și, fără un cuvânt, ieși pe ușă. Prin geamuri se vedea cum lumina începe ușor să scadă. Puțin după aceea, în răstimpurile în care ferăstrăul nu mușca din lemn, se auzi înăbușit sirena unei ambulanțe, mai întâi în depărtare, apoi mai aproape. Acum se oprise la poartă, tăcută. O clipă mai târziu, Ballester se întoarse și toți se apropiară de el. Esposito opri motorul. Ballester le spuse că, pe când se dezbrăca în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
spuse că, pe când se dezbrăca în camera ei, fetița se prăbușise la pământ, ca secerată. - Ce spui! zise Marcou. Ballester dădu din cap și făcu un gest vag către atelier, dar se vedea că e tulburat! Se auzi din nou sirena ambulanței. Stăteau cu toții acolo, în atelierul tăcut, sub valurile de lumină galbenă ce se revărsau prin geamurile mari, și mâinile lor aspre atârnau, inutile, de-a lungul pantalonilor vechi, murdari de rumeguș. Restul după-amiezii trecu cu mare greutate. Yvars se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cocă. N- ați mai putut scoate pantofii. — Ați găsit o dată, poate de două ori, șoareci, noaptea în pat. Un fel de pat. Un sicriu îngust, cât pentru un cadavru sau pentru un muribund bătut în cuie. Dădeau uneori drumul unei sirene, noaptea, pe coridor. Aduceau pisici pe care le loveau, tot noaptea, fugărindu-le prin dreptul celulelor. — Nu v-au violat, totuși. I-ar fi tentat, mai ales în timpul bătăilor, când erați aproape de capătul puterilor. Slăbiciunea, ca și puterea, când ajunge
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cu palma. O așeză, cu mișcări încete și grijulii, pe capul ras. Se apropie și mai mult de fereastră. Își vârâse capul până la gratii, să primească aerul și lumina rece a zilei, fugind de vocea care o urmărea. Vuiau parcă sirene, le auzea și nu le auzea, toată noaptea urlaseră, poate, anume pentru dânsa și nu le auzise. — Ai fost cuminte. Poți să te odihnești puțin, să și dormi. Cineva șoptise rar cuvintele, ca unei surori. Femeia era desculță ? De aceea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aproape vesel. Vorbea cu maică-sa, plin de duioșie, și-i zicea mereu: ― Pretutindeni sunt oameni dornici de iubire, mamă, și pretutindeni te însoțește Dumnezeu!... Acuma știu, mamă, și acuma mi-e croită cărarea vieții, dreaptă și luminoasă... Când șuieră sirena, doamna Bologa, lângă scara vagonului, îi șopti cu grijă: ― Ia seama, dragul mamei, că mâine intrăm în Săptămâna Patimilor... Du-te și la biserică, du-te și nu uita pe Dumnezeu! Apostol zâmbi blând și-i răspunse cu o privire
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
treacă pe-a ta cale Unele mândre, țanțose, regale, Cu-ncoronată frunte - îmbrăcate În purpură -; altele dulci, cu ochii Moi, mari, albaștri,... albe ca și crinul Mișcând a lor corp voluptos, ce-nvită Mai aruncând priviri de muritoare, Mai căutând iubire, ca Sirene; Unele-nchipuite, alte tâmpe, Unele aspre, altele duioase, Toate cerând brevet la nemurire Și toate strecurîndu-se cu toate astea Pe calea care duce la orașul Uitării, îngropat de vecinicie. {EminescuOpIV 86} Dar de asupra-astei mulțimi pestrițe Da gânduri trecătoare, vezi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ele, de-urmarea lor amară, Astup-a ta ureche tu singur chiar - cu ceară. 25Nu spune-un basmu numai poetul cel vorbăreț De eroul Odissev cel mult meșteșugareț; Și-au astupat cu ceară urechea, să se culce, La glasul de Sirenă adormitor de dulce {EminescuOpIV 267} Ș-astfel putut-a numai corabia-i s-o poarte 30Pe lângă a lor ostrov aducător de moarte; Dori pază și șie, urechei, înțeleptul, Cu gândul să-și ferească și inima și pieptul. Căci făr
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Dori pază și șie, urechei, înțeleptul, Cu gândul să-și ferească și inima și pieptul. Căci făr de rânduială e al femeei vers, Ca de pe-o tablă gândul din minte ți l-a șters: 35Te farmecă, urechei neavând învălitoare, Sirena desmierdării de moarte purtătoare. Cu drept cuvânt de-aceea se prihănesc de carte Asirienii antici din Asia departe, Ce nu se-mbată însă nicicând cu dulce vin 40Ci cu cântări molateci, cu-al glasului suspin. Ei schilozesc băieții ca glasul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
credincios, cu iubire Un mire; Voioasă Urmare-aș privirea-ți frumoasă, Ți-aș da sânul alb de zăpadă Ca pradă. DELFINUL Ondină, Tu dulce copilă, o, vină, Nu vezi că Delfinul tău moare În mare? ONDINA Vedea-vom! Să cânte Sirena ruga-vom, De nu vei iubi-o - îmi fură O gură! Atunce O undă în brațe-ți m-arunce, Căci știu a iubi eu prea bine Delfine. Ascultă! De vreme-ndelungă și multă În sufletul meu eu te-am strâns
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
AMÎNDOI Tu, ce ești zeilor suroră gemene, Cu linul pas, Nu are nimene un cânt să semene Cu al tău glas. Spune-ne cântecul ce-n nopți lunatice Adese îl cânți, Când luna tremură prin ceți apatice, Prin codri sfinți. SIRENA Vin-iubite! Conjura-voiu Cu-al meu braț al tău grumaz Și lipi-voiu a mea față De-arzătorul tău obraz. Vin-iubite, multe nume Mângâioase îți păstrez, Visul vieții mele este Tu ferice să te vezi. De ce-ntorci tu ochii-n lături De
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nici dacă vrem să ajungem undeva. Nu rămâneau pasive celelalte animale, dacă ar fi simțit că maimuța duhnea a om. Era, probabil, greu în copaci. Dar nici om nu e ușor să fii. Poate în tinerețe și balenele au fost sirene. Acceptăm ușor să fim trepte, numai dacă generațiile viitoare vor veni cu tălpile curate. În disputa cu sensibilitatea artistică, instinctele au făcut pasul la ofsaid. Stratul de civilizație este epidermic. Sub el zac milenii de sălbăticie. Se crede că pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fericirii. Chiar dacă ar putea fi considerată o scuză, nimeni nu și-ar recunoaște imbecilitatea. Prostul crede că poate transforma într-un Ducipal orice scaun pe care se cocoață. Pentru imbecili, îndoiala pare o blasfemie. Are și ignoranța cântecul ei de sirenă. Originalitatea unora provine numai din stratul de incultură. Prostia nu-și reproșează nimic. Inteligența-aproape totul. Proștilor le place să se considere generație spontanee. Din preaplinul ei, ignoranța simte nevoia stringentă să dea ordine. Sau sfaturi. Stilat puțin, prostul persiflează, nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din zona copilăriei, viața pare eternă. Scrutată dinspre zona finală, pare o ciozvârtă de timp. De la o vârstă, dacă nu ai baston, te ții de trabuc. Viața este subordonată temporalului. Speranța pentru durată ne așteaptă Dincolo. Prezentul este maculatorul viitorului. Sirenele mă tulbură și acum. Deși vârsta m-a cam legat de catarg. Retroactiv, orice tragedie amoroasă devine vodevil. La senectute, unele visuri capătă irizări rupestre. Fiecare oră e cu nitroglicerina ei. Cândva, pe înțelegerea dintre oameni se puteau ridica biserici
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]