8,775 matches
-
dintre ele este dominantă. Grupările, colectivitățile în care domină raporturile sociale comunitare formează un tip de organizare socială comunitatea, în timp ce acelea în care domină cele societale constituie tipul opus societatea. Comunitatea este formată din persoane unite prin legături naturale sau spontane, obiectivele comune fiind deasupra intereselor particulare ale fiecărui individ. Este prezent sentimentul apartenenței la aceeași colectivitate, dominând gândirea membrilor, asigurând cooperarea și unitatea grupului. Comunitatea este un tot organic. Acest tip de organizare socială are trei forme concrete principale: comunitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cale este mai fecundă cu atât cel care a descoperit-o este sortit să fie depășit mai repede și să rămână în urmă." Din contră, pentru artă și pentru litere personalitatea artistică domină totul pentru că este vorba de o creație spontană a spiritului, care nu are nimic comun cu identificarea fenomenelor naturale. Trecutul își păstrează aici toată valoarea întrucât creațiile artei și ale literaturii sunt imuabile în timp. Poate că această relație este formulată mai bine de marele clinician Osler: "practica
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pe timpul iernii, reducând procentul de mortalitate. La alegerea metodelor preventive, trebuie să se țină cont că în aceste biotopuri naturale trăiesc o serie de micromamifere (șoareci, hârciogi, cârtițe), care pot migra în culturile legumicole. De asemenea, unele specii perene sau spontane din aceste covoare ierboase sunt gazde intermediare pentru patogeni (Solanum nigrum, Raphanus raphanistrum) sau pentru dăunători. Stimularea activității auxiliarilor se poate realiza prin: ̀nființarea de culturi care atrag auxiliari și sunt repelente pentru dăunători. Semănatul gramineelor de talie joasă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
frecvente și se manifestă anual, astfel încât, necesită o atenție deosebită. Prevenirea și combaterea dăunătorilor la măr în livezile de măr este posibil de realizat un biotop favorabil prădătorilor și paraziților principalilor dăunători ai acestei culturi. Astfel, benzile înierbate cu plante spontane, situate fie între rânduri, fie pe margini favorizează dezvoltarea auxiliarilor. Atragerea păsărilor prădătoare poate fi o măsură de reglare a populațiilor de insecte dăunătoare. O pereche de pițigoi (Parus major) cu puii lor consumă într-o perioadă de vegetație până la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nipone funcționează În mod uniform după modelul feudal al clanurilor și că toți salariații acționează aici ca niște samurai, devotați trup și suflet daymyo-ului lor. La fel ca oricare alta, cultura strategică japoneză constituie un fundal, un ansamblu de referințe spontane, atitudini și comportamente disponibile pentru a gândi și a acționa colectiv În timp și spațiu. Ea impregnează imaginarul japonez la fel ca Iliada și Odiseea, Cântecul lui Roland, Cavalerii Mesei Rotunde sau legenda tărâmului El Dorado din literatura europeană. În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
moartea, nu se poate concepe utilizarea unei tehnici sen În mod calm, lent și chibzuit. Întreaga activitate și antrenamentul sunt prealabile, astfel Încât, În momentul acțiunii, subiectul să aibă loc nevoie de timp pentru reflecție, iar gestul să survină În mod spontan. Și acest aspect poate face diferența În confruntarea cu un adversar redutabil, dar a cărui lentoare este exploatată sau a cărui „experiență pură” este mai puțin profundă. Dimpotrivă, tehnicile go-no-sen, sunt Întrebuințate de preferință atunci când protagoniștii sunt de nivel egal
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
tresări, căci nu avea cum să-l vadă venind. Angajații erau izolați unii de ceilalți. Alegerea scaunelor pivotante și dispunerea birourilor În unghiuri de 120 de grade Între ele creează posibilitatea de a intra În relație cu vecinii ușor și spontan, fără a crea, prin aceasta, un unghi de confruntare. Toate aceste elemente contribuie la constituirea unui veritabil ba, iar de aici decurg noi moduri de lucru. Măsurarea rezultatelor acestor schimbări nu este evidentă, Însă un anumit număr de indicatori confirmă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Înregistrate. Descartes n-a afirmat niciodată că ar trebui să fim iresponsabili. Beauffre, 1985. Mathey, 1995. M. Castells, op. cit. Cultura strategică chineză aplică acest principiu cu o deosebită eficiență. Nishida, op. cit. Concept dezvoltat (Fayard, 2005) pentru a explica realitatea practicilor spontane de creare a cunoașterii În Thailanda; vezi Tinnaluck, 2005. TKF 2006 s-a desfășurat la Săo Paolo, În luna septembrie. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Trezirea samuraiuliu.doc PAGE 39
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
scoată În evidență valoarea și necesitatea unor „metode active” și funcționale, apte să mobilizeze activitatea copilului, să stimuleze inițiativa acestuia. Erau metode centrate pe copil, pe dezvoltarea persoanei, a dispozițiilor și posibilităților ei naturale; ele plecau de la interesele și tendințele spontane ale copilului spre activitate, luată drept exercițiu al propriei lui dezvoltări. Ideile și „metodele noi” promovate de curentele amintite au dominat Învățământul european În prima jumătate a secolului XX, contribuind În mare măsură lastimularea preocupărilor pentru mai buna cunoaștere a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
doing (a Învăța făcând). Așa, bunăoară, se consideră că În momentul În care copilul manipulează obiecte, el Învață să recunoască regulile lumii fizice și sociale. Asemenea manipulări devin surse de Întrebări care provoacă noi căutări, noi investigații. Întrebările pot fi spontane, induse de acțiunile proprii ale subiectului sau de mediul social În care acesta Își desfășoară activitatea. În acest din urmă caz avem de-a face mai degrabă cu o Învățare prin rezolvare de situații-problemă (Well-Barais, 1993, p. 481). O altă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
contextul expunerii. Trebuie acordată atenție Însă și cuvintelor uzuale, de largă circulație, care, prin polisemantismul lor, prin faptul că pot avea sensuri diferite pentru persoane diferite, creează cu ușurință dificultăți de decodare. În vederea formării unei audieri active, a unei receptivități spontane, un rol esențial Îl joacă acele procedee care sporesc forța de argumentație logică acomunicării; cu cât acestea se Întemeiază pe o cunoaștere și respectare atentă a legilor gândirii corecte, cu cât vor reuși să solicite efectiv anumite operații ale gândirii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
statice, care ia forma citirii manuscrisului, a textului ori a reproducerii textului proiectat pe ecran cu ajutorul retroproiectorului. Este foarte important ca În permanență profesorul să caute să cunoască starea de spirit a colectivului În fața căruia vorbește, să sesizeze reacțiile lui spontane, să „prindă pulsul” acestuia și să fie gata oricând să-și adapteze cu operativitate și În chip adecvat conținutul și mai ales forma expunerii sale, să și-o reconsidere subtil În funcție de reacțiile și atmosfera din sală, altfel riscând să-și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai adăuga aici doar câteva observații. Astfel, este necesar ca timpul care se lasă Între Întrebare șirăspuns să fie bine dozat, după dificultățile de alcătuire a răspunsului. Dacă Întrebarea verifică doar ceea ce urmează să fie reținut, se pretinde un răspuns spontan; dacă răspunsul necesită o elaborare mintală, se lasă elevilor suficient timp de gândire, de reflecție. În mod normal, reacția imediată la Întrebare trebuie să fie o pauză, ca timp de gândire, de reflecție, dar și de liberă alegere a mijloacelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
preocuparea este Îndreptată aici nu În direcția obținerii consensului, ci În mod deliberat a contrariului. Desfășurarea activității se face În conformitate cu o planificare ce include: - stabilirea scopului; - o tipologie a Întrebărilor de utilizat, care trebuie să aibă calitatea de a părea spontane (chiar dacă sunt Îndelung gândite) - și corelate strâns cu gradul de cunoaștere al participanților. Revenind la tipurile de Întrebări, acestea pot fi: de cercetare, de aprofundare sau direcționare de probleme, pregătitoare și de redirecționare, de depersonalizare, factuale, afective, anonime etc. În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
didacticii actuale, educația intelectuală, În esență educație științifică, nu poate Începe altfel decât prin dezvoltarea spiritului de observație, capacitate de care elevii se vor servi pe tot parcursul anilor de școală. Din punct de vedere pedagogic deosebim următoarele forme: observarea spontană și neorganizată; observarea enumerativă și descriptivă; observarea - ca cercetare organizată și sistematică, independentă și observarea bazată pe dirijare impusă dinafară. b) Observarea independentă - ca formă de cercetare organizată și metodicătc "b) Observarea independentă - ca formă de cercetare organizată și metodică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
operante (Davitz, Ball, 1978, p. 371). În concluzie, se poate afirma că Învățarea prin modelaj constituie o metodă activă, de reconstrucție a modelului, reținându-se elementele invariabile considerate definitorii ale acestuia. Imitația, ca metodă de Învățare empirică, specifică de obicei educației spontane, nesistematice, este admisă așadar ca metodă viabilă și eficientă și În cadrul instruirii/educației sistematice, organizate, din cadrul școlii, atâta timp cât Învățarea se desfășoară Într-un context social, În cadrul clasei de elevi, iar activitățile practice de laborator, de teren ori de atelier nu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
său cu lumea Înconjurătoare În adevăratul sens al cuvântului, jocul este „spontaneitate originală” (Gotesman, 2001, p. 195), este acțiune urmărită prin ea Însăși, fără utilitate imediată, generatoare de distracție și de reconfortare, de sentimente de plăcere și de bucurie. Activitatea spontană a copilului se manifestă În bună parte, dacă nu În totalitate, În activitatea ludică. Sprijinindu-se pe această spontaneitate, jocul reclamă „o armonie naturală Între cerințele situației de joc și aptitudinile celor care se joacă” (2001, p. 197). Încorporate În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a transforma procesul de instrucție În joc și, prin aceasta, de a da o notă artificială și ruptă de realitate activității școlare. Așa s-au dezvoltat diferitele tipuri de jocuri didactice sau jocuri educative care asigură Îmbinarea și toate tranzițiile spontane posibile Între elementele distractive și cele de muncă de Învățare, În ideea că, treptat, vor avea câștig de cauză cele din urmă, efortul de studiu realizat cu seriozitate și dus la bun sfârșit. În practică se disting o mulțime de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor copii sau tineri cu care lucrează; tema este pusă apoi În scenă prin improvizație, cu participarea atât a subiecților prestabiliți, cât și a educatorilor/psihoterapeuților, fiecare dintre ei primind anumite roluri pe care au să le joace În mod spontan. Aceștia din urmă stimulează, orientează și evaluează astfel diferitele situații și momente ale jocului, Încât copiii/tinerii participanți pot să-și exteriorizeze trăirile lor, să-și conștientizeze cauzele care au generat stările lor tensionale, conflictuale, gândurile inhibate, anumite tendințeetc., să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de instruiretc "2. Metode algoritmice de instruire" Mai mulți cercetători, Între care F.F. Gyaraki (1969), G. Lariccia și P. Gherardini (1971), L.N. Landa, C. Bastien ș.a. au remarcat faptul că la copii, dar și la adulți, este vizibilă o tendință spontană de a construi structuri generale decomportament cu aspect esențialmente algoritmic aplicabile la rezolvarea anumitor categorii de probleme, ceea ce ar avea o deosebită importanță pentru Învățare. Pornind de la aceste constatări, ei au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
plastic, ceea ce reflectă o anumită mobilitate (fluiditate) a gândirii lor în structurarea cunoștințelor legate de expresivitatea ritmului unei compoziții plastice (vezi fig.l). In alte lucrări se poate observa preocuparea elevilor de a armoniza 3-4 culori, prin obținerea de forme spontane și corectarea acestora (în unele cazuri), obținând astfel de imagini deosebit de interesante atât din lumea realului, cât și din lumea fantasticului (vezi fig.2). Această formă de activitate plastică îi atrage în mod deosebit pe copii, și lucrând cu multă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în ochiul nostru. Culoarea este deci rezultatul expresiei produse asupra ochiului de către diferitele radiații luminoase, o entitate psihică. Deci, culoarea este o senzație! Dar ea nu reprezintă o stare psihică absolută. Senzația de culoare nu este un produs al activității spontane, independente al analizatorului vizual, ci la obiectele sau suprafețele diferitelor corpuri materiale pe care le luminează direct sau indirect. In mod firesc, ea se raportează nu la stările interne ale creierului, ci la obiectele sau suprafețele externe, interpretându-se ca
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
universal cu cele ale culorii care fac corpurile străvezii și străbate opacitatea. Dar cel care a cercetat și experimentat cu cea mai mare pasiune legile culorilor, pe la finele veacului trecut, a fost Van Gogh. Astfel, în arta sa complexă și spontană a reprezentat lumina prin culoare, a compus subliniind ritmurile firești, debarasându-se complet de greutate și imobilitate. In lucrările sale folosește culoare pentru a exprima sentimente, gânduri. Câmpurile violete și galben verde, soarele alb înconjurat de o aureolă galbenă exprimă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
puritate. In pictură și desen când spunem "valorăm" facem cu siguranță diferențierea dintre "valoare"și "valorație". Valorația este haina materială, concretizarea valorii prin mijloacele tehnice ale picturii și desenului; acestea găsindu-se sub incidența luminii și întunericului, lucidității și gustului spontan, a transparenței și opacității, a structurii și specificului materialului și suportului cu care lucrăm. Valorația apare atât în compunerea unui tablou colorat cât și la lucrări monocrome la care se folosește cărbunele, creta și creionul de gravură. Prin amestecul albului
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
umezită, încât întinderea naturală a vopselei să conducă la amestecul marginilor celor două pete și apariția unor noi culori; observarea acestui efect și determinarea altei fuziuni între alte pete de culoare. (Planșa nr.28) Acoperind foaia de hârtie cu puncte spontane realizate de copii prin atingerea repetată a foii cu vârful pensulei se realizează compunerea spațiului plastic. Același efect poate fi obținut și prin stropirea cu picături de culoare (căzute din vârful pensulei) pe toată suprafașa foii (fie cu o singură
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]