2,592 matches
-
altfel - treceau contrabandele în mare. Pe aci treceau căruțele încărcate cu butoaie sau contrabandiști, bărbați și femei, venind în șiruri și purtând în spinare câte un butoiaș. Bineînțeles că, în afară de guarzii călări și pedeștri, direcția accizelor se slujea și de spioni. Acești spioni aduceau informațiile și denunțau locurile pe unde trebuia să treacă negreșit contrabandiștii. Se specifica banda care trebuia să lucreze, cât și noaptea și ora. De cele mai multe ori denunțările erau opera contrabandiștilor, căci se dedea Direcției o pistă falșă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
contrabandele în mare. Pe aci treceau căruțele încărcate cu butoaie sau contrabandiști, bărbați și femei, venind în șiruri și purtând în spinare câte un butoiaș. Bineînțeles că, în afară de guarzii călări și pedeștri, direcția accizelor se slujea și de spioni. Acești spioni aduceau informațiile și denunțau locurile pe unde trebuia să treacă negreșit contrabandiștii. Se specifica banda care trebuia să lucreze, cât și noaptea și ora. De cele mai multe ori denunțările erau opera contrabandiștilor, căci se dedea Direcției o pistă falșă; pe când agenții
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să treacă contrabandiștii denunțați, punctul de trecere al lui Sevillio rămânea pustiu. De altfel Direcția știa bine că Sevillio face contrabandă; îl pusese chiar în urmărire, însă închidea de multe ori ochii fiindcă aducea servicii destul de bune. Era unul din spionii dibaci ai administrației comunale. E cunoscut numele acelor fabricanți de spirt cari, până la desființarea accizelor, s-au îmbogățit de pe urma contrabandei. Aceasta este una din fețele Bucureștilor de altădată care a dispărut definitiv. petreceri aristocratice Teatrul Național șchiopăta mereu. Publicul nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
conservator din casa Mandy, împingeau întotdeauna la violențe. În seara aceea consemnul erea ca studenții, după întrunire, să iasă în stradă, să treacă pe la legația austro-ungară, să huiduiască și să spargă geamurile. Dar poliția, care și ea avea printre studenți spionii ei, știa ce se plănuise; de aceea, pe de o parte a vestit legația din strada Vienei - astăzi strada Wilson - ca să închidă mai devreme porțile, apoi forțe polițienești au fost aduse în apropiere spre a interveni la nevoie și imediat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
liberă din 23 august 1945, se spune: În pregătirea lui 23 august s-au ținut trei ședințe la palat sub președinția regelui. Problema spinoasă, spune Pătrășcanu, era cum să intru la palat, sustrăgîndu-mă nu numai pazei exterioare, ci și eventualilor spioni, recrutați de Gestapo și de siguranță în chiar interiorul palatului. O dublă vigilență trebuia deci înfrîntă. Folosind o mașină a palatului, cu un șofer de toată încrederea, am trecut de primele gărzi, rămînînd într-o curte exterioară încăperilor principale. Lucrurile
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cum a venit... Toată lumea știe cât de „binevoitor“ vă este starețul Otto! Dar ce este mai important urmează abia acum: domnul Giuseppe vă roagă cu mult respect, prin mine, să luați avertis men tul În serios, să fiți foarte prudenți: spionii venețieni au prins firele unui complot. Nu știu Încă cine face parte din el. Sigur e că se țese la inițiativa starețului Otto și e Îndreptat Împo triva Casei voastre, mărite Stăpân. Iscoadele n-au aflat Încă amănuntele. Vor să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
curtean, discreția era prima calitate, așa că Își ținu gura cu o fermitate de oțel. Astfel că Bodo și Adelheid urcară de câteva ori, pe cărări diferite, la mânăstirea Sfântul Petru, ca să nu trezească nici o bănuială. Totuși, Otto aflase curând prin spionii săi ce se Întâmpla și se folosi de dragostea lor ca să-i lovească pe ducele Bertold și pe ai lui. Două suluri mici de pergament, legate cu șnur de mătase albastră, ajunseseră astfel În mâinile celor doi tineri. E adevărat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
doamne și cântat de trubaduri. Apoi monseniorul m-a chemat să ne sfătuim. Situația era Într-adevăr primejdioasă. Regele nu mai voia să audă de iubita lui, la el nu mai putea afla ajutor. Pruncul stătea sub osânda mamei și spionii reginei Bertha și ai delfinului Ludovic se strecurau peste tot, chiar și În palatul episcopal. După cum spuneam, Bertranda era acum și mai primejduită, ca mamă a unui prinț de sânge care mai târziu putea să ridice pretenții la coroană. Mai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dar constată că în afară de o zdrelitură serioasă și o capsă a blugilor intrată-n piele, nu pățisem nimic. Tot pe două roți, am avut altă pățanie. Un vecin din spatele blocului, un sârb despre care se spunea că fusese spion infiltrat printre noi după război, avea o motocicletă cu care obișnuia să-i plimbe pe copii, arătându-se încântat de admirația tuturor, față de Java lui roșie. Cred că eram al treilea pe motocicletă, înghesuit fiindcă nu- mi mai venea rândul
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
3-lagăr și 4-spital1. Păvăloaie strângea informații, iar la Gherla a fost și mai dur, bătând peste 100 de deținuți cu 'metodele cele mai groaznice'. Acesta susține că scopul a fost ca toți deținuții 'să devină buni legionari, teroriști, diversioniști și spioni' care să activeze și după ieșirea din închisoare, dar apoi recunoaște că: 1. Rechizitoriul 'uită' să menționeze dacă Păvăloaie a fost sau nu torturat în aceste camere și se concentrează doar asupra activității sale de agresor de la Gherla. Mă îngrozesc
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
am făcut. Virgil Maxim crede că Drohobeczky, cu care a stat în camera 99 în vara lui 1951, a fost arestat pentru închipuiri și fantezii, și tot de aceea a fost torturat așa de aspru, fiindcă nu putea da numele spionilor cu care lucrase, deși spusese multe povești, inclusiv la Gherla, unde era tras de limbă. Maxim adaugă că Drohobeczky avea tată polonez și mamă de origine cehă. Drohobeczky a fost martor în procesul deținuților și a murit după anul 2000
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
doctoratului lui de la Oxford, dar le scăpa‑ seră cam jumătate din numărul oamenilor care veniseră la el cu misiune din așa-zisul grup de la Oxford, care transmiteau informații, scrisori la Europa Liberă. Unul dintre ei, negăsindu-i casa, că și spionii Ăștia erau destul de nepricepuți, erau intelectuali voluntari, în disperare de cauză, l-a întrebat pe milițianul de la ambasada libiană, vecină, care, din câte ne-am dat noi seama din dosare, n-a raportat niciodată cazul. Se ajunsese într-un așa
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fie desfăcută mașina, începuseră să scoată șuruburi din caroserie. Era o ches‑ tiune din asta cu totul ciudată. Un taxi galben era mașina, o Dacie 1300, cu asta ne-am dus ! VĂ dați seama cum atrăgeam noi atenția, deci ce spioni deștepți eram, că ne dusesem cu taxiul galben spre Crimeea să-l salvăm pe Gorbaciov. În sfârșit, la un moment dat, omul s-a întors și a zis : „Pa. Gata !“ și a plecat. Eu, luptătoare cum mi-e firea, m-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lungi și amabile din 3 ianuarie* care ne-a făcut o mare surpriză. Principala mea scuză: din septembrie 1956, am fost ocupat cu o „afacere tenebroasă” despre care se poate în sfârșit vorbi - am lucrat la enormele dosare ale unui spion sovietic de la Stockholm care folosise mai multe limbi, dar mai ales limba sa maternă, armeana; am putut să-i citesc scrisorile în armeană, dar și să descifrez mesaje scrise în diverse limbi cu litere armene sau georgiene. Această afacere era
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o citadelă a opoziției "estetice", nu a făcut nimic din 1990 încoace pentru a obține același lucru". O mare spaimă pare a fi, după căderea regimurilor comuniste, deschiderea arhivelor și, implicit, aflarea adevărului despre așa-zișii eroi comuniști (mai toți spioni în slujba Moscovei) idolatrizați de comuniștii și simpatizanții occidentali. Demascarea derutează, ei vor să creadă în visurile lor asupra unui comunism care, în fapt, n-a existat niciodată. Cum remarcă în "Le Monde" (28 dec. 1996) un ziarist: "adevăratul comunism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cîteva ceasuri mai tîrziu". Cel care a coordonat represiunea în Moldova, trimițînd la moarte mii de partizani români, a fost Emil Bodnăraș, alias Emil Bodnarciuc, ucrainean, refugiat în Rusia, după ce a dezertat din armata română, și revenit în Țară ca spion sovietic. Aici este arestat, reușește să fugă și revine, ca mulți alți demnitari comuniști, în 1944, odată cu tancurile Armatei Roșii. Coordonate de doctorul Gheorghe Vasilache, primar al comunei Dorna Condreni, se nasc, la inițiativa sa, gărzile Decebal, cu membri activi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
proceda În stil mafiot; la nevoie, se și ucidea. „Supușii“ luau cunoștință de o versiune aranjată a lucrurilor abia după deznodământ. Cei care pierduseră partida, eliminați din sfera puterii, persoane oficiale până cu o zi Înainte, erau prezentați drept „deviaționiști“, spioni și așa mai departe. Erau apoi „uitați“, scoși din manualele de istorie, din memoria oamenilor (potrivit modelului sovietic; așa procedase și Stalin, și chiar mai rău, cu Troțki, Buharin, Zinoviev, Kamenev, cu aproape Întreaga veche elită bolșevică). În 1946, Însuși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
schimbă zilnic hainele scumpe și se parfumează abundent, este numit „Barbara Cartland din Azerbaidjan” sau „Parfumul Kremlinului”, aluzie artistică la gradul său de (fost?) general KGB și, totodată, o trimitere parodică la felul stereotip în care își intitulează istoriile cu spioni. Islandezul Einar Örn Gunnarsson este „Pescarul amețit” - trimitere mai mult decât transparentă la rătăcirile sale bahice. Aleksei Varlamov din Rusia: mic de statură, cioturos și mătăhălos, cu o frunte enormă și o barbă în paragină, cu un mers de țăran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Simenon, care nu era atât de preocupat de subiectul romanelor sale, cât de latura umană a personajelor. Este o manieră care îmi impune și pe care încerc s-o aplic și în scrisul meu. Un maestru neîntrecut al narațiunilor cu spioni este John Le Carre. Ian Lancaster Fleming, creatorul lui James Bond, este ușor parodic în scrisul său, pe când John Le Carre este foarte aplicat și credibil în subiectele sale. Nu știu cine o va întrece vreodată pe Agatha Christie în măiestria de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
I), o fostă casă de oaspeți transformată în complex hotelier, m-a primit cu ostilitate. Recepționerul considera categoric suspect faptul că eram singur și a făcut absolut tot ce a putut ca să afle cam ce hram port. Bolnav, necredincios sau spion... Era probabil obișnuit fie cu familii israeliene, fie cu autocare pline cu turiști de toate națiile, iar excursioniștii solitari nu-i inspirau nicio încredere. Un tip rău n-are prieteni. Îi dau dreptate întru totul. Iar pe mine mă acuz
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ea decât un popas de-o clipă. rugăciune mongolo-budistă: Om! Mani padme Hung! (budiști galbeni) Salut mare lama pe floare de lotus. ceacșiri pantaloni turcești ceadâr cort militar turcesc (verde va grâul) ceambur detașament de pradă (razzia) năvrapi tătari ceașâd spion ceașâtlâc spionaj cabanița domnească contăș cu ceaprazuri de fir și profimuri de samur. "Trimeteți doi ciopcâni care să margă bine în buestru ceapraz brandeburg cepchen haină cu mânecile despicate atârnând. A plătit patru potronici pentru aseminea cepcehen. se hărățeau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
față de amenințarea pe care o prezenta Imperiul Otoman. La începutul anului, Ștefan cumpăra arme de la Brașov. Radu cel Frumos, domnul Țării Românești, le reproșa brașovenilor „cum că voi ați avea pace și unire cu Ștefan vodă, deoarece Ștefan are chiar spioni printre voi”, și că vând arme moldovenilor „și le dați cât mai multe, chiar în dar”. Conflictul latent dintre Moldova și Țara Românească, semnalat de voievodul Transilvaniei încă din 1468, izbucnește pe față la începutul anului 1470. „În anul 6978
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sultanului. Voința lui era lege și acest lucru sporea și mai mult pericolul pe care turcii îl reprezentau pentru o Europă, mereu în vrajbă, cu forțele dispersate în dispute mărunte. Mahomed al II-lea știa acest lucru. Avea peste tot spioni, care-l informau asupra forțelor, pe care eventualii adversari le puteau opune oastei sale, și-i semnalau cu grijă sultanului disensiunile din sânul lumii creștine, îngăduindu-i să conceapă planuri și să pornească la acțiune cu sentimentul că nu va
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei au știut să se folosească în chip admirabil de dezbinările care sfâșiau Europa medievală. Secretul succeselor politicii turcești stă, în mare parte, în cunoașterea exactă a relațiilor existente între statele creștine, a condițiilor sociale și economice din țările europene. Spionii turci se aflau peste tot în Europa, furnizând știri prețioase Porții. Pornind împotriva Moldovei, Mahomed al II-lea a dorit să supună țara și în urma unor lupte victorioase să impună un regim politic, pe care-1 socotea util planurilor sale de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Banii strânși, pentru a fi trimiși lui Matei, făcuseră să nască speranța că vor scuti Republica de eforturi și de pierderi în bunuri și în oameni. Acești bani slujeau acum unor interese cu totul străine și, după informațiile culese de spionii venețieni, regele Neapolului, socrul lui Matei Corvin, ducea tratative cu turcii, poate chiar la sugestia regelui Ungariei. Insistențele venețienilor pe lângă Matei, ca să înceteze disputele cu împăratul Frederic, cu regele Cazimir al Poloniei și cu Vladislav al Boemiei, se dovediseră a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]