5,095 matches
-
ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 4.1. Proiectarea activităților de formare 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode, mijloace și forme de organizare specifice 4.3. Comunicarea în educația adulților 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitate 4.5. Noi medii de învățare create cu ajutorul tehnologiilor de informare și de comunicare 4.1. Proiectarea activităților de formaretc "4.1. Proiectarea activităților de formare" Mariana Crașovan Orice activitate umană, pentru a fi eficientă, trebuie ca, în prealabil, să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
modul cum reușește să creioneze arhitectura procesului de formare. Folosirea în mod constant a anumitor strategii, interiorizarea lor pot conduce, în timp, la conturarea stilului didactic sau de predare (în subcapitolul următor vom reveni cu aspecte mai focalizate, referitoare la specificitatea strategiilor în educația adulților). Alegerea modalităților de evaluaretc "Alegerea modalităților de evaluare" Pentru a putea aprecia demersurile efectuate într-o anumită activitate, avem nevoie de evaluare. Scopul oricărei activități de evaluare este identificarea punctelor tari și slabe și corectarea acestora
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analiză și sinteză, pe stilul său pedagogic, dominante fiind ecuația personală, dar și experiența didactică. Totuși, am dori să punctăm câteva „indicații metodice” pe care profesorii să le ia în considerare pentru facilitarea unei învățări naturale a cursanților adulți, datorită specificității învățării lor, indiferent ce strategii didactice aleg să folosească (Rogers, 2002, pp. 134-139): - ajutați cursantul să își revizuiască atitudinea față de subiectul de parcurs, respectiv imaginea despre sine cu privire la capabilitatea sa de a parcurge conținutul propus, stimulându-i dorința de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se presupune (inclusiv de către formatori/instructori etc.) a fi o abilitate, o caracteristică, o specificitate comunicațională pozitivă asiguratoare pentru un educabil adult, neevaluate corect în prealabil și nevalorificate potrivit cu împrejurările, pot derapa în mod periculos spre zona negativului, a disfuncțiilor, în multe dintre actele comunicative curente din aria educației adulților. De aceea, am considerat necesar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
protectiv și predilect spre „ascultarea” propriilor idei și opinii (Hybels și Weaver, 1986). Așa se face că ascultătorii adulți, tocmai pentru că sunt înalt instrumentați și versați în acest sens, se diferențiază mult unii de alții, de la mici nuanțe până la puternice specificități individuale, aspect ce trebuie bine cunoscut dinainte de către formatorul de adulți, care va întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se întâmplă zilnic aici: unul dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement”. 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitatetc "4.4. Evaluarea\: aspecte de evaluat, specificitate" Dorel Ungureanu La nivelul ontogenezei educaționale supreme, în prezent viguros constituit și complet organizat din punct de vedere formal, adică în educația adulților, toate operațiile relevante ale procesului din învățământul preadult, derulat cu generațiile succesive de copii și tineri, se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
culegerii și interpretării datelor); - transparența (justificarea evaluării, accesul la date, verificabilitatea interpretăriloretc.); - compatibilizarea, după caz, cu filosofia organizației beneficiare a programului de formare și cu managementul ei ori cultura evaluativă personală a cursanților adulți ș.a.m.d. 4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formaretc "4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formare" Unele caracteristici ale evaluării - în general, în zona educației adulților - au reieșit deja din considerațiile de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caz, cu filosofia organizației beneficiare a programului de formare și cu managementul ei ori cultura evaluativă personală a cursanților adulți ș.a.m.d. 4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formaretc "4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formare" Unele caracteristici ale evaluării - în general, în zona educației adulților - au reieșit deja din considerațiile de până acum ale acestui subcapitol, însă există, fără îndoială, o serie de alte aspecte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
subcapitol, însă există, fără îndoială, o serie de alte aspecte care amprentează puternic mai ales evaluarea procesuală, efectivă, a programelor de formare a cursanților adulți, diferențiind-o semnificativ de evaluarea din procesul de învățământ aferent educației școlare/preadulte; dintre asemenea specificități, ne-am oprit succint asupra următoarelor, menționate într-o ordine relativ întâmplătoare: • precedarea și succedarea obligatorie a evaluării din timpul derulării stagiului de formare de o evaluare inițială, respectiv finală: - evaluarea prealabilă reconfirmă nevoile autentice de formare și, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nevoilor, urmată de oferta de programe de dezvoltare adecvată nevoilor sesizate. Deși există aspecte comune întâlnite în cele două situații (etape de derulare, metode de recoltare a datelor, întocmirea rapoartelor etc.), vom încerca să diferențiem puțin cele două abordări, accentuând specificitatea procesului de evaluare a nevoilor în comunitate și în organizație. Blum (apud Warheit, Bell și Schwab, 1977) considera că, în derularea unuiprogram de evaluare de nevoi, apar două aspecte importante: în primul rând, alegerea și aplicarea acelor metode și instrumente
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
funcționare holistă a activității respective. Programele și cursurile de educație a adulților sunt organizate în funcție de variabile precum: mărimea și caracteristicile grupului-țintă, interesele grupului-țintă, timpul necesar în atingerea competențelor de dezvoltat, numărul și tipul întâlnirilor dintre cursanți și profesori, logistica necesară, specificitatea conținutului etc. În conceperea unui curs/program de educație a adulților, este necesar să se parcurgă câțiva pași (Caffarella, 2002, p. 23): descrierea unei imagini de ansamblu a conținutului, elaborarea unui plan de idei, aranjarea ideilor în ordinea importanței lor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multidimensional (atât cu privire la calitatea cursului pe ansamblu, cât și cu privire la rezultatele obținute etc.). Să vedem, mai detaliat, în ce constau etapele distincte, anterior menționate, ale procesului managerial de concepere și implementare a programelor și cursurilor pentru adulți și care este specificitatea acestora. Este de menționat că aceste delimitări/etapizări le-am făcut mai mult din punct de vedere didactic, deoarece se află, de fapt, într-o înlănțuire firească; ele se întrepătrund și se intercalează, neputându-se realiza o demarcare netă. 5
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu privire la evaluarea formatorului, a cadrului didactic, a suportului de curs, a rezultatelor învățării etc.), menționate de asemenea în subcapitolul amintit, se pretează a fi mai bine evaluate în anumite faze, iar conceperea acțiunilor evaluative trebuie să fie gândită diferențiat, în funcție de specificitatea aspectelor de surprins și de informațiile pe care trebuie să le ofere. Cele mai folosite strategii evaluative sunt următoarele (Calder, 1997, pp. 25-27): • Abordarea iluminativă (dezvoltată de Parlett și Hamilton în 1972), realizată mai mult în scopuri formative, urmărește ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al cunoștințelor și deprinderilor dobândite. Evaluarea este, în acest caz, un instrument al controlului calității ofertei șiserviciilor (Sava, 2003). Putem spune, astfel, că evaluarea, ca etapă a managementului cursului, încheie și deschide, în manieră circulară, procesualitatea managerială,fiecare etapă, cu specificitatea descrisă, trebuind să fie ancorată în celelalte, dublate de decizii ameliorative specifice. 5.6. Managementul calității în educația adulțilortc "5.6. Managementul calității în educația adulților" Gabriela Codorean, Sorin Vlad Predescu În educația adulților, calitatea este un concept executiv, organizațional
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
6.2.4. Metode folosite în consilierea carierei adulțilortc "6.2.4. Metode folosite în consilierea carierei adulților" Consilierul are la dispoziție o varietate de metode, ce vor fi diferit utilizate și integrate în procesul consilierii, în funcție de obiectivele stabilite, de specificitatea situației și de pregătirea sa profesională. În consilierea carierei adulților, metodele utilizate vor contribui la clarificarea parcursului profesional și la integrarea activă a individului pe piața muncii. În funcție de caracteristicile de vârstă și psihologice ale individului cu care se lucrează, vor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
are productivitate sporită în raport cu verificarea orală curentă; * pretinde independența elevilor în ceea ce privește organizarea conținutului și forma monologată a exprimării (lipsind sprijinul profesorului); * dată fiind forma scrisă și omogenitatea cerințelor pot fi luați în considerare anumiți parametri de apreciere; * are o anumită specificitate în raport cu materia de învățare; * poate asigura constatarea greșelilor tipice ca și autoevaluarea profesorului, datorită lucrărilor elevilor ce stau la îndemână pe timp îndelungat. Ca și probele orale, probele scrise trebuie să respecte cerințe minime cum ar fi: * stabilirea precisă a
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
și procesele analizate. O regăsim În domeniul mai Îndepărtat al literaturii comparate sau al istoriei culturale, unde cercetarea influențelor și a surselor e Înlocuită de studiul interacțiunii modelelor culturale, al literaturilor și al culturilor „periferice”, privite dinăuntru, prin prisma afirmării specificității și identității acestora În concertul internațional. 2.2. Al doilea argument adus În favoarea cercetărilor de imagologie comparată vine să completeze și să explice schema de până acum, În care, după ce, inițial, am pus accentul pe relația dintre un cadru referențial
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ele au fost inițiate În 1953, prin autoritatea lui R. Wellek, care afirma că imaginea unei țări În literatură nu poate constitui obiectul științei literare. Utilizând și alte surse decât textul literar, adoptând o perspectivă indiferentă față de valoarea artistică și specificitatea literară a acestuia, imagologia s-ar situa, astfel, pe un teren extraliterar; În consecință, problematica sa ar aparține, În mod exclusiv, domeniului științelor sociale. Dincolo de această excludere necesară din rațiuni ce țin de clasificarea disciplinelor, imagologia era considerată o prezență
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui R. Etiemble, care, În pofida unei viziuni comparatiste ecumenice și a atenției acordate literaturilor de mică audiență, respingea, de asemenea, studiul imaginilor În favoarea relevării analogiilor structurale, născute În absența contactelor și explicabile tot prin factori morfopoetici, formali, ținând de natura specificității și „imanenței” literare. Privite din afară, contestările evocate pot fi puse, În fond, pe seama vocației multidisciplinare a studiului alterității, constituindu-se astfel Într-un argument suplimentar În favoarea depășirii limitelor impuse imagologiei de către istoria literară și a articulării sale Într-o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poate fi prea rigidă, deoarece, În numeroase cazuri, cele două aspecte coexistă În același text. Pe lângă analiza directă de text, imagologul literar are la Îndemână și alte metode și tehnici ale comparatisticii, tipice pentru această disciplină și care satisfac cerințele specificității literare: În primul rând, pe cele care țin de studiul relațiilor literare. Cercetările de acest tip vizează elemente deosebit de numeroase și de variate, de la cele cu caracter pur literar, stilistic, structural sau tematic (stabilirea influențelor și izvoarelor, circulația temelor și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oferă o perspectivă asupra Întregului câmp social. În măsura În care acest câmp cunoaște o evoluție istorică (lucru pe care nu-l contestă nimeni), istoria trebuie să se alăture - evident, cu specificul său - efortului global de cuprindere a realității sociale. De aceea, problema specificității perspectivei pe care istoria sau psihologia socială o aduc În studiul alterității nu trebuie să constituie un element atât de important, atâta vreme cât ea se reduce, adeseori, la ambiția globalizantă de a cuprinde În vizorul cercetării Întreaga realitate socio-umană (o ambiție
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
modul În care sunt receptate și pot fi discutate asemenea teorii În România; În al treilea rând, este analizată, succint, identitatea istorică a Transilvaniei, pentru ca Încheierea să conțină câteva observații cu privire la gradul de acoperire În realitate a imaginilor referitoare la specificitatea ardeleană. În final, am adăugat o serie de considerații redactate În toamna anului 2004 - pentru a Închide cercul pe care l-am deschis acum șapte ani - În care este vorba despre istoria receptării acestui text. 1. În anul 1997, Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ungariei. Inclusiv insistența cu care se subliniază ideea că românii se reunesc sub egida unei Austrii liberale, și nu a uneia reacționare, este perfect simetrică În raport cu argumentele pro-maghiare ale lui Cipariu. Cipariu XE "Cipariu" renunța așadar cu mare ușurință, la „specificitatea” statală a Transilvaniei, la fel cum vor renunța la ea și autorii proiectelor de unificare a românilor din Monarhie sub sceptrul austriac, din anul 1849. Se evidenția astfel criza identitară provocată de revoluție, slăbirea atașamentului față de construcția istorică a Transilvaniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
situație proastă, așa că nu aveau nimic de pierdut În urma dispariției acesteia. Pe de altă parte, În mai 1848, cu ocazia marii adunări populare românești convocată la Blaj, liderul politic al revoluției, Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , era de acord cu păstrarea specificității politice a Transilvaniei, dar aceasta nu atât din atașament față de identitatea provinciei, cât În ideea de a respinge În acest fel unirea cu Ungaria. Pentru Bărnuțiu, o Transilvanie autonomă era de dorit doar În măsura În care ea va fi condusă de români
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era animată de ideologia romantismului liberal, violent contestatară, În toate domeniile. De asemenea, acești tineri intelectuali fac trecerea de la spiritul cosmopolit și tolerant al Luminilor (mai puțin favorabil polemicilor naționale și imaginilor etnice negative), la teoria de sorginte herderiană a specificităților naționale ireductibile. În noul context politic și ideologic de după revoluția de la 1848, Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" Îi critică aspru pe intelectualii români de la Începutul secolului (Damaschin Bojincă XE "Bojincă" , Petru Maior XE "Maior" ), care, În opinia lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]