1,867 matches
-
țărănească (decretul lege nr. 3.681 din 14 decembrie 1918) au generat în rândul majorității românilor așteptări dintre cele mai optimiste. În ziua de 31 octombrie 1920, în comuna Fântânele - situată în imediata apropiere a orașului Bacău - a avut loc solemnitatea primei împroprietăriri din vechiul Regat. După cum ne indică documentul studiat, la eveniment au participat „Primul Ministru al României, Al. Averescu, alături de alți membri ai guvernului, Prefectul și parlamentarii județeni, primarii comunelor rurale cu delegațiunile lor de săteni, reprezentanții județelor din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Consiliului de Război al Armatei. Decizia a fost menținută până pe data de 24 ianuarie 1919, când, printr-o altă ordonanță a Primăriei, se anunța faptul că „(...) începând de mâine, 25 ianuarie, toată lumea va avea pâine”. Anunțul era „în ton” cu solemnitatea momentului, pe 24 ianuarie 1919 împlinindu-se exact 60 de ani de la Mica Unire. La sfârșitul Primului Război Mondial, nivelul de trai al locuitorilor orașului Bacău a scăzut foarte mult în comparație cu cel din perioada antebelică. Până la relativa stabilizare din 1924, economia locală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
că, în Bacău, eleganța vestimentară a fost apanajul unei clientele cu stare. Chiar și în perioada interbelică, în zonele periferice ale orașului, foarte mulți dintre locuitori afișau o ținută simplă, asemănătoare celei din zonele rurale. IV. C. Patriotul. Festivități și solemnități cu caracter național Dezvoltarea mediului urban din vechiul Regat a urmat îndeaproape procesul consolidării și modernizării instituționale a statului român. În bună măsură, prin intermediul „activării” instituțiilor oficiale locale, orașele reședință de județ au interpretat rolul de „reprezentanți” ai statului în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu care aceste manifestări s-au succedat de-a lungul timpului, pun numeroase bariere în calea încercărilor rezumative. Propunem, pe baza documentelor studiate, următoarea schiță tipologică a acestora: festivități organizate cu ocazia zilelor naționale - 24 ianuarie, 10 mai, 1 decembrie; solemnități prilejuite de diferite momente aniversare - zilele onomastice/de naștere ale membrilor familiei Regale (22 iulie - onomastica M. S. Regina Maria; 16 octombrie - ziua de naștere a Regelui Carol al II-lea; 29 octombrie - aniversarea zilei de naștere a Reginei Maria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următoarea ținută: „frac, cravată, mănuși albe și decorațiuni”. În aceste zile, autoritățile publice și școlile erau obligate să înceteze orice activitate și să arboreze drapelul național. În fiecare an, sărbătorile prilejuite de Zilele Naționale ale României au prilejuit organizarea unor solemnități de amploare - 24 ianuarie, 10 mai, 1 decembrie. În organizarea acestor manifestări erau implicate toate instituțiile marcante ale orașului: Primăria, Prefectura, Garnizoana Militară Bacău, în special Regimentul 27 infanterie, chiar și școlile primare și secundare. Acestea din urmă erau obligate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
organizarea acestor manifestări erau implicate toate instituțiile marcante ale orașului: Primăria, Prefectura, Garnizoana Militară Bacău, în special Regimentul 27 infanterie, chiar și școlile primare și secundare. Acestea din urmă erau obligate prin regulamentul de funcționare să participe activ la aceste solemnități. Pentru a surprinde măcar puțin din fastul sărbătorilor naționale de odinioară, redăm mai jos programul stabilit pentru sărbătorirea zilei de 10 mai 1915: „1. Te-Deum la Biserica Catedrală la 10,30 A.M. și la celelalte biserici și temple de alt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lăudăm) este un vestit imn de preamărire a lui Dumnezeu, scris în limba latină. El a împodobit veacuri de-a rândul slujbele bisericești. Acesta nu trebuie confundat cu slujba numită „Te-Deum” care se săvârșește astăzi în biserici cu prilejul unor solemnități. Cea mai veche mențiune cunoscută despre imnul Te Deum o găsim, în anul 512, în Regulele către călugări, scrisă de Cezar de Arelate († 542), apoi în scrisoarea episcopului Ciprian de Toulon către episcopul Maximus de Geneva, datată între anii 524-533
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
clar că a fost pentru o cauză accidentală. Pe lângă celelalte rânduieli, duminica se săvârșește o singură slujbă dumnezeiască înainte de prânz și în ea sunt cuprinse și slujbele de la al treilea și al șaselea ceas. Totul este săvârșit în mare solemnitate din pricina sărbătorii Învierii Domnului. Postul săptămânii următoare devine mult mai ușor de așteptat pentru că la mesele de prânz și de seară, sâmbăta și duminica ori de sărbători, nu se mai rostește decât o singură rugăciune. Pentru că masa de seară la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe drumul desăvârșirii construcției socialiste, București, Editura Politică, pp. 396-402. Ceaușescu, Nicolae (1969), "Cuvânt la adunarea populației din capitală în piața palatului republicii", în România pe drumul desăvârșirii construcției socialiste, București, Editura Politică, pp. 415-424. Ceaușescu, Nicolae (1969), "Cuvântare la solemnitatea semnării tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Cehoslovacă", în România pe drumul desăvârșirii construcției socialiste, București, Editura Politică, pp. 391-395. Ceaușescu, Nicolae (1970), "Cuvântare la consfătuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o asemenea violare a legilor internă? ionale. Acest document era �semnat de fondatorii autodetermin? rîi Rom�niei Mari�. To? i cei care jucau un rol �n via? a public? au semnat declară? ia, inclusiv Iorga 10. Doamna Liliana �? i amintea c? solemnitatea organizat? �n onoarea profesorului B�mont �ncepuse la ora 7 seară. Iorga, care era �ntotdeauna punctual, de data aceasta nu se �ntorsese de la Consiliul de Coroan? nici la ora 9. Publicul �l a? tepta �n ț? cere. Zvonurile r? sp�ndite �n r�ndul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
individul are revelația că viața continuă într un arpegiu mai înalt, când deși își abandonează trupul deteriorat și/sau ponosit, supraviețuiește totuși în plenitudinea realității sale subtile. Mai apoi, orice persoană care a avut șansa unui NDE înțelege că singurele solemnități perene ale vieții sunt iubirea și cunoașterea. Cât privește perspectiva epistemică, putem rezuma că NDE-ul constituie dovada cea mai fezabilă cu privire la ideea supraviețuirii conștiinței după moartea creierului și implicit a trupului. Iar ca un pandant de final pentru această
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe bancă. Sacru/ profan. În imensa catedrală St. Gatien, misă amplă, cu sute de tourinezi, în lungile bănci, îmbrăcați elegant. Scenariu bine cunoscut de toată lumea, desigur, dirijat însă, discret, de un personaj lung, lung, cu alură de (chiar) dirijor. Aceeași solemnitate refăcînd, probabil, pe cea de acum patru sute de ani, vîrsta copleșitorului dom. Doar la sugestia dirijorului, cei prezenți fac semnul crucii. (A propos: nu văd pe nimeni făcînd cruce pe stradă.) Ieșire în soare. Încotro? A, iată, la cîteva sute
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arhierească, decizie care urma apoi să fie ratificată de sinodul patriarhiei ecumenice. ... Transmiterea unuia din însemnele demnității de arhiereu - toiagul - avea loc în cadrul unei proceduri cu caracter laic, pe când pentru celălalt - mitra −, după primirea aprobării de la Constantinopol, se organiza, cu solemnitatea de rigoare, o ceremonie religioasă. Demnitatea le conferea domnilor un caracter aproape sacerdotal, ca și împăraților bizantini sau, de altfel, regilor "taumaturgi" din Occident. La anumite ceremonii ale ritualului eccleziastic, domnul figurează chiar ca oficiant, deși nu în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oamenii de animalele pe care le omorau și apoi consumau, cât și pentru a crea bariere Între comeseni Înșiși. Obiceiul de a aduce un animal Întreg la masă - un miel sau un porc - pentru a fi apoi tăiat cu multă solemnitate de către gazdă a făcut loc practicii mai civilizate În care servitorii tranșau carnea În bucătărie, departe de privirile mesenilor 13. Autorii tratatului The Habits of Good Society, publicat În 1857, condamnau barbaria de a tăia o halcă Întreagă În fața oaspeților
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
orală. Muzicienii secolului al IX-lea, așadar, nu au inventat nimic; au orientat doar vechea practică de a cânta pe mai multe voci spre direcția generală a codificării scrise. Polifonia, de fapt, era răspunsul ideal la exigența de a crește solemnitatea ritului, fără a altera, însă, cântul liturgic, de acum devenit „gregorian” și intangibil: nu era altceva decât o amplificare verticală a monodiei gregoriene. Dar reforma carolingiană nu a însemnat numai selectarea, unificarea și codificarea repertoriului. Între secolele IX și XII
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
crearea a noi forme literare-muzicale, precum tropul, secvența sau proza. La originea acestui fenomen stă dubla exigență de a lărgi repertoriul scholei și de a adapta liturgia la diferitele culturi locale. Tot în această perioadă iau naștere anumite sărbători și solemnități precum Corpus Domini sau Sf. Treime, care aveau nevoie, deci, de creații noi. Succesul cântului gregorian, considerat de biserica romană drept cântecul ei oficial și modelul autentic al oricărei alte melodii liturgice, se explică, dincolo de inegalabila valoare artistică a compozițiilor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
liturgice, se explică, dincolo de inegalabila valoare artistică a compozițiilor, prin faptul că acest repertoriu a luat naștere în cadrul unui rit, cu funcția de a ajuta diferite gesturi rituale și de a acoperi exigențele întregului an liturgic, în diferitele sărbători și solemnități. În sfârșit, reușita lui își găsește rațiunea și în faptul că aceste cântece „se nasc din cuvânt”, formând cu acesta o mirabilă simbioză. Cântul gregorian „va fi cântat timp de secole, va fi integrat în compozițiile polifonice, citat și parafrazat
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Orele canonice și în celebrarea liturghiilor solemne. Dacă cineva va face contrariul, prin autoritatea acestui canon, să fie pedepsit prin suspendarea de la oficiu timp de opt zile ... Spunând acestea, nu interzicem ca, uneori, în special în zilele de sărbătoare sau solemnități, în cadrul liturghiilor și a oficiilor mai sus prezentate, să se realizeze deasupra cântului ecleziastic anumite consonanțe care să aibă același etos cu melodia gregoriană și pe care să o imite, cum ar fi octava, cvinta, cvarta și altele asemănătoare. Dar
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a unei festivități care se celebra, mijloacele economice de care se dispunea sau prezența unui artist renumit. Întâlnim astfel missa-cantata sau solemnă alla napoletana, caracterizată printr-o adevărată opulență muzicală (coruri, arii, orchestre, prezența unor muzicieni faimoși), și executată la solemnități și sărbători speciale. Este numită cantata pentru că este construită sub forma unei cantate: cele cinci părți din Ordinarium sunt împărțite în multe secțiuni minore - în numere -, dintre care, câteva sunt încredințate corului (în stil omofonic, contrapunctic, fugat); altele sunt compuse
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
demnă de lăcașul de cult, cu cât se îndepărtează mai mult de modelul suprem. Vechiul cânt gregorian tradițional va trebui, deci, să fie restituit în funcțiunile sale de cult, toți fiind convinși că o ceremonie religioasă nu pierde nimic din solemnitatea sa atunci când nu este acompaniată de o altă muzică decât numai de aceasta. Să se facă în așa fel încât să se restituie cântul gregorian poporului, pentru ca credincioșii să participe din nou în mod mai activ la cultul divin, așa cum
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
țară nu poate fi puternică și independentă fără ridicarea din mizerie și sărăcie a cetățenilor.” ALEXANDRU IOAN CUZA PESTE 50 DE ANI ( fragment ) de Ion Luca Caragiale Sunt aproape cincizeci de ani de când am fost de față la o strălucită solemnitate. Era găzduit În Ploiești Cuza-Vodă. Primul domn al țărilor unite, Înconjurat de toți notabilii orașului și de mulțimea poporului, venea să asiste la deschiderea anului școlar. Într-o baracă vastă, unde se țineau (...) cursurile de clasa Întâia și a doua
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
frecvența sâmbetei cu luna nouă (Num 28,11; Is 1,13; Os 2,13; Ez 45,17). În afară de ritualurile obișnuite, se celebrau și câteva sărbători mari anuale, ritmate după succesiunea anotimpurilor. Prima sărbătoare era cea a azimilor (pâini nedospite: mașșôt), solemnitate dedicată probabil secerișului și mâncării pâinii făcută din grâu nou, dar care mai apoi a fost unită, nu se știe cum, cu sărbătoarea paștelui (pesaḥ, cf. Lev 23,4-8; Dt 16,1-8) care comemora exodul din Egipt și care, cu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
persistența fantasmelor paterne o apropie întrucâtva pe autoare de diatribele metafizice ale Martei Petreu, fără să atingă însă intensitatea paroxistică a poetei clujene. Totuși, această limitare e compensată prin aptitudinea de a izola instantaneul semnificativ și prin tehnica glisării din solemnitate în derizoriu: „«Te apropii de balustradă încet / lăsând în urmă nu regretul ori scârba, / ci niște idei sterile și neprimejdioase, pe care, la drept vorbind, nici nu le-ai putea separa / de ceea ce știi... dumnezei minusculi ai contaminării, / pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
sale; dincolo de limbajul său singular de mare povestitor de idei și de probleme, în același timp rațional și critic, bizar și inexplicabil, rezonabil și original. Gânditorul francez, ce vine dinspre istorie spre filosofie și socio-umane chiar dacă manualele și lucrările de solemnitate academică s-au gândit să-l pună la... filosofie -, a cunoscut mult, poate prea mult într-o viață de om. A trăit numai 58 de ani, spre deosebire de alți gânditori importanți din secolul XX. Foucault a gândit mult, a problematizat extrem de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sexuală există multiple relații complementare. Pentru lumea modernă sexualitatea a devenit o "nouă religie", iar reprezentările sale (mentale, lingvistice și plastice) concurează, la modul serios, reprezentările și credințele unor religii tradiționale (Islamul, Mozaismul, Creștinismul). Un soi de ritualizare publică și solemnitate discursivă traversează sexul modern, transformant și transformator (de energii umane în plăceri indistincte). Foucault comenta cu umor această reorientare discursivă 69 a predicării sexului în era revoluțiilor sexuale. Sexualitatea ca religie dă frâu liber instinctelor, pasiunilor, (libidoului, ar spune Freud
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]