1,987 matches
-
de semnături pentru înregistrarea unui partid politic prin prisma unui "test de proporționalitate" între ingerința impusă de stat și interesul public pe care statul îl vroia protejat. În urma aplicării testului de proporționalitate, Curtea Constituțională a decis că, în actualele condiții social-politice românești, articolul care impunea obligația legală de a prezenta 25.000 de semnături pentru înființarea unui partid politic este neconstituțional, reprezentând o condiție care nu mai este necesară într-o societate democratică și nici proporțională în raport cu obiectivul urmărit. Ca urmare
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
locale din iunie 2012", dar într-un context politic diferit de cel actual. Aceasta, "în considerarea ideii că Curtea Constituțională este o instituție politico-jurisdicțională, care își fundamentează deciziile nu doar pe litera și spiritul Legii Fundamentale, ci și pe realitățile social-politice din țară și pe dinamica acestora, asumându-și astfel un rol activ în corijarea la timp a abaterilor de la Constituție". 20. Tribunalul București - Secția a III-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât stabilirea unei condiții privind
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
Constituție. 57. Față de argumentele autorului excepției, ce susține examinarea acesteia cu privire la ambele texte criticate "în considerarea ideii că Curtea Constituțională este o instituție politico-jurisdicțională, care își fundamentează deciziile nu doar pe litera și spiritul Legii fundamentale, ci și pe realitățile social-politice din țară și pe dinamica acestora, asumându-și astfel un rol activ în corijarea la timp a abaterilor de la Constituție", Curtea reține că este incontestabil rolul activ pe care și l-a asumat în realizarea dezideratului garantării supremației Constituției, însă
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, fie nu mai corespund realităților social-politice și economice actuale, fie au creat unele inechități ca urmare a interpretării sau aplicării greșite ori abuzive. Așa fiind, prin Legea nr. 341/2004 s-a reglementat cu privire la preschimbarea certificatelor doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia
DECIZIE nr. 255 din 20 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) şi (4) şi art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241549_a_242878]
-
ultimii cincisprezece ani. Aș încerca, pe cât se poate, să reduc riscurile repetării, conjugînd observațiile de mai sus ca să ajung - cum altfel ? - la câteva spectacole. În ordine inversă, m-aș opri la întrebarea lui Theodor Cristian Popescu: e cu adevărat dimensiunea social-politică una caracteristică mișcării teatrale independente din ultimul deceniu? Pe de-o parte da, pe de alta nu. Oricum răspunsurile la această întrebare simplă se cer nuanațate riguros, cum și „mișcarea teatrală” independentă, atâta câtă e, e plină de nuanțe. Pe
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
etc. Pe de altă parte, motivațiile de a produce teatru în regim independent - chiar și în totala absență a unor politici culturale încurajatoare - sunt mai multe și nu se conjugă automat cu asumarea fățișă a unei atitudini critice, în sensul social-politic. Uneori, grupurile producătoare de spectacol independent sunt motivate exclusiv de dorința de a pune în scenă ceea ce nu pot juca în instituții publice; alteori de dorința de a ieși din rutina regimului repertorial. Nu de puține ori, actorii tineri sau
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
am considera, pentru moment, drept irelevantă opoziția (altminteri cu dimensiuni de prăpastie) dintre teatrul produs în regim subvenționat și cel produs în regim independent? Fiindcă, măcar în principiu, fie prin coproducțiile susamintite, fie în spectacole proprii, discursul teatral cu implicație social-politică ar putea fi asumat tot atât de bine și în proiecte - accidentale sau de durată - ale instituțiilor subvenționate (toate, în Romania, teatre de repertoriu). Întrebarea legitimă care se naște ar fi în ce măsură instituția teatrală subvenționată, de repertoriu, așa cum arată ea astăzi, la
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
o asemenea experiență. Iar acesta e doar unul dintre cazurile cele mai vizibile. Aș zice că, mai degrabă, instituția publică de repertoriu - și prin ea, întregi generații de publicuri reale sau potențiale - are o înrădăcinată intoleranță la discursul cu temă social-politică netă, din pricina unei confuzii care se perpetuează, încă din anii șaizeci, între discursul tematic și cel propagandistic. Dacă dăm filmul înapoi, unul dintre efectele perverse ale cenzurii și textului de propagandă impuse începînd cu anii 50 e, în România, paradoxal
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
a recitărilor sub forma unui program artistic structurat pe numere anunțate de prezentatori, într-o cursivitate asigurată de intercalarea genurilor diferite. Serbarea școlară are ca scop fie evidențierea globală a realizărilor obținute de un colectiv pionieresc, fie omagierea unui eveniment social-politic (în acest caz serbarea primind, prin orientarea repertoriilor, un conținut tematic anumit) [...]. - Spectacolul de teatru realizat de copii cuprinde, de regulă, dramatizări, scenete, piese de teatru (de proză sau de păpuși). El aduce în fața copiilor-spectatori idei de mare intensitate moral-politică
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
trăirilor afectiv-emoționale, spectacolul coregrafic „urmărește să contureze și să întărească sentimentele și convingerile politico-educative ale copiilor, care stau la baza atitudinilor lor moral-politice” în timp ce „procesul complex al formării sentimentelor și convingerilor se constituie ca o „demonstrație” artisică a unor idei social-politice valabile în toate etapele istorice.” Probabil cele mai populare momente coregrafice au fost cele ale călușarilor pionieri. Călușarii au funcționat în diverse ocazii ca închizători de spectacol pionieresc, uneori chiar în contradicție cu narațiunea performată, având rolul de a sugera
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
această auto-organizare, propunerile lor măreau paletă de alegere a tematicilor, acesta fiind avantajul față de lecțiile în care tema este la libera alegere, unde se lucrează individual și nu colectiv. Sfera temelor mergea de la o factură suprarealista până la cea cu tentă social-politică. Cea mai interesantă idee, în cadrul schimbării de roluri între profesor și elev, a fost reproducerea unui catalog cu toate materiile, dat din mână în mână pentru ca elevii să pună note profesorilor. Interviu realizat de David Schwartz</strong>[:en]<b>Interview
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
să discute squatting-ul că forma de locuire și de luptă socială. De asemenea, discursul lor nu dezvăluia nicio intenție politică explicită iar acest lucru este suspect în contextul discutării squatting-ului, fenomen ce nu poate fi desprins de un anumit cadru social-politic. După cum au subliniat și reacțiile consternate ale publicului de la CRIM Café, ceea ce a fost prezentat ca squat este de fapt un anti-squat și o încercare de gentrificare urbană. Am căutat persoanele care folosiseră inițial clădirea de pe Carol 53. I-am
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
Însă squatting-ul și deci și anti-squatting-ul nu înseamnă doar asta. Fenomenul desemnează și ocuparea unei cladiri de către persoane fără drepturi asupra respectivei proprietăți, cu scopul simplu al locuirii, fără să presupună o poziție anticapitalista asumată. Acțiunea este rezultatul unei situații social-politice radicale în care persoanele implicate sunt marginalii procesului istoric de distribuire a proprietății, cei rămași (aproape) în afara logicii economice a acumulării capitalului. Este și situația majorității squaturilor din Europa. Și este și situația cvasi-tuturor squaturilor din România. În aceste condiții
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
act de rezistență împotriva ocupanților. În Basarabia însă, acelasi act putea fi interpretat ca o subversiune sau o subminare a propriului regim, deci un act de trădare. Această ultimă ipoteza era puțin atractivă și, în consecință, presupunea mai putina motivație social-politică pentru moldoveni, fie în sensul ajutorului acordat evreilor, fie în exprimarea unor comentarii critice față de acțiunile guvernului. O supraviețuitoare își amintește un caz curios, ce a a avut loc în timpul deportării familiei sale spre Transnistria: în fiecare zi, aceștia erau
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
educativ. În țara noastră ne aflăm într-un moment în care organzațiile pentru femei încearcă să dezvolte educația fetelor. Încercăm, în același timp, să avem grijă că nici educația băieților să nu rămână în urmă. Cât de importantă este componentă social-politică a activității tale în contextul situației economice precare a Kenyei? Aspectele critice ale activității mele sunt foarte importante. Cum ar putea altfel o comunitate săracă să schimbe mentalitatea celor mai nevoiași membri ai săi decât prin ceva cu care aceștia
„Comunitățile ar trebui să se ajute reciproc și să se dezvolte împreună” () [Corola-website/Science/295740_a_297069]
-
până în 1990 la 82% (populația totală : 351.000 locuitori). În anii care au urmat unirii s-a avut în vedere asigurarea unui cadru economico-financiar, administrativ și legislativ comun întregii Românii, majoritatea locuitorilor germani, maghiari, sârbi integrându-se în structurile sistemului social-politic românesc. Astfel, după unire, România a devenit un stat multietnic, în 1918 24% din populație fiind de altă enie decât cea română. Perioada interbelică a însemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres economic, edilitar, cultural, spiritual. Integrată în România
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
conviețuire a locuitorilor, ca un exemplu de participare nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului. Se menține și se accentuează spiritul de ordine, bazat pe muncă și moralitate, pe disciplină și respect reciproc, grăbind integrarea deplină în structurile regimului social-politic românesc. În peisajul economic apar zeci de întreprinderi industriale, unități comerciale, bancare etc. Zeci de instituții școlare cu limbile de predare română, maghiară, germană, sârbă, ebraică asigură instruirea, fără opreliști, a tinerei generații. Zeci de asociații culturale și confesionale fac
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Patria-Rodina», în frunte cu Valentin Crîlov. Din platforma fac parte 13 membri ai Consiliului Republican al PSRM. Pe 3 august 2013, la Chișinău, a avut loc Congresul XI Extraordinar al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În cadrul Congresului a fost examinată situația social-politică din țară, a fost aprobată redacția nouă a statutului partidului și a fost aleasă noua componență a Consiliului Republican al PSRM. La lucrările Congresului au participat 250 de delegați din toată republica. este o formațiune politică socialistă. Partidul apreciază socialismul
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova () [Corola-website/Science/300084_a_301413]
-
economică nu era durabil și punea planeta și pe locuitorii săi în grave pericole sociale, economice și de mediu. Drept răspuns la necesitățile implementării principiilor dezvoltării durabile a Republicii Moldova s-a constituit Partidul Ecologist "Alianța Verde" din Republica Moldova. Pe parcursul activității social-politice, noi ne-am călit, încercând diferite variante de colaborare politică. Melităm pentru aderarea la o Europă liberă, democrată și socială într-o lume netulburată, echitabilă și durabilă din punct de vedere al mediului. Apărăm drepturile omului și ale cetățeanului, solidaritatea
Partidul Verde Ecologist (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300085_a_301414]
-
artistic" (1992-2005). În anul 2005, demisionează de la cotidianul "Adevărul" alături de alți 81 de jurnaliști și, împreună cu Mircea Dinescu, fondează ziarul "Gândul". A avut numeroase apariții în mass-media, îndeosebi în cadrul unor talk-show-uri, fiind invitat permanent la emisiunile televizate "Cap și Pajură" (social-politic), împreună cu Emil Hurezeanu și "CineTePrinde" (în calitate de cinefil). Declarat, pe baza sondajelor de opinie, de 4 ori consecutiv ziaristul și analistul politic nr. 1 al României, în anii 2005, 2006, 2007, 2008.. Deținător al premiului european pentru jurnalism al Fundației ZEIT-Stiftung
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
partid și de stat a acesteia fiind formată din nebasarabeni (nemoldoveni). Abia după mulți ani și multe stăruințe, o parte din foștii ilegaliști comuniști basarabeni interbelici au fost primiți în , fără însă să poată avea vreun rol important în viața social-politică a RSS Moldovenești. Înființarea Partidului Comunist al Moldovei s-a făcut în 1940, după ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Marea majoritate a activiștilor de partid au fost aduși în Basarabia din alte părți ale URSS, fiind deci nebasarabeni. Conducerea reală
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
806-XV din 5 februarie 2002 pentru modificarea și completarea Statutului municipiului Chișinău, când a fost suspendat din calitatea de membru al Guvernului Republicii Moldova. Serafim Urechean a fost un participant activ la viața politică. În anul 2001 devine Președinte al Mișcării social-politice “Alianța Independenților”, în anul 2003 devine co-președinte al Partidului “Alianța Moldova Noastră” (în 2005 - 2011 a fost președinte), iar în perioada 2004 - 2005 a fost lider al Blocului electoral „Moldova Democrată”. La alegerile parlamentare din 6 martie 2005 Blocul “Moldova
Serafim Urechean () [Corola-website/Science/300175_a_301504]
-
Comșa", cu cei cinci fii ai săi: "Iovan, Domboie, Roman, Stana" și "Onea". Ei au opt "vecini (iobagi)," o pătrime din muntele "Groapa", altă pătrime fiind a iobagilor, fânați de cinci care și arătura de 60 câble. Vorbind de situația social-politică a țăranilor sub stăpânirea domnilor munteni se poate spune că, în această perioadă, țăranii din Sebeș erau oameni liberi, singurul lor stăpan fiind voievodul, față de care aveau anumite obligații financiare și militare. Domnii munteni aveau însă nevoie de o clasă
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
Independență și adoptarea Imnului „Deșteaptă-te române!” ca imn național. 11 septembrie - Alianța Națională pentru Independență „16 Decembrie” cere Parlamentului să nu adopte legea cu privire la alegerile președintelui Republicii Moldova, întrucât stabilirea și desfășurarea unor astfel de alegeri ar provoca tensionarea situației social-politice și escaladarea tendințelor separatiste. 20 septembrie - Alianța „16 decembrie” protestează împotriva poziției președintelui Snegur, exprimată în ședința Guvernului din 18 septembrie, în care aceasta atacă Imnul „Deșteaptă-te, Române!”. 12 octombrie - La Palatul sindicatelor din Chișinău are loc Conferința FPM
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
judiciară, numită „proces asupra grupului Ilașcu”. Imaginea cuștii de fier face înconjorul lumii, trezind valuri de proteste față de această practică medievală, aplicată unor deținuți politici. 1 mai - Având în vedere recenta constituire a Congresului Intelectualității care s-a declarat mișcare social-politică, în scopul eliminării unor confuzii legate de apariția Congresului Intelectualității și de raporturile acestuia cu FPCD, Sfatul FPCD își precizează pozitia față de acest Congres Intelectualității, apreciind că lipsa unei opțiuni politice clare, politica centristă și de conciliere promovat de Congres
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]