2,320 matches
-
nu vor să se pună rău cu colegii din grupul popular și, mai ales, cu deputații lui Berlusconi pe care, de altfel, îl laudă în toate ocaziile și în victoria căruia văd un mare succes al dreptei europene împotriva dușmanilor social-democrați. Îi interesează, așadar, mai puțin sau chiar deloc situația românilor din Italia și visează la o Europă de dreapta de la Atlantic și până la Prut. În realitate, niciun guvern italian, de la Mussolini încoace, nu a avut un discurs atât de xenofob
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
drept și democrației pluraliste. Ca orice construcție juridică, legea fundamentală a României adoptată în 1991 nu a fost infailibilă. Din tensiunile generate de principalele tendințe ideologice care au marcat adoptarea ei (conservatorismul național-comunist, etnicismul minoritar și liberalismul amendat de precepte social-democrate și creștin-democrate) s-au născut hibele funcționale ale sistemului politic postcomunist. Unele au vizat raporturile noastre cu Occidentul care, în contextul procesului de integrare euro-atlantică, s-a arătat nemulțumit de soluțiile constituționale în cazul garantării proprietății private (și al dreptului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acțiunile militare din cadrul NATO (inclusiv staționarea trupelor NATO pe teritoriul românesc) și aplicabilitatea directă a acquis-ului comunitar în sistemul românesc de drept. O revizuire constituțională profundă nu a fost realizată. Guvernul si Parlamentul, formate în majoritate de membri ai Partidului Social-Democrat, aveau ca obiectiv trecerea rapidă a unor modificări centrate pe teme cu impact electoral, susceptibile să contribuie la câștigarea alegerilor generale din 2004, fără a lua însă în considerare aspecte aflate dincolo de interesele conjuncturale. Forumul constitutional, format din reprezentanți ai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în mod spontan și foarte brutal și aceasta cu asentimentul bolșevicilor minoritari în soviete, dar care, pentru a-și asigura sprijinul țărănimii, acceptă pentru moment să renunțe provizoriu la programul lor de colectivizare. Devenit șeful aripii revoluționare al Partidului Muncitoresc Social-Democrat, apoi fondatorul Partidului Bolșevic, Lenin era în exil în Elveția în timpul revoluției din februarie, în aprilie el se întoarce în Rusia după ce a traversat Germania și expune imediat în "Pravda"9 faimoasele "teze din aprilie": pacea, împărțirea pămînturilor țăranilor, puterea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și militare care, cu ajutorul milițiilor înarmate își exercită puterea politică și administrativă. Pe 3 noiembrie 1919 la ființă la Viena Partidul i nmunist austriac a cărui influență asupra maselor este totuși departe de a o egala pe cea a Partidului Social-Democrat și a liderului său prestigios, Friedrich Adler. În sfîrșit, în țările învingătoare, mișcarea revoluționară se manifestă prin numeroase greve care afectează mai ales Regatul Unit (căi ferate, mine), Franța (în primăvara lui 1919 și in 1920) și Italia. În ultima
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a păstrat în parte prestigiul, întreținînd în rîndul opiniei publice mitul "loviturii pe la spate" de care ar fi fost vinovați socialiștii care au preluat conducerea mișcărilor din noiembrie. Totuși, în fața pericolului revoluționar, aceasta acceptă să cadă la înțelegere cu șefii social-democrați, în special cu omul forte al noului regim, ministrul de interne, Noske. Pentru apărarea Berlinului el organizează formații de voluntari, corps-francs în care se află și foști militari de carieră, patrioți autentici dar și o întreagă masă de declasați și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Norvegiei și a Danemarcei. Venirea la putere a lui Willy Brandt, ales pe 21 octombrie cancelar al RFG, în fruntea unui cabinet de coaliție socialist-liberală, constituie un alt element favorabil relansării construcției europene. Absorbit de "politica sa din est", liderul social-democrat resimte și mai profund necesitatea de a întări poziția țării sale în vest și deci să stimuleze progresul construcției europene. De acum înainte, Parisul și Bonnul vor acționa deci pe aceeași lungime de undă și această comunitate de păreri nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
un puternic caracter politic. Antiamericanismul și războiul din Vietnam își au rolul lor, ca și în alte părți, dar aici, elementul hotărîtor a fost, se pare, respingerea parlamentarismului provocată de constituirea, la sfîrșitul lui 1966, "marii coaliții" dintre creștin-democrați și social-democrați. Din acest moment în Germania a început să se dezvolte o adevărată "nebuloasă" de mișcări și de mici grupări care formează "Opoziția extraparlamentară" (APO) și din rîndurile căreia, conducătorii primesc sprijinul direct sau indirect al unor intelectuali ca romancierul Gunther
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și "popular" al statului, așa cum se procedase în trecut, în ianuarie 1990, PC polonez, s-a dizolvat și s-a transformat într-o nouă organizație numită "Social-Democrația Republicii Polonia", în timp ce o minoritate se desprinde de aceasta pentru a crea "Uniunea Social-Democrată". Toate aceste evenimente au loc pe fondul întoarcerii la economia de piață, la privatizare, dar și a dificultăților economice și sociale care persistă. Sub presiunea lui Lech Walesa, generalul Jaruzelski sfîrșește prin a demisiona din postul de șef de stat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
președinte al Statelor Unite, că persoane cu vederi reacționare precum Margaret Thatcher sau nulități precum John Major au condus Anglia; că Germania a fost condusă de Helmuth Kohl și neinspiratul său Partid Conservator; că Italia a fost guvernată de creștin-democrați și social-democrați care s-au dovedit a fi corupți, fiind urmați la putere de un magnat al mass-mediei ajuns acolo profitînd de dezgustul electoratului față de sistemul politic anterior; că nefericiții conservatori Brian Mulrooney și Kim Campbell au guvernat Canada; că banalul Boris
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
născut la 21 august 1856 la București. A desfășurat o foarte bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: social-democrată, radicală (Lupta), liberală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
are decât producătorul! N-au puterea!... Greșeală: Unească-se, hotărască-se și vor face minuni, căci pământul este al lor și rodul pământului [este] al lor!“ Împotriva acestei note, cvasianarhice câteodată, protesta d. Ion Nădejde de la Iași, care reprezenta nuanța social-democrată și erea un adversar declarat al anarhismului. Însă eu mergeam înainte, în înțelegere, de altfel, cu colegii de la București. Pe la sfârșitul lunii martie o dramă întristează lumea: un tânăr locotenent din jandarmii pedeștri, anume Albu, își trage un glonte de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cei aleși figurează și un redactor politic al ziarului partidei liberale-conservatoare, România. Explicațiile acestor notițe în cronica viitoare.“ (Id., ibid., foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 19 * Relatare eliminată despre o polemică susținută de cotidianul social-democrat Drepturile omului, în 1885: Între Drepturile omului și Poporul de sub direcția lui N. Bassarabescu se ivește o vie polemică. Bassarabescu este conservator și antisocialist. În urma unui articol violent al lui Bassarabescu, Drepturile omului anunță că Bassarabescu a înnebunit. Ziarul socialist
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
asemenea ajuta la consolidarea unui partid existent, deși și aceasta este dificil de stabilit. În Vest și în lumea a treia, unii dintre acești lideri au contribuit semnificativ la destinul partidelor pe care le-au condus: Brandt în cazul Partidului Social-Democrat German, doamna Thatcher în cazul Partidului Conservator britanic, Mitterand în cazul Partidului Socialist Francez, doamna Gandhi în cazul Partidului Congresului din India (în ciuda rupturilor acestuia) fiind între cele mai cunoscute exemple. Pe de altă parte, există numeroase exemple de conducători
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partidelor vestice este realizat de R.S. Katz și P. Mair, Party Organizations: A Data Handbook on Party Organisations in Western Democracies, 1960-90 (1992). (151) Asupra democrației creștine, vezi R.E.M. Irving, The Christian Democratic Parties of Western Europe (1979); privind partidele social-democrate, vezi The Future of Social Democracy, ed. W.E. Patterson și A.H. Thomas (1986). Despre principalele partide din lumea a treia, vezi Political Parties in the Third World, ed. V. Randall (1988). Despre America Latină, vezi R.J. Alexander, Latin American
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Partidul Comunist a rămas cu adevărat o forță, deși s-a produs într-adevăr o decădere. Poate pentru a evita un declin și mai accentuat, acesta și-a schimbat numele în Partidul Democratic al Stângii și a adoptat o poziție social-democrată, în timp ce o minoritate s-a desprins și a format un partid comunist rebotezat. Nu s-a putut da nicio justificare satisfăcătoare pentru îndelungata putere a partidelor comuniste în aceste țări. Argumentul socio-economic nu este valid, dată fiind bunăstarea unora dintre
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
țările individuale. De exemplu, în Marea Britanie polarizarea celor două partide și îndeosebi mișcarea spre stânga a Partidului Laburist din anii '70 a înstrăinat un segment al electoratului, care a preferat să-și dea votul în favoarea Partidului Liberal. Crearea unui Partid Social-Democrat în 1980 a fost de asemenea o dovadă a acestei înstrăinări. Când Partidul Laburist a redevenit mai moderat, s-a produs o reîntoarcere la tiparul mai tradițional al sistemului bipartidist. Al doilea tip de explicație se concentrează pe tendințe mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
înainte de introducerea RP. În sfârșit, aserțiunea lui Duverger se bazează parțial pe afirmația ulterioară că RP duce la sciziuni în interiorul partidelor, o evoluție a cărei dovadă este rar întâlnită și neconcludentă. Acest lucru s-a întâmplat într-adevăr în partidele social-democrate danez și norvegian, dar nu datorită sistemului electoral, ci dezacordurilor asupra apartenenței la Comunitatea Europeană. Aceeași evoluție a avut loc pentru o vreme și în Marea Britanie din același motiv, și totuși aceasta are un sistem cu majoritate simplă, într-un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Comunitatea Europeană în Marea Britanie, Danemarca și Norvegia la începutul anilor '70. De fapt, aceste referendumuri nu au rezolvat dificultățile cu care se confruntau partidele, iar în toate cele trei cazuri au fost urmate de separări în principalul partid laburist sau social-democrat. În același timp, grupurile par să joace un rol substanțial în provocarea și, potrivit unora, în manipularea referendumurilor, în special la nivel local și regional, așa cum s-a dovedit în cazul multor propuneri înaintate într-un număr de state din
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de remaniere periodică a cabinetelor. Contrastul dintre Suedia și Japonia este deosebit de puternic în acest context, din moment ce ambele țări au fost conduse timp de decenii de același partid și totuși diferențele în durata medie sunt considerabile. Miniștrii suedezi din guvernele social-democrate au fost în funcție în medie mai bine de opt ani, în timp ce în Japonia, durata medie a fost puțin peste un an mulți miniștri și aproape întregul cabinet sunt înlocuiți în fiecare an. Caracteristicile culturale justifică și ele în parte
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai mult ca sigur, foarte controversată. Posibilul impact al guvernelor Concluziile au rămas așadar destul de vagi: ele privesc mai curând anumite caracteristici largi ale unor clase întregi de executive naționale, decât ale cabinetelor individuale. S-a putut stabili că guvernele social-democrate au într-adevăr, în multe privințe, un impact asupra vieții sociale și economice, deși uneori se afirmă că între partidele de guvernământ nu se mai poate detecta nicio diferență (Castles, 1982; Rose, 1984). Deși uneori se afirmă contrariul, guvernele militare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
născut la 21 august 1856 la București. A desfășurat o foarte bogată activitate jurnalistică, afirmându-se ca unul dintre cei mai prolifici și merituoși jurnaliști români din epoca de glorie a presei noastre. Participă din tinerețe la activitatea primelor cercuri social-democrate din România, debutând aici în presa anilor 1880. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă în 1881 în cotidianul liberal Telegraful, scriind apoi, vreme de 54 de ani, la jurnale din mai toate orizonturile presei românești: social-democrată, radicală (Lupta), liberală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ar fi servit ca stimulent să transforme România. Acest scandal enorm - început din Occident, în revista de prestigiu Nature mai întâi - a năruit temeiul pe baza căruia eu speram că Ponta va evolua și va trage după el și Partidul Social-Democrat. Lumea o să spună că spe‑ ranța asta e naivă. Nu era o speranță naivă, dar, în clipa în care îi iei omului orice stimulent motivațional ca să se schimbe, povestea se termină. Și deci acesta este can‑ didatul nostru cel mai
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
schițând variante de destin pentru cei doi citați mai sus, ca și pentru alții, câțiva!... L-aș fi sfătuit, atunci, În lunile aprilie și mai ale anului 1990, pe dl Iliescu să lase altora grija Înființării unui partid, chiar și social-democrat și, mai ales, să nu facă gafa de a se prezenta la alegeri. Deoarece, oricine din gruparea sa, cea de stânga sau, mai bine zis, de extrema stângă cum erau Încă priviți foștii activiști comuniști de vârf (și una din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Înclinând totuși spre chiriași, În timp ce Convenția a susținut În primul rând drepturile proprietarilor). Petre Roman a evoluat, incontestabil, din 1990, atunci când Îl „demascase“ pe Coposu și se declara partizanul „democrației originale“. El a ajuns să reprezinte un partid de tip social-democrat, dominat de oameni relativ tineri, pragmatici, lipsiți de complexe și fără prea multe scrupule. Prezența la guvernare a U.D.M.R. a Însemnat pe de o parte un avantaj (contribuind la „Împăcarea istorică“ româno-maghiară și conferind o mai bună imagine României
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]