2,462 matches
-
În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul obiceiurilor, dar și psihologia țărănească, mai ales În fragmentul care prezintă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
28 mai 1914, Ionică în 1916, iar Mihaela-Gabriela în 1920. Deci când a sosit la Bârlad Voiculescu era tată la patru copii ! Altădată, 1911, ianuarie 25, marți seara, tracasat și obosit, îi scrisese soției, aflată la Pârscov, județul Buzău, la socri : «Mă odihnesc astă-seară aici și mâine vreau să plec în plasă... iartă-mă că-ți scriu numai atât, sunt tare obosit». «Dragă Lica, îi scria soției la 7 martie din Hotarele: E o zi tristă, mocnită și umedă, zăpada se
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de Sfinți, trăind într-o casă în care mă răzbea ploaia și mă orbea fumul și femeia. De sărăcie nu m-am temut niciodată căci totdeauna a fost cu mine...” Eu aș mai adăuga că te asuprea rău de tot socrul, căruia îi venea așa din senin să te sugrume în miez de noapte... Chiar și în aceste condiții nu te-ai lăsat până nu ai devenit student al Facultății de Teologie din Universitatea ieșeană, nou înființată /1860/. Numai că iar
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
sărmanul urs, în loc să scoată pește, rămâne făr' de coadă! Începe el acum a mornăi cumplit ș-a sări în sus de durere" (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (c) " Amândoi ginerii împăratului se sculară cu oaste și veniră în ajutorul socrului lor. Făt-Frumos trimise și el pe soția sa ca să roage pe împăratul a-i da voie să meargă și el la bătaie." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (d) "Săturați de harță, norii încetul cu încetul s-au domolit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
comise și s-a angajat să nu le mai repete în viitor, am chemat la sediul direcției pe fiica și pe ginerele acestuia care, tot în scris, și-au luat angajamentul să-l țină sub supraveghere strictă pe tatăl, respectiv, socrul lor, în așa fel încât să nu-i mai permită redactarea și expedierea de scrisori „ostile”. Inutilitatea respectivelor angajamente era evidentă pentru oricine, dar toți - anchetatori, procurori, șefi de direcții de securitate și de procuratură, ministru secretar de stat și
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
pentru a-și oxigena plămânii cu aer sănătos, și se întoarce cu obrajii roșii. Cei sus-puși nu participă la aceste excursii populare. Duminica e burgheză. La drum deci. Grupuri de rude și prieteni pătrund până în cele mai îndepărtate unghere. Părinți, socri, cumnați, copii și nepoți, s-au adunat din cele mai retrase cartiere la un punct comun. Din trenuri dese, încărcate, coboară la fiecare zece minute, mulțime greu de evaluat în numărul ei. Se umblă mult pe jos, se mănâncă pe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ca o calitate umană intrinsecă și ca o propensiune spre înfăptuirea binelui în folosul semenilor și al societății, am să spun și că Nicolae Mărgineanu este tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu, bunicul regizoarei Ana Mărgineanu și al muzicianului Petru Mărgineanu, și socrul compozitorului Cornel Țăranu, căsătorit cu Dana Țăranu-Mărgineanu, profesoară de limba engleză și ea și membră activă a fundației Memoria din Cluj. El este, în fine, fratele mai mic plecat la școală al unuia dintre eroii rezistenței țărănești anticomuniste din județul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în post, supravegheați la sânge de nu mai știam cine. Deși am umblat binișor în lume, n-am mai avut cumva ideea supremației României a vreunei mari personalități sau a conducătorului ei față de altcineva, țară sau conducător. Sunt dator memoriei socrului meu Vasile Cernat din Țepu, satul lui Tudor Pamfile, care a murit cu credința că Ceaușescu va cădea curând, el și regimul lui care l-au condamnat politic, la câtă pușcărie a putut duce, deși eu n-am putut să
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
cel mai mare depozit de materiale interzise. Benedikt se îndoapă cu cărți, reviste (citește orice, fără discernământă, almanahuri, își neglijează nevasta, familia, mâncarea până când termină biblioteca. Aici se desparte Tolstaia de Orwell sau Bradbury: libertatea pe care i-o acordă socrul nu e o capcană, ci o paidee: pasiunea pentru lectură e menită să-l facă să dorească detronarea Copiatorului, Mârzacul Șef Kuzmici. Numai că Benedikt citește fără a înțelege, se lasă devorat de o pasiune fără glagorie. Nu-și dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
limpede la ea. Când ea vrea să se ducă la tatăl ei, Chirică îi spune lui Stan: "Stăpâne, lasă să se ducă numai nevasta d-tale". Iar ea pleacă singură cu copilul. Chirică îi spune apoi stăpânului: "Alăture cu casa socru-tău este o căsuță tupilată, în care șede un tălpoi de babă, meșteșugoasă la trebile sale, cum îi sfredelul dracului. Du-te de trage în gazdă la dânsa și te fă că ești un drumeț străin. Pune-te apoi pe lângă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
gura mare și a striga: foc! foc! și, pân-or sări oamenii de la nuntă, până nu știu ce, casa are să se topească. Și când or găsi motanul scrum, au să creadă că a ars copilul, și poate s-o tămăduim". Fac întocmai. Socrul plânge moartea copilului și își trimite fiica înapoi la bărbat. Aceasta o ia pe babă cu ea și se întoarce acasă bocind. "Ipate atunci îi zice: Lasă, măi femeie, că, de-om trăi, vom fi noi harnici să mai facem
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vine la tatăl mirelui, care la apropierea lor renunță la înfățișarea de monstru și o ia pe cea de cavaler galant. Iar în timp ce soții dorm, înalță pentru ei, cu ajutorul unei baghete, un palat minunat. pentru că tânăra prințesă își pierduse șoimul, socrul îi dăruiește, pentru a-i aminti de el,, un fluier de fildeș. Este fluierul bătrânului voievod ucis de curând, tatăl prințesei. O picătură de sânge se păstrase pe fluier, iar acea picătură îi spune mereu prințesei: "Nu-l lăsa pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nici un fel de discuții în termenul fixat de lege, căsătoria era oficiată la primărie și începeau pregătirile de nuntă, tinerii rămânând fiecare la casa părinților săi. Nunta în vechime, avea loc întotdeauna numai dumineca și se pregătea la casa mirelui. Socrii cei mari trebuiau să găsească în sat o femeie gospodină care să îndeplinească rolul de bucătăreasă. Tot în perioada premergătoare nunții, părinții băiatului și ai fetei trebuiau să se ducă și să prindă nunii mari, adică viitori nași ai celor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
De la grădina cu flori “. Solistul mai adaugă apoi și câte o strofă mai ironică: ―Taci mireasă, nu mai plânge, Că la mamă tot te-i duce Când o face plopul mere Și răchita micșunele... „ După această despărțire, mirele cinstește pe socrii săi și pe toți cei de față, iar tatăl fetei o ia de mână pe mireasă și i-o dă mirelui, făcându-le urarea de a trăi mulți ani fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ele participanților la acest moment festiv. Nașii servesc pe participanți cu țuică și prăjituri. Mirii se urcă împreună, alături în primul faeton și tot alaiul de nuntă se îndreaptă către casa mirelui. La intrarea în curte, doi tineri primesc de la socrii cei mari un colac mare pe care îl țin cu două prăjini sus, pe direcția porții pe sub care trece întreg alaiul de nuntă în curtea casei mirelui. La masa întinsă în curtea casei iau loc mirii în capul mesei și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de nași, ajutați de bucătărese care servesc bucate proaspete și mai ales renumitele sarmale moldovenești. Tot la această masă se rostea și vestita orație de nuntă. Un tânăr din sat cu calități orale, adresează urări alese mirilor, nașilor și chiar socrilor: Bună vreme, bună vreme, Unde-i stolnicu din casă? înainte să ne iasă, Nouă sama să ne ieie Drumu-n casă să ne deie! Oratorul arată scopul vizitei sale. El prezintă mireasa ca pe o floare pe care ar vrea s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scoatem floarea din pământ, S-o scoatem cu rădăcină, S-o sădim la mire-n grădină. Floarea ca să înflorească Și să nu se vestejească... După ce dă sfaturi mirilor și-i laudă pentru a fi buni gospodari, oratorul se adresează și socrilor Socrii mari, ascultați, Și-n urechi bine băgați: Când o da soarele-n deseară Mare oaste vămpresoară De n-ați avea bucate de ajuns, Să vă căutați loc de ascuns; S-aveți butoaie cu vin Și care cu fân... Oratorul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
floarea din pământ, S-o scoatem cu rădăcină, S-o sădim la mire-n grădină. Floarea ca să înflorească Și să nu se vestejească... După ce dă sfaturi mirilor și-i laudă pentru a fi buni gospodari, oratorul se adresează și socrilor Socrii mari, ascultați, Și-n urechi bine băgați: Când o da soarele-n deseară Mare oaste vămpresoară De n-ați avea bucate de ajuns, Să vă căutați loc de ascuns; S-aveți butoaie cu vin Și care cu fân... Oratorul primea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în natură. Nașul avea obligația să numere banii și să anunțe suma încasată, iar apoi să dea banii miresei. între timp soseau și soacrele (mama miresei însoțită numai de femei - rude apropiate și vecine). Erau întâmpinate de către miri, nași și socrii cei mari (părinții mirelui), așezate la masă și cinstite cu rachiu de prune de către miri, nași și socrii mari. Soacrele nu plăteau cu bani, ci făceau cadouri, în special păsări, dar și alte bunuri. Distracția continua până spre miezul nopții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
miresei. între timp soseau și soacrele (mama miresei însoțită numai de femei - rude apropiate și vecine). Erau întâmpinate de către miri, nași și socrii cei mari (părinții mirelui), așezate la masă și cinstite cu rachiu de prune de către miri, nași și socrii mari. Soacrele nu plăteau cu bani, ci făceau cadouri, în special păsări, dar și alte bunuri. Distracția continua până spre miezul nopții, după care toți treceau la odihnă. Dimineața se relua distracția, se pregătea pripoianul-un bărbat frumos, voinic și glumeț
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se relua distracția, se pregătea pripoianul-un bărbat frumos, voinic și glumeț care era îmbrăcat frumos și legat cu chingi tricolore, cu flori și cu busuioc la pălărie, cu un șervet frumos și cu o parte de muzică era trimis la socrii cei mici(părinții miresei), unde se adunau invitații acestora. La casa mirelui stăteau la masă invitații socrilor celor mari. Când erau adunați toți invitații socrilor mici, împreună cu muzica plecau spre casa mirelui unde erau așezați la masă, cinstiți cu băuturi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu chingi tricolore, cu flori și cu busuioc la pălărie, cu un șervet frumos și cu o parte de muzică era trimis la socrii cei mici(părinții miresei), unde se adunau invitații acestora. La casa mirelui stăteau la masă invitații socrilor celor mari. Când erau adunați toți invitații socrilor mici, împreună cu muzica plecau spre casa mirelui unde erau așezați la masă, cinstiți cu băuturi tari și serviți cu mâncăruri pregătite din timp. Acest lucru se întâmpla cam luni pe la amiază și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la pălărie, cu un șervet frumos și cu o parte de muzică era trimis la socrii cei mici(părinții miresei), unde se adunau invitații acestora. La casa mirelui stăteau la masă invitații socrilor celor mari. Când erau adunați toți invitații socrilor mici, împreună cu muzica plecau spre casa mirelui unde erau așezați la masă, cinstiți cu băuturi tari și serviți cu mâncăruri pregătite din timp. Acest lucru se întâmpla cam luni pe la amiază și distracția continua până seara târziu. După ce stăteau socrii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
socrilor mici, împreună cu muzica plecau spre casa mirelui unde erau așezați la masă, cinstiți cu băuturi tari și serviți cu mâncăruri pregătite din timp. Acest lucru se întâmpla cam luni pe la amiază și distracția continua până seara târziu. După ce stăteau socrii mici la masă se dădeau darurile care erau jucate și înmânate celor în cauză în timpul jocului, socrilor celor mari, cumnaților. Se trecea apoi la dezgătitul miresei. Mirii erau așezați pe două scaune, li se luau florile și voalul cu atenție
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]