2,760 matches
-
mi trimiseseși s-a „rătăcit”. Intraseși la idei, era evident că un cerc ostil se strângea implacabil În jurul nostru. Pe urmă am aflat că ai plecat, știri sporadice despre șederea la Berlin, apariția unor cărți sau nuvele Îmi parveneau foarte sporadic. În răstimp, am urmat și eu o evoluție previzibilă din momentul când ai mei au ales, În 1984, să rămână În Apus. Prima „sancțiune”, de care Însă oficial nu s-a făcut nici o recunoaștere pe față, a fost suprimarea Dicționarului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adevăr, și Îmi amintesc exact felul În care am rezumat fostei mele prietene ceea ce se Întâmplase. Am citit o anume stupoare În tăcerea interlocutoarei, a cărei replică nu Îmi contrazicea argumentele. În final, mi-a propus să reiau, oricât de sporadic, colaborarea. N-aș fi putut promite nimic, mi se părea că greșelile publice trebuie corectate public. Aveam să aflu, imediat după aceea, Încă la Viena fiind, că Gabriela Adameșteanu, căci tot despre ea era vorba, regreta publicarea, fără avizul autorului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
era un mare admirator al poeților autentici din închisori: Gyr, Crainic, Ștefan Vlădoianu. Cu modestia care îl caracteriza a socotit filonul său poetic mult inferior celora de mai sus și de aceea nici nu a consemnat nicăieri poeziile. Doar memorări sporadice, cum este și aceea de mai sus, s-ar putea să ne dea posibilitatea de a mai medita asupra altor poezii ale sale și să tragem concluzia, ca și pentru această mostră singulară, că nu este cu nimic mai prejos
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Universității din Timișoara. Pentru o scurtă perioadă de timp (1990-1991) a fost și directorul Teatrului Național din Timișoara. A colaborat la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Echinox”, „Viața românească”, „România literară”, „Caiete critice” ș.a. Debutează cu însemnări critice în „Scrisul bănățean” (1963). Sporadic, la începutul activității publicistice, a semnat cu numele Dan Cornavin. Editorial, debutul său îl constituie aparatul critic la Povestea vorbei de Anton Pann, ediție apărută în 1967. Continuă cu traduceri din Paul Valéry și Francis Carco. Fidel muncii de traducător
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
între 1912 și 1924, cu versuri și proză scurtă, articole și studii, cronici plastice și traduceri, iscălite cu numele luat prin căsătoria cu profesorul Iosif Frollo ori cu pseudonimele Mia Vlad, Adhemar (folosit, se pare, împreună cu Ovid Densusianu) și Cery. Sporadic mai publică în „Actualitatea”, „Noi pagini literare”, „Revista catolică”, „Flacăra”, „Poesia”, „Lumina nouă” ș.a. Relativ târziu, în 1914, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care o va absolvi în 1919. Ulterior, predă limba română și
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
Direcția Generală a Editurilor și Presei, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, iar din 1960 se va preocupa exclusiv de literatura pentru copii în cadrul Editurii Tineretului, apoi la Editura Ion Creangă, unde va ajunge redactor-șef și director. Colaborează sporadic la publicații precum „Cutezătorii”, „Luminița”, „Albina”, „Contemporanul”, „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria), „Detskaia literatura” (Moscova). A mai semnat cu pseudonimele Ana Romana, Bunelu, George Garo, G. Viniciu. Primul lui volum este Grădina cu meri, apărut în 1955. Piesa de teatru Ileana
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
București, ținând cursuri referitoare la secolul al XIX-lea, cu un accent deosebit asupra evoluției ideilor socialiste de la falansterul din Scăieni și relațiile revoluționarilor de la 1848 cu socialiștii francezi până la mișcarea de la sfârșitul secolului. Activitatea literară a lui D. e sporadică. Ea începe în 1930, cu alcătuirea unei antologii, Poezia muncii, prima de acest gen în România, cuprinzând versuri ale poeților-muncitori; în comparație cu numeroasele culegeri din anii ’50, culegerea are calitatea de a se înscrie într-un orizont tematic mai larg, fără
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
al acestui comitet (1980-1983), profesor de limba și literatura română la Reșița (din 1984). Este doctor în filologie (1977) cu teza Evoluția artistică a prozei ardelene, președinte al filialei din Reșița a Societății de Științe Filologice (din 1968). A colaborat, sporadic, la „Orizont”, „Tribuna”, „Limbă și literatură”, „Semenicul”. În 1980, a debutat cu schița Țaizăru în „Orizont”, și editorial, cu Glasul pământului. Proza scurtă din prima carte, dar și cea din Acvariu pe nisip (1983) ilustrează vocația pentru dialog a autorului
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
fost, de altfel, ales în secțiunea oficială a Festivalului de la Cannes, Iacob a obținut Premiul european „Felix”, Glissando a participat la Festivalul filmului de la Veneția, iar regizorul a primit de zece ori premiile UCIN și ACIN. În teatru a lucrat sporadic: Emigranții lui Slavomir Mrozeck, (1977), Regele desculț de Paul Anghel (1978), O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale (1998). Pisica ruptă, carte de debut literar, apărută în 1997, nu este un roman în sensul tradițional al termenului. Este o suită de
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
În timpul războiului mondial dă la iveală în ziarul „România”, poezii, pe care le strânge în volumul Drumul sângelui (1919). Tot atunci apărea și poemul dramatic Valea Albă, ce va fi urmat de un altul, Vlad Țepeș (1931). După război colaborează sporadic la „Sburătorul”, „Răsăritul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta ilustrată”, „Vremea”, „Familia”, „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața” ș.a. De sub tipar îi vor ieși romanele Drăceasca schimbare de piele (1927), Asfințit de oameni (1932) și O jumătate de om (1937
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
agențiilor ONU În România (PNUD, UNICEF, UNHCR, Organizația Internațională pentru Migrații, ILO) (Cace și Ionescu, 2006, p. 106). Imediat după 1989 au Început primele Încercări de organizare a intereselor romilor la nivel național, Însă organizarea acestora a fost mai degrabă sporadică, fără să existe o coordonare a principalelor acțiuni ale acestora. Am putea caracteriza această perioadă ca fiind una a „așezărilor”, a poziționării principalilor actori romi În funcție de propriile valori ale organizațiilor, ale principalilor susținători ai acestora și ale principalelor surse de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
dictatorial la unul democratic nu s-ar putea efectua fără prezența unei societăți civile puternice, care să oblige Guvernul să asigure o bună protecție pentru toți cetățenii țării. În cazul romilor, existența unei societăți civile la Începutul anilor ’90 era sporadică și fără prea multe resurse care să-i permită să influențeze deciziile Guvernului. Așadar, trebuia susținută crearea unei societăți civile a romilor. Instituțiile internaționale au capacitatea de a-și crea propriii piloni de susținere Într-un anumit context național (În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a specializat în estetică la Viena. În perioada 1935-1970 a fost profesor secundar în provincie, încheindu-și activitatea în București. A debutat cu versuri în „Vlăstarul” (Buzău) în 1927, apoi a colaborat cu poezii și articole literare la „Litere” și sporadic la „Cuvântul liber”, „Viața literară”, „Azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”. Versurile din primul volum, Lumini în interior (1934), par o consemnare aleatoare a propriei existențe sufletești, spirituale, expresia sui-generis, modernistă și nonconformistă, a unei atitudini contemplativ-filosofice. Experiențe intelectuale negative
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
american, fără a fi excluși însă cei din zona europeană. Poeții frecvent prezenți sunt N. Petra, V. Posteucă, N. Novac, I. Iancu Păltinișeanu, Vasile Gherasim, Dorina Ienciu, Doina Oșteanu, Sergiu Grossu, Zahu Pană, I. Cârja, Matei Sberga, Leonida Lututovici ș.a. Sporadic, publică versuri Ștefan Baciu și Vintilă Horia. D. prezintă, de asemenea, mari grupaje de poezii scrise în închisorile comuniste, multe nesemnate. Paginile de proză sunt semnate de Mira Simian, Toader Ionaș, John Halmaghi, Mardarie Popinciuc, Viorica Stavilă ș.a. Cu mențiunea
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
notele de drum ale lui Nichifor Crainic (Pe Nistru) și prozele unor autori mai puțin cunoscuți, precum V. Cărăușu, V.C. Rareș, Liviu Negură și Vasile Taban, care semnează și Savile Natba (cu fragmente din romanul Epitrafir). Cu toate că își fac loc, sporadic, în rubrici ca „Pe marginea cărților”, „Revista revistelor” și „Cărți, reviste, ziare”, textele de critică literară sunt destul de rare și se situează sub valoarea poeziei și prozei. Demnă de semnalat este inserarea unor meritorii încercări de transpunere în germană a
GRAI MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287328_a_288657]
-
liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice”. A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra”, „Rampa”, „Contimporanul”, „Mișcarea literară”, „Calendarul”, „Porunca vremii”, „Universul” ș.a. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților” (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică” (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
altfel existența lui Baumgartner, de care cititorul ia cunoștință din timp, incomodat Însă de lipsa oricărei informații despre presupusa legătură dintre el și Ferrer. Cei doi se Întâlnesc spre finalul romanului, printre cele câteva femei cu care Ferrer avea relații sporadice și pentru care nutrea sentimente incerte sau interes conjunctural. Se Împacă, tot răul spre bine. De Revelion, Însă, Ferrer se vede părăsit de ultima iubită (qui s’en est allée, aluzia la titlu este constantă de-a lungul romanului). Se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de presă și secretar cultural la Ambasada Română din Sofia, unde a publicat câteva lucrări destinate cunoașterii culturii române în Bulgaria. Suspendat în 1945, C. revine în presă abia în 1957, ca redactor la săptămânalul „Glasul patriei”, apoi cu colaborări sporadice la câteva reviste literare. În publicistica sa, apărută cu precădere în periodicele la care a lucrat și mai rar în altele, C., teribilist, cu gură și moravuri slobode, dar cu talent verbal, atacă în special subiecte politice, de pe poziții tot
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Cu versuri colaborează Otilia Ghibu, Enric Furtună, Leon Feraru, Cezar Papacostea - sub pseudonimul C. Pajură -, Eduard Sbiera, Adrian Omu, Virgiliu Moscovici. Ion Pas publică în foileton romanul Omul de mâine. Sectorul de critică literară e susținut de Lothar Rădăceanu și sporadic de Barbu Lăzăreanu, în timp ce Ion Pas face comentarii despre teatru. Sarina Cassvan-Pas oferă fragmente din piesa Calvar. Lui Sandu Teleajen îi aparține schița SF În anul 2027. Literatura străină e prezentă prin traduceri din Upton Sinclair, Henri Barbusse, Moise Nadir
CUGETUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286559_a_287888]
-
de stiluri, dar primează calitatea. Teatru se tipărește puțin: piesa A doua conștiință de Barbu Delavrancea. Sectorul de critică este susținut eseistic de Em. Bucuța, Ramiro Ortiz, Francisc Șirato (arte), Vasile Munteanu (teatru), Al. Busuioceanu, Marcu Beza, Dragoș Protopopescu (critică). Sporadic revin rubricile „Cronica ideilor” și „Cronica socială”. Puternic este sectorul de recenzii și mai ales „Revista revistelor din țară și din străinătate”. Traducerile nu par să urmeze un program anume: Giosuè Carducci, Lev Tolstoi, Maxim Gorki, Walt Whitman, R. M.
CUGETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286560_a_287889]
-
Basarab”. C. debutează cu versuri în 1929, în revista „Lumina” din Râmnicu Sărat. Conduce tot aici revista școlară „Glas tânăr” (1932-1942), scrie la „Luceafărul” din Brăila, „Caiet literar”, „Pământul” din Călărași, „Cuget clar” ș.a. Colaborările târzii, din anii ‘ 70, sunt sporadice, la „Ateneu”, „Cronica”, „România literară” ș.a., dar și la publicația „Interferențe” a cenaclului bucureștean „Relief românesc”. Între numeroasele tipărituri ale lui C. se află plachetele de versuri Trec păsări în amurg (1929), Nopți provinciale (1931), Anotimpuri (1934), Zodiac și Întoarcerea
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
elevul, său care își câștiga un prestigiu propriu pe o cale originală. Monografii comunitare sau regionale s-au făcut în România și înaintea Școlii de la Bucuresți, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Acestea au fost însă sporadice, nu au avut mărimea celor din Școala de la București și nu au fost încadrate într-un program teoretic și social de amploare, cum a fost cel ce viza fundamentarea sociologiei națiunii. Pe baza schemei metodologice a cadrelor și manifestărilor a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pe piețele de construcții din zona Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din magazine cu produse chinezești. Colaborările dintre migranții de etnii diferite sunt sporadice și apar, spre exemplu, atunci când migranții români închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii sunt diferite față de cele cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Svonuri, fapte, răfuieli”, „Omul săptămânii”. Rubrică din urmă conține portretele unor oameni politici, precum Armând Călinescu, O. Goga, Mitiță Constantinescu, dr. N. Lupu, Grigore Iunian. Revista este consacrată cu precădere vieții politice (ruptură Averescu-Goga, disputa Vaida-Maniu etc.), literatura fiind prezenta sporadic prin semnăturile lui I. Minulescu, Victor Eftimiu, Octavian Goga. M.Pp.
INCOTRO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287540_a_288869]
-
în volumul Majora canamus (1904). După ce participă la apariția publicației „Tribuna română”, I. este o vreme redactor la „Adevărul”, apoi la „Viitorul” și în cele din urmă intră în redacția „Universului”, unde va rămâne până în 1947. Până la primul război mondial, sporadic îi mai apar poezii, articole, cronici plastice în „Universul literar”, „Carmen Sylva”, „Pagini literare”, „Dunărea de Jos” ș.a. În 1915 anunța placheta Corn de luptă, care nu mai apare. După pacea de la Buftea, scrie la „Gazeta Bucureștilor”, ceea ce face să
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]