26,552 matches
-
în privința locațiilor, în care puteau fi primiți și tratați soldații răniți, ce ar rezulta dintr-o eventuală campanie”. Trebuiau comunicate în detaliu, numărul de camere din acele localuri, dimensiunile lor, numărul de paturi ce puteau fi utilizate, numărul latrinelor, efectivele spitalicești ale orașului ș.a. Conform datelor din raportul informativ înaintat Ministerului de Interne, Bacăul era „pregătit” să îngrijească rănile soldaților români în următoarele așezăminte: Liceul „Principele Ferdinand”, Școlile de Fete 1-3, Școlile de Băieți 1-2, Școala Profesională de Fete, clădirea Ateneului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de efective și mijloace de luptă din câte a cunoscut Primul Război Mondial. Începând cu luna iulie 1917, odată cu declanșarea ostilităților pe linia Cașin Mărăști Mărășești, Bacăul s-a transformat într-un adevărat „oraș al spitalelor”. În afara celor șapte unități spitalicești înființate încă din august 1916, în oraș mai funcționau alte 25 de așezăminte în care se asigura atât îngrijirea răniților aduși de pe front, cât și a civililor loviți de diferite boli. Cu excepția sediului Primăriei și a bisericilor, toate edificiile importante
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Schmidt, Filip Neumann, Doerr, Lazăr Vartolomeu, Krammer), având atașați câte doi bărbieri; s-au mai înființat în Capitală două spitale conduse de doctorii Fornete (Fumetty) și Anton Fotino și s-au repartizat câte doi bărbieri și șase ciocli la așezămintele spitalicești existente. Pentru a se stăvili molima și în țară au fost orânduiți doctori pe la ținuturi: Gorghidan la Herța și Dorohoi, Antonie Caruso (Caruza) la Botoșani și Hîrlău, Vasile Bürger la Cîrligătura și Iași, Aloys Terț la Roman și Petrache Lieb
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
succes acțiunile specifice). Sociologii domeniului au colaborat cu partidele politice (care se interesau și de medicina profană, și de cea alternativă, urmăreau publicațiile periodice în domeniu 328, manifestările științifice etc.). Câmpul cercetărilor sociologilor germani ai sănătății ajunge să cuprindă: • sectorul spitalicesc distribuția spitalelor pe regiuni geografice, specializările medicale, ierarhia internă, personalul medical, evoluția rolului medicului generalist, condițiile psiho-sociale ale recursului la medic, raționalizarea raporturilor între medicină și societate, problemele ce apar în funcționarea instituției, impactul crizei economico-financiare actuale (o dată cu creșterea șomajului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bogații puteau merge să se trateze în țări însorite, în sanatorii luxoase, organizate ca microsocietăți cu obiceiuri specifice: cură de aer, alimentație rațională, cu norme stricte, cu ritualuri și practici de sociabilitate (ruptura cu exteriorul nu era completă, unele așezăminte spitalicești aveau acorduri cu universitățile pentru ca internații să-și poată continua studiile ...). Mai târziu aveau să fie create "sanatorii" pentru săraci (care se vor închide treptat în țările dezvoltate, în jurul anului 1950). Treptat, în societățile dezvoltate, mersul la medic, controlul medical
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
maternitate, pensii pentru limită de vîrstă, pensii pentru văduve și ajutor de înmormîntare. Această lege este completată de Legea sănătății publice (v. infra). 1946: Legea sănătății publice (National Health Service Act) asigură întregii populații asistență medicală gratuită (inclusiv în unitățile spitalicești) în domeniul medicinii generale, stomatologiei și oftalmologiei. Este vorba de o socializare a medicinei și a actului medical. Legea a intrat în vigoare în 1948. Medicii care lucrează în sistemul National Health Service au dreptul să deschidă cabinete medicale private
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și știința medicală. Farmaciile anexe furnizau leacurile; erau secții de bărbați și secții de femei, iar vizitele medicale se efectuau de două ori pe zi. Bolnavii aveau fișe medicale; existau săli de chirurgie, de consultații, săli de gardă. Modelul instituției spitalicești și al organizării sale va fi popularizat în Occidentul Europei de către Cruciații care au ajuns în aceste teritorii și după exemplul Bizanțului, mânăstirile occidentale vor crea și ele așezăminte similare, ca niște fortărețe. Spitalele edificate după secolul IX aveau secții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au făcut posibilă cunoașterea mai amănunțită a corpului uman. În Paris avusese loc o disecție pe cadavru uman prin 1478. în spitalul din Padova, medicul Alexandro Benedetti, făcea la 1490 disecții. în jurul anului 1600 se făceau disecții în unele centre spitalicești europene. Riscul era mare, ele nefiind permise de autoritățile bisericești. Medicul făptaș putea fi exilat, condamnat sau ars pe rug. Totuși, în 1604, ducele de Würtenburg, ține câteva zile, la Universitatea din Tübingen, o lecție de disecție pe cadavru uman
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în timp, nedobândind statut, fiind înlocuiți cu alții mai oportuni. Vesal prezintă corect cordul, sternul, uterul, ovarele, încă de la vârsta de 23 de ani, având acces în Italia la disecția pe cadavre umane. În Padova, vestit centru universitar medical și spitalicesc, e considerat cel mai mare învățat în domeniile medical și juridic. Susține un învățământ pe bază de demonstrații. Are studenți de pretutindeni. Nu se lasă contrazis deși contrazice pe alții, de exemplu pe Eustache, Colombo, Bindo, Silvius fostul său profesor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
chirurg. Bucureștiul și Iașul sunt împărțite în sectoare cu denominație cromatică. De fiecare sector răspunde un medic care devine membru al Comisiei doftoricești în strânsă cooperare cu comitetul carantinelor. în Moldova Sfatul doftoricesc are în frunte pe protomedicul Moldovei. Rețeaua spitalicească se amplifică începând cu sec. XIX. Spitalul Colțea nu mai putea satisface noile cerințe medicale și în 1811 se organizează prin danie publică Spitalul Filantropia cu dotație și organizare moderne. în 1838 se inaugurează la București Spitalul Brâncovenesc. Nevoia de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Crește rolul protecției sociale și al solidarității umane. Pentru a face față noilor cerințe de după 1945, medicii încep să se organizeze în specialități medicale. în Franța acestea se unesc în Ordinul medicilor. La insistența profesorului Robert Debré se creează Centrele spitalicești și universitare (30 decembrie 1958) care integrează învățământul medical cu cercetarea din spitale. Acestea intră într-o adevărată fază de modernizare din toate punctele de vedere. în 1970 în Franța se dă o nouă Lege a spitalelor care se restructurează
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
adevărată fază de modernizare din toate punctele de vedere. în 1970 în Franța se dă o nouă Lege a spitalelor care se restructurează pe tipuri de preocupări și finalități, beneficiind de importante credite, îndeosebi pentru înnoiri și echipamente. „Unitățile mobile spitalicești“ devin „Servicii de ajutor medical de urgență“, care dispun de o rețea telefonică amplificată, foarte necesară cardiacilor și bolnavilor vasculari, ca și accidentaților rutieri. Dintre boli, cancerul e urmărit prin studii complexe ca și HIV. În general, bolile infecțioase, regresează
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vehiculate în această formă). În lumea academică se manifestă cu tărie o ostilitate față de imagine (organizându-se adevărate cruciade împotriva televiziunii), însă există și imagini acceptate ca "bune", "raționale", precum hărțile, graficele, și chiar forme de bandă, în cazul instrucțiunilor spitalicești, ori ca instrument de educare a publicului, utilizate de către grupurile militante pentru atragerea atenției asupra pericolelor nucleare, a drepturilor omului, a luptelor sindicale. S-au format chiar "grupuri grafice" în domeniile istoriei (Forum Histoire care a elaborat proiectul unei istorii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
orele prânzului a avut urmări pe măsură: dacă, după imaginarea, mai târziu, a eroului de roman Oskar Mazerath care, pe vremea ieșirii cu capra la păscut suferea de tulburări de creștere și a fost de aceea pacient al unor instituții spitalicești, acesta a reușit din prima încercare să-i ceară o întâlnire unei dintre surorile care îl îngrijeau și, abia externat ca vindecat, chiar să o invite pe sora Gertrud la o cafea și la o prăjitură, mie nu-mi venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cuțit de bucătărie În sexul micuț al păpușii ce-o Întruchipează magic pe Vanessa, rivala, aceasta simte o durere acolo și țipă lipită de stîncă. În concluzie, deși femeile se dezbracă, gîfÎie și gînguresc bezmetic, impresia dominantă este de alb spitalicesc, albe sînt coapsele, albi sînii, lumînările, fesele, portretul lui Budha (?), albă cicatricea unei operații de apendicită anterioară filmărilor, sexul este și el alb ca varul fiindcă-i spălat cu șampon În piscină, Înainte de Împreunări mimate fără urmă de entuziasm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
republicarea lor. Printre alți oameni care m-au ajutat în diverse feluri au fost Harri Jenkins și Monica Whittle, care mi-au acordat cu generozitate din timpul lor pentru a mă informa despre problemele servicuiului de sănătate și despre procedurile spitalicești; Andrew Hodgkiss și Stephanie May, care mi-au oferit alte informații medicale; Jeremy Gregg, pentru cunoștințele despre computer; Michele O’Leary, pentru sfaturi juridice; Paul Daintry, pentru semnătura lui Findlay și în general, pentru încurajare; Tim Radford pentru iuriologie??; plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
serviciile prevăzute la alin. (1) lit. a), persoanele prevăzute la art. 1 se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate clinic, fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere. Articolul 4 (1) La nivelul asistenței medicale spitalicești, persoanele prevăzute la art. 1 beneficiază de următoarele servicii: a) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare continuă din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se efectuează proceduri de cardiologie intervențională/chirurgie cardiovasculară/chirurgie
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate clinic, fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere. Articolul 4 (1) La nivelul asistenței medicale spitalicești, persoanele prevăzute la art. 1 beneficiază de următoarele servicii: a) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare continuă din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se efectuează proceduri de cardiologie intervențională/chirurgie cardiovasculară/chirurgie vasculară, pentru bolnavii înrolați în Programul național de boli cardiovasculare; ... b) servicii medicale
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
acordate în regim de spitalizare continuă din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se efectuează proceduri de cardiologie intervențională/chirurgie cardiovasculară/chirurgie vasculară, pentru bolnavii înrolați în Programul național de boli cardiovasculare; ... b) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare continuă din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora s-a realizat protezarea auditivă, pentru bolnavii înrolați în Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile; ... c
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
regim de spitalizare continuă din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora s-a realizat protezarea auditivă, pentru bolnavii înrolați în Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile; ... c) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi sau spitalizare continuă, după caz, din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul medicamentos specific și dispozitivele medicale specifice și consumabilele acestora acordate în
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul medicamentos specific și dispozitivele medicale specifice și consumabilele acestora acordate în cadrul Programului național de diabet zaharat, pentru bolnavii înrolați în Programul național de diabet zaharat; ... d) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi sau spitalizare continuă, după caz, din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul medicamentos specific Programului național de tratament al bolilor neurologice, pentru bolnavii
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul medicamentos specific Programului național de tratament al bolilor neurologice, pentru bolnavii înrolați în Programul național de tratament al bolilor neurologice; ... e) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi sau spitalizare continuă, după caz, din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul transfuzional și tratamentul medicamentos specific Programului național de tratament al hemofiliei
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul transfuzional și tratamentul medicamentos specific Programului național de tratament al hemofiliei și talasemiei, pentru bolnavii înrolați în Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei; ... f) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi sau spitalizare continuă, după caz, din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul medicamentos specific și materialele sanitare specifice din Programul național de tratament
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul medicamentos specific și materialele sanitare specifice din Programul național de tratament pentru boli rare, pentru bolnavii înrolați în Programul național de tratament pentru boli rare; ... g) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi sau spitalizare continuă, după caz, din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul medicamentos specific și materialele sanitare specifice acordate în cadrul Subprogramului național
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
de tratament al bolnavilor cu toxicodependență, precum și de testare a metaboliților stupefiantelor, pentru bolnavii înrolați în Programul național de sănătate mintală, Subprogramul național de tratament al bolnavilor cu toxicodependență, precum și de testare a metaboliților stupefiantelor; ... h) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi sau spitalizare continuă, după caz, din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se acordă tratamentul medicamentos specific acordat în cadrul Subprogramulului național de tratament al bolnavilor
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]