3,217 matches
-
n-am spus nimănui vreodată: "Nu Mă uita". Iar buna mea, când a privit cu ochii ei albaștri în sus, a văzut cerul deschis și pe cel căruia I se spune Iisus cum așeza la picioarele Tatălui Său cununa de spini. Vezi tu, îi spuse tufișului spinos, toate florile merg în Rai dacă nu-L uită pe El." Apoi oftă și spuse : "Pentru oameni e mai ușor să nu uite lor le-a dat Tatăl din Cer și minte, și memorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
răsucesc odată cu vântul și, așa cum mă vezi, pot merge cu vântul și să prind rădăcini acolo unde mă duce el !" Chiar așa ! Când și de unde apăruse?! Era un tufiș țepos, verzui-alburiu, ca o mică minge, iar din frunzele terminate cu spini mici se înălța, ici și colo, o tulpină subțire, verzuie, cu dungi fine, albe, care urcau până sus, la ceea ce ar fi putut fi o floare albastră, dacă n-ar fi arătat ca o măciulie... cu țepi. "Eu n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
puțin" răspunse cicoarea. Își întinsese petalele albastre spre soarele care tocmai răsărise, își scuturase ușor mugurii albăstrui-roșiatici de pe tulpină (doar oricine știe că apa nu face bine când stă mult pe muguri) și, cum tocmai se trezise, auzise ce spunea spinul acela albastru și mărunțel. "Păi, dacă oamenii știu cum să facă să strălucească așa ca soarele (măcar acela care vorbise cu Tatăl Lui, parcă așa spuneai, nu ?!), dacă știu să aprindă soarele așa mic cum e și să-l și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
soare (ei spun la asta "fericire", nu-i așa, Floarea-Soarelui ?!), ba mai au și ochii așa cum e cerul, s-or fi născut în Cer și Tatăl lor chiar o fi acolo, în Cer, mai știi ?!" "Deșteaptă mai ești, îi răspunse spinul. Ha, ha ! De asta te culeg și pe tine, te pun în apa de deasupra soarelui ăluia mic de-i zic "foc" și pe urmă beau apa... ei spun că așa se fac mai deștepți. Dac-ar fi Tatăl lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
-i țină-n loc), de ce..." Dar nu apucă să-și termine vorba ; se opri, descumpănit, cât pe ce să se rostogolească din loc, chiar dacă nu adia vântul: lacrimi mari de rouă lunecau pe floarea de cicoare. "Iartă-mă, surioară, spuse spinul. Iar mi-am luat țepii la purtare. Da' ce ai tu cu oamenii, să le iei apărarea?!" "Eu nu știu cum sunt toți oamenii, răspunse cicoarea. Dar am să-ți spun despre cei pe care i-am cunoscut. Surorile mele creșteau într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
se întâmplă cu bolnavii ? Eu unde-i duc ?! La mine acasă ?!" strigase el) probabil că, dacă spusese așa, erau toți rudele lui, altfel de ce s-ar fi zbătut atâta, și că..." "Bine, am înțeles! o fi așa cum spui tu continuă spinul. Da'..." "Stai, că n-am terminat ! suspină cicoarea. M-am oglindit odată în ochii minunat de albaștri ai unui băiețandru. Mă uitam fix în ochii lui, cu toate petalele mele, fiindcă nu știam dacă sunt numai albaștri, numai verzi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ci să dăruiască Binele din cartea aceea, altora... care nu-l știau... a dus iubirea lui în iubirea cea nesfârșită a Tatălui din Cer..." "Sssst... liniște, vine cineva ! ..." Și într-adevăr, se apropiau doi tineri. De unde erau, și cicoarea, și spinul îi vedeau bine. Nu vorbeau. Pășeau încet în lumina dimineții. Au ajuns unde se bifurca poteca. Au pus jos bagajul sărac (câteva cărți, probabil ceva de-ale gurii) haine n-aveau decât ce era pe ei. "Sărăntocii!" nu se putu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vorbeau. Pășeau încet în lumina dimineții. Au ajuns unde se bifurca poteca. Au pus jos bagajul sărac (câteva cărți, probabil ceva de-ale gurii) haine n-aveau decât ce era pe ei. "Sărăntocii!" nu se putu abține să nu sâsâie spinul. Și-au strâns mâna. Băiatul a scos o foaie de hârtie și i-a întins-o ei. O pală de vânt a dus-o pe pajiște, așa că au putut vedea ce era scris : "adevărata iubire nu constă în a privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Credeam că te-ai dus și tu! Trei zile n-ai mâncat" (și mă strângea în brațe, suspinând). Ea n-avea de unde să știe că-L văzusem pe Rege. Ea chiar credea că omul acela murise cu o coroană de spini pe cap, batjocorit și părăsit... de toți, și chiar și de taică-su', pe care auzisem că-L strigase când murea... Dar eu Îl văzusem pe El, pe Rege și împărăția Lui, nesfârșită în lumină și mirosind peste tot a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
îndeplinească această misiune. Au aprins un foc și au făcut pregătiri. Teccuciztecatl, zeul scoicilor marine, aduce ofrande prețioase, aur, pene de quetzal, ace de mărgean roșu. Al doilea, Nanahuatzin, nu oferă decât lucruri umile, trandafiri verzi, legați câte trei, și spini de agave pătați de propriul său sânge. Dar în fața focului care arde de patru zile Teccuciztecatl dă înapoi. În schimb, Nanahuatzin se aruncă în flăcări. Și abia atunci, rușinat, se hotărăște și rivalul său. Pe cer au răsărit după o
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mari vulcani, Popocatepetl și Ixtaccihuatl, unde aztecii nu urcau niciodată, socotindu-i munți sacri. În zori, locuitorii Tenochtitlanului ieșeau, se pare, în fața caselor și scrutau cerul în căutarea luceafărului de dimineață; dacă acesta era vizibil, își înțepau urechea cu un spin de cactus și, cu două degete, luau două picături de sânge pe care le înălțau spre zeul astru, Quetzalcoatl. Îmi imaginez și scena întîlnirii lui Cortes cu Moctezuma petrecută într-o dimineață de noiembrie. Conchistadorul coborând de pe cal. Și împăratul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
a rupt-o vântul. fântânile Diminețile vin năpraznice în sudul Mexicului. Se trezesc mai întîi șerpii și vulturii. Cei dintâi ies din ruine să se încălzească la soare. Ceilalți dau ocoluri imperiale în văzduh, dezmorțindu-și aripile. Între ruine, cresc spini și trandafiri sălbateci. Pe aleea ce duce la piramidă au răsărit urzici. Vorba unui poet mexican, moartea are gust de pământ. La picioarele mele lunecă din când în când șopârle. În apropiere, descopăr un puț secat. Prezența lui într-un
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
poate suferi o prefacere - ca pâinea și vinul. — Ce, de exemplu? Copacii? — O, copacii, da - copacul ăsta... Treceau tocmai pe lângă un tufiș de păducel, care nu putea fi numit copac și care-și etala mugurii verzi, pulsând de viață, printre spinii lucioși, robuști. — Frumusețea naturii! comentă John Robert. Din nefericire, eu sunt insensibil la ea. Deși ar putea avea importanță, alcătuind un contrast al artei. Arta este, cu siguranță, făcătura diavolului, magia care îmbină binele și răul, locul magic unde binele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ne imaginăm că ne contopim cu celălalt, îndepărtarea e maximă. Simultan apare dorința de a-l anihila pe celălalt: mușcăturile, îmbrățișările, zgârieturile și ceilalți germeni ai furiei se pot constata de visu. Amanții își provoacă dureri, plăcerea nu e pură, spinii trandafirului rănesc... în relația amoroasă, protagoniștii rivalizează în imbecilitate și trec pe lângă realitate, mai preocupați să creadă în fantasmele fabricate de ei decât în evidențele vizibile pentru orice terț neutru. Bunul simț popular spune: iubirea te face orb. în unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ceva. Iar Sasha oprise acolo, chiar dacă În locul acela era o zonă moartă, Între două cartiere neterminate, și nici măcar nu era trotuar: pe partea dreaptă a străzii era doar o fâșie de pământ pe care creșteau urzici și rugi plini de spini. Emma coborâse și trântise portiera cu putere, iar bufnitura seacă a acesteia semănă cu un punct pus unei fraze prea lungi. O pornise pe strada Întunecată, Îndreptându-se spre un bloc Înalt care țâșnea spre cerul Întunecat - fără să privească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
numai vreo oră, În timpul dimineții, după care se pierdea dincolo de culmea malului dinspre Miazăzi. Nici În acel singur ceas soarele nu atingea fundul Văii: oamenii lăsaseră să crească acolo În neorânduială o grămadă de tufe dese și țepoase, tecari cu spini cât degetul, cuiburi de cucută rău mirositoare, bozii și lipani. Mulți Își azvârleau acolo gunoaiele, Împuțiciunile și mortăciunile de prin curte. Se prăsiseră fel de fel de jigănii: șerpi, broaște, șobolani, gâze nemaivăzute, șopârle, salamandre otrăvite, păsări pașnice ori prădătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu zgomotele lor toate jivinele ce sălășluiau pe acolo. Nu le păsa că se târmoceau În noroiul Împuțit de pe marginea pârâului, că-și bășicau mâinile și obrajii În urzici, că se zgâriau și lăsau ațe și petice de țoale În spini. Răvășită, Valea se burzuluia În jurul lor. La o cotitură urlară de groază: de o cracă groasă a unei sălcii atârnau trei hoituri de câine jupuite și pline de muște; cojoacele lor, făcute sul și date cu sare grunjoasă, se legănau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
agresivitatea cumpănită a unor luptători care știu cu siguranță că-și vor nimici adversarul. Nu aveam ce căuta acolo: locul nu contenea să mă respingă, să mă alunge, așa cum pielea se străduiește să azvârle În afară vârful nedorit al unui spin. Toate au Început să mă alunge. Nimic nu mă mai primește. Sau nu mai pot eu să intru. Mă gonesc, de fapt, eu Însumi. Eu singur am pierdut tot ce puteam pierde. Nici măcar neputința nu mă Încearcă acum căci, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cele din urmă, risipind - numai pentru moment, Însă - temerile colegilor și ale suporterilor. Avea privirile rătăcite, ciulini și turiță În păr și pe haine. Nu avea echipament, așa că a intrat În poartă desculț, Îmbrăcat Într-o flanelă roșie, zdrențuită prin spini, și Într-o pereche de chiloți prea largi, care scoteau din când În când la iveală câte un testicul păros și nerușinat ce parcă Își bătea joc de publicul Însetat de victorie. Și a Început calvarul. La fiecare șut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
devine foarte intens (ceea ce se numește escaladarea conflictului), acesta arde precum un foc toate bunele intenții ale partenerilor în comunicare; astfel, în mitologia greacă, la intrarea în Infern stă Cerber, un câine cu trei capete, cu o coadă mare cu spini care permite sufletelor să intre cu ușurință, dar, o dată trecute de coada lui Cerber, acestea nu se mai pot întoarce (aceleași proprietăți le regăsim la capcanele utilizate pentru prinderea animalelor - ele permit animalului să intre, dar fac imposibilă ieșirea). Similar
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
crea un deficit de înțelegere, atunci atomul, molecula și/sau celula vie au fost asimilate unitar [Mărgineanu, Isac, Tarba, 1980], unui concept urmare a căruia ar exista doi electroni simultan pe același nivel (info)energetic cu condiția să aibă același spin momentul cinetic individual al particulei datorat rotației în jurul axei proprii dar de semne contrare (de fapt o nouă definiție posibilă a pulstonului), ce absorb o cuantă de energie electromagnetică, deci ambii electroni sunt excitați, însă doar unul trece pe un
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
familială și socială, precum și la modul cum se obiectivează ea în profilul intelectual-moral și comportamental al copiilor și al adolescenților. Lumina educației reunește textele cu conținut educativ ce au fost dezvoltate în precedentele volume: Preocupări pedagogice, Flori târzii, Parfum de spini, Educator adevărat, Toamnă la Copou. Am operat selecția respectivelor texte și le-am adunat în volumul de față în dorința de a veni în sprijinul părinților, al educatorilor și al celor ce se ocupă de politicile școlare și educaționale. Cartea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat cu fluier, apărea o problemă greu de rezolvat: lipsa echipamentului adecvat și, atunci, recurgeam la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
director de mari așezăminte școlare, mai toată cariera, această retragere a devenit prilej de a și pune în lumină calități pe care mai înainte nu le putuse etala destul. Preocupări pedagogice (1995), Flori târzii - proză, versuri, aforisme (2002), Parfum de spini (2003), Educator adevărat (2004), Toamnă la Copou (2005) indică nu numai un ritm semnificativ de manifestare intelectuală, dar și modalități de expresie a căror complementaritate pare evidentă. Autorul, navigând multă vreme predilect în lumea didactică, nu e așadar un novice
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Markets, de Michael T. Bosworth. McGraw Hill, 1995. Bosworth explică începătorilor abilitățile de bază de vânzare și permite celor avansați să își rafineze competențele. Autorul folosește o metodologie complexă de scoatere în evidență a afacerii și mai puțin a produsului. Spin Selling, de Neil Rackham. McGraw Hill, 1988. Această carte este o lucrare clasică, încă relevantă. Rackham împarte procesul de vânzare în patru etape: turul preliminar, studierea, demonstrarea capacității și obținerea angajamentului și pune accentul pe adresare de întrebări conform modelului
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]