11,094 matches
-
nu ajungi în pustietatea asta a codrilor? L-a dojenit directorul pe profesor. Și vezi că și organili s-au interesat ce hram poartă profesorașul de germană, l-a atenționat... Sper să nu fi fluierat în biserică ori să fi spart nuci cu capul ca să-mi creezi probleme în școală. Ascultă directore, terminologia asta securistă îmi este total necunoscută! Așa că să avem pardon! Deocamdată sunt angajatul acestei școli ca profesor de limba germană și aș fi dispus să discutăm mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Mama a devenit o adevărată tornadă: "Nenorocitule! Îi dai fiului meu, de ziua lui, busuiocul, floarea pe care o ducem la morți? Îi dai fiului meu iarba fiarelor, nenorocita asta de floare despre care tâlharii spun că deschide orice lacăt, sparge orice încuietoare, orice lanț? Pentru asta vrei să-l pregătim pe acest copil? Pentru lumea bandiților? Și mai ai și curajul să spui aici, în casa mea, tu, care-ai ținut tovărășia tuturor pușcăriilor, tuturor tâlharilor, că este cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tu-ți Dumnezeii..." Se uită la mine. Eu mă uit la nea Onuț, care râde. Mama e lângă mine și mă ia în brațe. Pitu e cu mâna pe sfeșnic. Eu ies din strânsoarea mamei și zic sec: "Urlu!"... Roboțelul sparge tăcerea. Vrea să fie, în felul lui, isteț, să salveze situația. Este fericit că a ajuns aproape de capătul misiei lui: "Mortul. Pe mort cum îl trec?"... Pălăriosul ieșit din minți nu mai înțelege nimic: "Ăăăă? Cum adică?"... Roboțelul ruginit nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
câteva ori. Cum compartimentul e lângă baie, intru în câteva minute. Numai că o deschide cu telecomanda. Deci probabil a cumpărat tot vagonul în prealabil. E clar, a fost ceva premeditat. Încerc să deschid geamul. Nu se poate. Să-l sparg si să-l sar nu cred că am timp. Ce intenționează tipul? Încerc totuși varianta cu geamul. Surpriza: nu numai ca e incasabilă, dar zgomotul îl atrage imediat. Mă apucă, fără să mă rănească, de braț și mă trage afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
operă, că răsuna toată casa. — Uite la ea. Ce te mai frămânți pentru Germania, că te poți angaja la Opera din București, o necăjea Elena. Crezi că n-aș reuși? continua cu trilurile cele mai înalte. — După câteva exerciții de spart urechile pe aici, ai fi numai bună de dus acolo. Să știi c-aș fi, dar mă duc în Germania. Ce păcat! Se pierde o soprană atât de bună, o ironiza Elena alergând prin casă urmărită de soră-sa care
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-l scoată pe Matei din apartament. Ea pregătea cina. Matei se juca cu ei alergând, strigând, ceea ce a deranjat-o. —Potoliți-vă, că vă bat, îi amenința Cecilia, fără rezultat. În jocul lor au doborât o statuetă care s-a spart, pe care Cecilia o avea din Germania și la care ținea foarte mult. —Ce-ați făcut? s-a dus să vadă când a auzit zgomotul. Nu poate să țină nimic omul în casă de răul tău. — Nu te necăji, cumpărăm
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ne uităm obișnuit într-o oglindă”, ceea ce-i schimbă viața, până atunci liniștită. Anton crede, în clipele de bizară luciditate, că este vorba de o boală asociată cu o exacerbare a rațiunii, dublul din oglindă obsedându-l până la coșmar. Disperat, sparge oglinda, murind apoi de singurătate. Povestea este neverosimilă, ca insuficient motivată psihologic, dar deschide porți către celelalte povestiri. Pe o schemă similară, în Activitate mistuitoare se conturează descoperirea propriului talent literar de către un tânăr licențiat în Filologie, Osvald, care eșuează
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mi sunt, prin urmare, inferiori. Asta-i clar! Numai și dacă s-ar 16 Rareș Tiron întâmpla ca unul singur dintre ei să se uite în oglinda mea, ar fi de ajuns ca să aibă loc o nenorocire: fie s-ar sparge în bucăți direct, fie i ar scădea mult din preț!”, reflectă el. Când ajunse acasă, la intrarea în locuință, revăzându-și dragul prieten imaterial în oglindă, se mai alină un dram, uită de griji și putu să-și vadă nestingherit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
încă nu putea deloc să creadă că nu se mai pot lipi la loc, precum fuseseră. Și, de fapt, el nici măcar nu știa dacă își dorește asta cu adevărat sau nu, după toate cele pățite. „La urma urmelor, oare am spart oglinda înspre binele meu? Dacă aș fi putut face altfel și n-am făcut?”, erau întrebările ce-l încovoiau greu, clipă de clipă. 20 Rareș Tiron Și, de atunci, pe măsură ce timpul trecea - timp ce, pentru fiecare om în parte, are
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
amintirea sinistrei nopți îi rămânea tot mai mult în urmă. Se simțea din cale afară de deznădăjduit, de părăsit și de trist, și fix el însuși era unicul răspunzător pentru asta, încât deseori îi venea să-și taie mâna cu care spărsese oglinda! Iar astfel, în zbuciumul unor asemenea frământări, nu după mult timp, Anton muri, sfârșit de singurătate, pustiit fiind de dorul oglinzii... Și cititorul trebuie să știe acum că atât eroul povestirii, cât și faptele ce s-au țesut în jurul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
legat de credință, este doar muzica cântată la liturghie. Da, așa este... Muzica este cu adevărat divină, și să mă contrazică cineva, dacă îndrăznește! Ea este un cristal neprețuit și fin șlefuit, născut din sensibilitatea de neestimat a compozitorului și spart în mii de bucăți de zgomotul urlător, care se tot aude astăzi în chip de muzică! Și nici n-are cum să fie 178 Rareș Tiron altcumva, mai ales că, se pare, nu numai eu gândesc și simt în felul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dedublării capătă dimensiuni hiperbolice, personajul ajungând adesea să se privească enigmatic în oglindă, având halucinații terifiante. Zbuciumul personajului este descris gradat până în pragul decesului, când acesta moare „sfârșit de singurătate, pustiit fiind de dorul oglinzii”, cea pe care tocmai o spărsese într-un acces de nebunie. Majoritatea personajelor prozei lui Rareș Tiron sunt indivizi măcinați de contradicții interioare, preocupați de întrebări la care nu reușesc să găsească răspuns deloc. Prozatorul își conduce cu abilitate eroii prin mediile sociale create exact ca
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
partidă de fotbal împreună cu fratele meu, care, deși mai mic cu doi ani, joacă, invariabil, mult mai bine decât mine. Meciul, improvizat sumar în scuarul dintre blocuri, se prelungește indefinit; vecinii se impacientează (sunt câteva figuri de pensionari isterici care, spărgându-ne cu cruzime mingile și fugărindu-ne inestetic prin cartier, fac deliciul modestelor mele amintiri din copilărie); începe să plouă mărunt. O dată cu lăsarea serii, se face brusc răcoare, iar noi, asudați, dar hotărâți să învingem, uităm să ne adăpostim de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
un nutriționist despre binefacerile tradiției culinare ale insulei etc. A, da, ca să nu credeți că exagerez: existau prevăzute, totuși, două ore de program "de voie" pe zi... Iată imaginea ideală a unei vacanțe japoneze, cu care organizatorii proiectului sperau să "spargă" piața turistică... Îmi închipui varianta națională a acestui concediu, cu studii arheologice la Herculane, de documentare la Peștera Muierii, antropologice pe lângă țărăncile cu broboadă, vânzând porumb fiert, zmeură și faguri la marginea drumului, atunci când se face vad, pe înserat, și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mare și pe zi ce trecea, era din ce în ce mai frumoasă, dar alintată peste măsură. Cât era ziua de mare, împreună cu alți copii, Viorela alerga pe câmpii, pe dealuri, prin lunci și prin păduri, după păsări cărora le distrugea cuiburile și le spărgea ouăle, dacă găsea pui îi omora. Călca și rupea plantele pe unde trecea apoi le arunca, copacilor în care se urca rupea fără milă ramurile acestora. În tot ceea ce făcea, punea o răutate de nemăsurat. Într-o zi a intrat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
neagră și neamul nostru este extrem de periculos. -Înseamnă că salvarea Viorelei nu este pentru mine, trebuie să-i chem părinții. -Nu știu dacă o mai apucă în viață; este condamnată să moară, pentru că și ea a omorât destule flori, a spart multe ouă ale păsărilor, a distrus plante din grădinile oamenilor, a rupt crengile copacilor încărcați cu flori și le-a aruncat în drum. -În cazul acesta o să mă duc cât pot de repede, zise Codiță. La revenirea câinelui și a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
tău? -La rugămintea tuturor florilor din lume și în numele plantelor, fiica ta va fi pedepsită la moarte prin sufocare. -Dar nu te gândești că este doar o fetiță? -Răul trebuie stârpit de la rădăcină. Niciodată nu s-a gândit când a spart ouăle din cuibul păsărilor. Fetița ta este o rea, a cauzat moarte multor flori rupându-le și distrugând atâtea plante de aceea s-a hotărât să fie pedepsită în mod exemplar pentru copiii din lume. -Ce este de făcut? Te
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
o veșnicie! -Dacă nu te-am văzut la vânătoare de musculițe, am început să intru la idei și ..... iată-mă. Dar ..... ce-i cu tine? De ce ții legătura aceea la picioare? Și...și te rog vorbește mai încet că mi spargi timpanul. -Iartă-mă, Furnico. Dar așa-i când nu mai ai cu ce auzi. -Cum așa? a întrebat surprinsă furnica. Atunci păianjenul, în loc să-i răspundă, a dat așternutul la o parte și în loc de picioare i-a arătat vecinei niște cârpe în
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că azi ești țâfnos. Te știam glumeț, vesel și uite că m-am înșelat. -Sunt foarte supărat, vecină. -Dar ... ce ți s-a întâmplat? Nu ... cumva ai probleme cu sănătatea? -Mai rău; un băiețel m-a călcat și mi-a spart casa. -Cum așa? -Cât se poate de simplu, eu mă grăbeam să trec peste o cărare și să mă duc într un loc unde am mirosit că voi găsi crini cu floarea galbenă. -Altă plantă cu frunze asemănătoare la gust
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și au pornit la acel adânc unde au prins și i-au omorât pe toți vătafii și au eliberat bărbații. S-au întors cu toții la castelul regelui și cu ajutorul slujitorilor au desfundat butoaiele cu nectarul făcut din bobițele fermecate. Au spart lacătele depozitelor ticsite de bunătăți adunate din munca bărbaților, au sacrificat vite și oi, au uns cu grăsime arcușurile instrumentelor muzicale și au făcut o petrecere la care au participat și cei nenăscuți. Crăiasa inimilor în suferință și bătrânul Crai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
te determină să înțelegi dacă acolo locuiește cineva, sau nu. Când constați că în acea casă locuiește cineva, cauți cu privirea să găsești ușa. După aceea te informezi asupră elementelor secundare care compun locuința respectivă, acoperiș, hogeag, prispă, trunchiul pentru spart lemne, dacă este ogradă, cât este de mare, o eventuală fântână, poiată pentru păsări, coteț pentru porci, car sau căruță, șură pentru animale și alte acareturi care mai sunt necesare într-o gospodărie ... L-am cunoscut pe omul acela care
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a mai folosit în alte apariții ale sale din presa vremii: Piconșer. De altfel, în al doilea număr al Flăcării Sacre se preciza limpede că sub pseudonimul Piconșer era vorba despre Șerboianu, care era lăudat pentru "îndrăzneala" sa de a sparge "canoanele" Bisericii Ortodoxe Române, printr-un act sinonim cu eroismul: "este primul cleric de la noi, care are curajul, demn de admirat, să exprime în mod public, părerea sa referitor la greșeala ce se face de capii bisericilor, refuzându-se, fără
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dar paza bună trece primejdia rea. Și așa se aflau, cu oțelurile Încă În teci, când În ușă apăru, spre dezamăgirea asistenței și ușurarea lui Diego Alatriste, silueta de neconfundat a locotenentului de alguazili Martín Saldaña. — Na, că s-a spart cheful, făcu don Francisco de Quevedo. Și, ridicând din umeri, Își potrivi ochelarii pe furca nasului, privi În lături, se Întoarse la masa lui, destupă Încă o sticlă și nu se Întâmplă nimic. — Am o treabă pentru tine. Locotenentul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de buzunare și Își dădeau măsura talentului poeții. Lope de Vega, don Francisco de Quevedo și mexicanul Alarcón, printre alții, veneau cu plăcere la locul acela de clacă. Orice știre, balivernă, glumă lansate acolo se rostogolea ca picătura de argint-viu spărgându-se În alte o mie, și nimica nu scăpa limbilor acelora bifurcate care la toate se pricepeau, ponegrind totul, de la rege până la ultimul țopârlan. După mulți ani, Încă mai pomenea de locul acela poetul Agustín Moreto când, Într-una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
totul inutil. Eva ședea pe balansoar, cu o carte pe genunchi. Cred că-i citise cu voce tare înainte să vin eu. Noi, cei din Norsjö, avem un fel de varice uriașe înăuntru, în stomac, spun eu. Obișnuiesc să se spargă și din pricina asta murim. A fost ceva mult mai mare decât varicele, zice Manfred. Muzicuța de argint curat stă acum sus, pe sobă, ca micul Manfred să nu poată ajunge la ea. Dar statuia de tablă a avut voie s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]