1,909 matches
-
de exemplu , hematom ) - frecvent sângerări gastro- intestinale ( hematemeză , melenă ) , gingivale sau genito- urinare - mai puțin frecvent : s- au observat hemopericard , sângerare retroperitoneală , hemoragie cerebrală , Raportările de sângerări intracraniene , dintre care multe sunt letale , constituie un motiv deosebit de îngrijorare . Tensiunea arterială sistolică peste 160 mmHg înainte de tromboliza cu reteplază s- a asociat cu un risc crescut de sângerare cerebrală . Riscul sângerării intracraniene și a sângerărilor intracraniene letale crește cu înaintarea în vârstă . Rar au fost necesare transfuziile cu sânge . La pacienții care
Ro_865 () [Corola-website/Science/291624_a_292953]
-
potențial de sângerare ( de exemplu locul injectării ) . Heparina , care se administrează împreună cu Rapilysin , poate , de asemenea , crește sângerarea . Riscurile tratamentului cu Rapilysin pot fi crescute dacă aveți una din următoarele afecțiuni : • boli ale vaselor de sânge ale creierului • tensiune arterială sistolică peste 160 mmHg • sângerari la nivelul tractului gastro- intestinal , aparatului urinar sau genital pe parcursul ultimelor 10 zile • risc mare de formare a unui cheag de sânge în inimă ( de exemplu ca rezultat al îngustarii unei valve cardiace sau al fibrilației
Ro_865 () [Corola-website/Science/291624_a_292953]
-
sistemului nervos ( de exemplu crize epileptice , convulsii , tulburări de vorbire , delir , agitație , confuzie , depresie , psihoză ) • Reacții alergice severe care pot determina șoc sau colaps . 25 Evenimentele cardiovasculare pot pune viața în pericol sau pot fi letale . Pacienții cu tensiunea arterială sistolică peste 160 mmHg prezintă un risc crescut de sângerare la nivelul creierului . Riscul sângerării intracraniene și de sângerare intracraniană letală crește cu înaintarea în vârstă . Rareori au fost necesare transfuzii de sânge . Decesul sau sechelele permanente nu sunt mai puțin
Ro_865 () [Corola-website/Science/291624_a_292953]
-
peste 80 % , valoare observată după administrarea dozelor de 40 și 80 mg telmisartan , în studiile clinice controlate cu placebo . Există o tendință aparentă a unei relații dependente de doză , referitor la timpul de revenire la valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice ( TAS ) . În această privință , datele privind tensiunea arterială diastolică ( TAD ) sunt inconsistente . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică fără a afecta frecvența pulsului . Contribuția efectului diuretic și natriuretic al medicamentului la
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
aparentă a unei relații dependente de doză , referitor la timpul de revenire la valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice ( TAS ) . În această privință , datele privind tensiunea arterială diastolică ( TAD ) sunt inconsistente . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică fără a afecta frecvența pulsului . Contribuția efectului diuretic și natriuretic al medicamentului la activitatea sa hipotensoare este încă în curs de definire . Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilă cu cea a altor medicamente reprezentative aparținând
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
peste 80 % , valoare observată după administrarea dozelor de 40 și 80 mg telmisartan , în studiile clinice controlate cu placebo . Există o tendință aparentă a unei relații dependente de doză , referitor la timpul de revenire la valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice ( TAS ) . În această privință , datele privind tensiunea arterială diastolică ( TAD ) sunt inconsistente . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică fără a afecta frecvența pulsului . Contribuția efectului diuretic și natriuretic al medicamentului la
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
aparentă a unei relații dependente de doză , referitor la timpul de revenire la valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice ( TAS ) . În această privință , datele privind tensiunea arterială diastolică ( TAD ) sunt inconsistente . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică fără a afecta frecvența pulsului . Contribuția efectului diuretic și natriuretic al medicamentului la activitatea sa hipotensoare este încă în curs de definire . Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilă cu cea a altor medicamente reprezentative aparținând
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
peste 80 % , valoare observată după administrarea dozelor de 40 și 80 mg telmisartan , în studiile clinice controlate cu placebo . Există o tendință aparentă a unei relații dependente de doză , referitor la timpul de revenire la valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice ( TAS ) . În această privință , datele privind tensiunea arterială diastolică ( TAD ) sunt inconsistente . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică fără a afecta frecvența pulsului . Contribuția efectului diuretic și natriuretic al medicamentului la
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
aparentă a unei relații dependente de doză , referitor la timpul de revenire la valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice ( TAS ) . În această privință , datele privind tensiunea arterială diastolică ( TAD ) sunt inconsistente . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică fără a afecta frecvența pulsului . Contribuția efectului diuretic și natriuretic al medicamentului la activitatea sa hipotensoare este încă în curs de definire . Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilă cu cea a altor medicamente reprezentative aparținând
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
canalelor de calciu ( amlodipină ) și un diuretic ( hidroclorotiazidă ) . Studiile au durat între șase și 52 de săptămâni , iar principala măsură a eficacității a fost modificarea tensiunii arteriale în timpul fazei de repaus a inimii ( diastolică ) sau când camerele inimii se contractă ( sistolică ) . Ce beneficii a prezentat Riprazo în timpul studiilor ? În ceea ce privește reducerea tensiunii arteriale , Riprazo administrat singur s- a dovedit mai eficace decât placebo și la fel de eficace ca tratamentele cu care a fost comparat . Când rezultatele celor cinci studii care au comparat Riprazo
Ro_927 () [Corola-website/Science/291686_a_293015]
-
asociată independent cu un risc cardiovascular sporit la pacienții hipertensivi și normotensivi . Hipertensiune arterială La pacienții hipertensivi , administrarea de Rasilez o dată pe zi în doze de 150 mg și 300 mg a asigurat reduceri dependente de doză ale tensiunii arteriale sistolice , precum și ale celei diastolice , care s- au menținut în întregul interval de dozare de 24 ore ( menținând beneficiul în primele ore ale dimineții ) , cu un raport mediu valoare maximă - valoare minimă pentru răspunsul diastolic de până la 98 % la doza de
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
ani sau peste . Studiile privind monoterapia cu Rasilez au demonstrat efecte de reducere a tensiunii arteriale comparabile cu alte clase de medicamente antihipertensive , inclusiv IECA și BRA . Comparativ cu un diuretic ( hidroclorotiazidă - HCTZ ) , Rasilez 300 mg a redus tensiunea arterială sistolică/ diastolică cu 17, 0/ 12, 3 mmHg , față de 14, 4/ 10, 5 mmHg pentru HCTZ 25 mg după 12 săptămâni de tratament . La pacienții hipertensivi cu diabet zaharat , monoterapia cu Rasilez s- a dovedit sigură și eficace . Studiile privind tratamentul
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale diferențelor în ceea ce privește efectul asupra ARP . Hipertensiune arterială La pacienții hipertensivi , administrarea de Rasilez o dată pe zi în doze de 150 mg și 300 mg a asigurat reduceri dependente de doză ale tensiunii arteriale sistolice , precum și ale celei diastolice , care s- au menținut în întregul interval de dozare de 24 ore ( menținând beneficiul în primele ore ale dimineții ) , cu un raport mediu valoare maximă - valoare minimă pentru răspunsul diastolic de până la 98 % la doza de
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
ani sau peste . Studiile privind monoterapia cu Rasilez au demonstrat efecte de reducere a tensiunii arteriale comparabile cu alte clase de medicamente antihipertensive , inclusiv IECA și BRA . Comparativ cu un diuretic ( hidroclorotiazidă - HCTZ ) , Rasilez 300 mg a redus tensiunea arterială sistolică/ diastolică cu 17, 0/ 12, 3 mmHg , față de 14, 4/ 10, 5 mmHg pentru HCTZ 25 mg după 12 săptămâni de tratament . La pacienții hipertensivi cu diabet zaharat , monoterapia cu Rasilez s- a dovedit sigură și eficace . Studiile privind tratamentul
Ro_871 () [Corola-website/Science/291630_a_292959]
-
dintre concentrația plasmatică înaintea administrării dozei următoare și concentrația plasmatică maximă care se menține constant peste 80 % pentru doze de 40 și 80 mg telmisartan , în studiile clinice controlate cu placebo ) . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică , fără a afecta frecvența pulsului . Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilă cu cea a altor medicamente reprezentative aparținând altor clase de antihipertensive ( așa cum demonstrează studiile clinice care compară telmisartanul cu amlodipina , atenololul , enalaprilul , hidroclorotiazida și
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
dintre concentrația plasmatică înaintea administrării dozei următoare și concentrația plasmatică maximă care se menține constant peste 80 % pentru doze de 40 și 80 mg telmisartan , în studiile clinice controlate cu placebo ) . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică , fără a afecta frecvența pulsului . Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilă cu cea a altor medicamente reprezentative aparținând altor clase de antihipertensive ( așa cum demonstrează studiile clinice care compară telmisartanul cu amlodipina , atenololul , enalaprilul , hidroclorotiazida și
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
dintre concentrația plasmatică înaintea administrării dozei următoare și concentrația plasmatică maximă care se menține constant peste 80 % pentru doze de 40 și 80 mg telmisartan , în studiile clinice controlate cu placebo ) . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică , fără a afecta frecvența pulsului . Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilă cu cea a altor medicamente reprezentative aparținând altor clase de antihipertensive ( așa cum demonstrează studiile clinice care compară telmisartanul cu amlodipina , atenololul , enalaprilul , hidroclorotiazida și
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
voluntarii sănătoși , cu media alcoolemiilor maxime de 80 mg/ dl . Într- un studiu de interacțiune specifică , în care sildenafilul ( 100 mg ) a fost administrat în asociere cu amlodipina la pacienți hipertensivi , s- a produs o scădere suplimentară a tensiunii arteriale sistolice în clinostatism de 8 mmHg . În trei studii de interacțiune medicamentoasă specifică , alfa- blocantul doxazosin ( 4 mg și 8 mg ) și sildenafilul ( 25 mg , 50 mg sau 100 mg ) au fost administrate concomitent pacienților cu hiperplazie benignă de prostată ( HBP
Ro_913 () [Corola-website/Science/291672_a_293001]
-
și sildenafilul ( 25 mg , 50 mg sau 100 mg ) au fost administrate concomitent pacienților cu hiperplazie benignă de prostată ( HBP ) stabilizată sub tratamentul cu doxazosin . La aceste grupuri aflate în studiu au fost observate scăderi suplimentare medii ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice în clinostatism de 7/ 7 mmHg , 9/ 5 mmHg și , respectiv , 8/ 4 mmHg și scăderi suplimentare medii ale tensiunii arteriale în ortostatism de 6/ 6 mmHg , 11/ 4 mmHg și , respectiv , 4/ 5 mmHg . Când sildenafilul și
Ro_913 () [Corola-website/Science/291672_a_293001]
-
scăderi ușoare și tranzitorii ale tensiunii arteriale , care în majoritatea cazurilor nu produc efecte clinice . După administrarea cronică a dozei de 80 mg de trei ori pe zi la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică , valoarea medie a scăderii tensiunii arteriale sistolice și diastolice față de valoarea inițială a fost de 9, 4 mmHg și , respectiv , de 9, 1 mmHg . După administrarea cronică a 80 mg de trei ori pe zi la pacienții cu hipertensiune arterială pulmonară au fost observate efecte mai puțin
Ro_913 () [Corola-website/Science/291672_a_293001]
-
mmHg . După administrarea cronică a 80 mg de trei ori pe zi la pacienții cu hipertensiune arterială pulmonară au fost observate efecte mai puțin evidente de scădere a tensiunii arteriale ( reducerea a fost de 2 mmHg atât pentru tensiunea arterială sistolică , cât și pentru cea diastolică ) . În cazula administrări dozei recomandate de 20 mg de trei ori pe zi , nu au fost observate reduceri ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice . Administrarea dozelor orale unice de sildenafil de până la 100 mg la
Ro_913 () [Corola-website/Science/291672_a_293001]
-
a tensiunii arteriale ( reducerea a fost de 2 mmHg atât pentru tensiunea arterială sistolică , cât și pentru cea diastolică ) . În cazula administrări dozei recomandate de 20 mg de trei ori pe zi , nu au fost observate reduceri ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice . Administrarea dozelor orale unice de sildenafil de până la 100 mg la voluntari sănătoși nu a determinat efecte clinice relevante care să corespundă unor modificări ale aspectului ECG . După administrarea cronică a 80 mg de trei ori pe zi
Ro_913 () [Corola-website/Science/291672_a_293001]
-
Într- un studiu referitor la efectele hemodinamice ale unei doze orale unice de 100 mg sildenafil efectuat la 14 pacienți cu boală coronariană severă ( stenoză care afectează > 70 % din lumenul a cel puțin unei artere coronare ) , tensiunile arteriale medii sistolică și diastolică în condiții de repaus au scăzut cu 7 % și , respectiv , cu 6 % față de valorile inițiale . Tensiunea arterială pulmonară medie sistolică a scăzut cu 9 % . La unii subiecți examinați pe baza testului Farnsworth- Munsell cu 100 nuanțe de culoare
Ro_913 () [Corola-website/Science/291672_a_293001]
-
coronariană severă ( stenoză care afectează > 70 % din lumenul a cel puțin unei artere coronare ) , tensiunile arteriale medii sistolică și diastolică în condiții de repaus au scăzut cu 7 % și , respectiv , cu 6 % față de valorile inițiale . Tensiunea arterială pulmonară medie sistolică a scăzut cu 9 % . La unii subiecți examinați pe baza testului Farnsworth- Munsell cu 100 nuanțe de culoare la 1 oră după administrarea unei doze de 100 mg , au fost observate diferențe ușoare și tranzitorii în perceperea culorilor ( albastru/ verde
Ro_913 () [Corola-website/Science/291672_a_293001]
-
canalelor de calciu ( amlodipină ) și un diuretic ( hidroclorotiazidă ) . Studiile au durat între șase și 52 de săptămâni , iar principala măsură a eficacității a fost modificarea tensiunii arteriale în timpul fazei de repaus a inimii ( diastolică ) sau când camerele inimii se contractă ( sistolică ) . Ce beneficii a prezentat Sprimeo în timpul studiilor ? În ceea ce privește reducerea tensiunii arteriale , Sprimeo administrat singur s- a dovedit mai eficace decât placebo și la fel de eficace ca tratamentele cu care a fost comparat . Când rezultatele celor cinci studii care au comparat Sprimeo
Ro_975 () [Corola-website/Science/291734_a_293063]