10,694 matches
-
sunt doar câteva dintre elementele sacre ce o însoțesc și-i dau tăria trăirii departe de casă. Autoarea reușește să ne surprindă cu câteva tablouri poetice de mare rafinament artistic; ” Se lasă seara peste dealul plâns/ Și soarele-i zâmbește stejarului stingher./ L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer!/ Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Stejarul de pe deal ) ” Se-aude plânsul vântului la geamuri:/ Se-ntoarce prima frunză din război./ Și-a tot încurajat surorile pe ramuri,/ Pân
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
reușește să ne surprindă cu câteva tablouri poetice de mare rafinament artistic; ” Se lasă seara peste dealul plâns/ Și soarele-i zâmbește stejarului stingher./ L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer!/ Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Stejarul de pe deal ) ” Se-aude plânsul vântului la geamuri:/ Se-ntoarce prima frunză din război./ Și-a tot încurajat surorile pe ramuri,/ Pân, se trezi c-așterne covor peste noroi./.../” (Se-aude plânsul vântului la geamuri) sau ” E miezul nopții. Singurătate
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
admiși prin concurs, în anul I de liceu absolvenți ai școlilor generale din comuna Grădiștea și din comunele vecine: Livezi, Zătreni, Lăcusteni, Ghioroiu, Tetoiu, Roșiile, Romanești, Lăpușata, Sinești, Berbești și Mateești, din județul Vâlcea și din comunele: Dănciulești, Tg. Logrești, Stejarul, și Hurezani din județul Gorj. Liceul nu a avut local propriu la înființare. Liceul și-a început cursurile în casa boierului Opran. Printre cadrele didactice au fost: Marinescu Ion - profesor de limba română, director, Busioceanu Nicolae - profesor de fizică și
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
plină, să se strecoare printr-o gaură lăsată în tavan, în dreptul vetrei prin care ieșea fumul și să împrăștie întunericul bordeiului. Dar în noaptea asta ca de catran, nici urmă de lumina magică. Vânturi furioase, alergau urlând prin pădurea de stejar de pe Piscul Bordeielor. Nori negri prevestitori de furtună, biciuiți de rafalele de vânt, dansează ca niște fantome înnebunite încoace și-ncolo pe cer, vărsându-și sângele lor rece ca gheața pe pământul însetat. Copilă fiind, Molearca privea cu groază, spre
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
admiși prin concurs, în anul I de liceu absolvenți ai școlilor generale din comuna Grădiștea și din comunele vecine: Livezi, Zătreni, Lăcusteni, Ghioroiu, Tetoiu, Roșiile, Romanești, Lăpușata, Sinești, Berbești și Mateești, din județul Vâlcea și din comunele: Dănciulești, Tg. Logrești, Stejarul, și Hurezani ... Citește mai mult Liceul Teoretic din comuna Grădiștea, județul Vâlcea- Scurt istoric -La o Adunare cetățenească din toamna anului 1960, la care a participat Vasile Terpeș în calitate de șef al Secției de învățământ a regiunii Oltenia, s-a propus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
admiși prin concurs, în anul I de liceu absolvenți ai școlilor generale din comuna Grădiștea și din comunele vecine: Livezi, Zătreni, Lăcusteni, Ghioroiu, Tetoiu, Roșiile, Romanești, Lăpușata, Sinești, Berbești și Mateești, din județul Vâlcea și din comunele: Dănciulești, Tg. Logrești, Stejarul, și Hurezani ... V. BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEȚUL VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016. Biserica din Huma, comuna Livezi, județul Vâlcea „Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce se prăznuește cu hramul Întâmpinării
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
oroare de construcțiile din piatră, cărămidă și sticlă la ferestre și sunt convinși că noaptea strigoii ies din morminte să bântuie casele pe care le-au locuit și în care saxonii i-au măcelărit. Își construiesc colibe din lemn de stejar, frumos lustruit și pictat, aranjate în jurul unui conac (hall) al stăpânului; apar târgurile rurale și, în timp, devin agriculturi, pierzând obiceiurile mării. Prin 550 se potolește distrugerea majoră și se consolidează comitatele: Essex, Sussex, Wessex, (saxonii din este, sud, vest
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
-n noapte e împodobită. Cel Ce-a Creat Viața, miraculos, Turnând, pe glia noastră cupa a golit: Tot ce a fost mai bun și mai frumos Prin binecuvântarea Lui ne-a dăruit. Convoaie lungi de brazi urcă spre pisc; Străjeri, stejarii groși, stau mai la spate; Mărunți, ienuperii i-s cercetași și câte-un vâsc Veghează peste abisuri până-n hotar departe. Cu falduri grele dealurile o-ncarcă, Trenă îi e câmpia, delta-n val se pierde. Aici iubire-i scrisă-n
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
am mai văzut. I-am citit cu plăcere și cu aceeași admirație articolele critice scrise în românește, apreciindu-i mintea și vivacitatea păstrate intacte până la vârsta sa înaintată, pe care n-o arăta. Îl imaginam tot timpul ca pe un stejar centenar, de neclintit... Îmi pare rău că n-am știut la vreme de dispariția lui pentru a-l putea însoți și eu pe ultimul drum. Fie-i amintirea binecuvântată! Adina ROSENKRANZ HERSCOVICI Holon, Israel 28 iunie 2015 Referință Bibliografică: Adina
ÎN AMINTIREA LUI IOSEF EUGEN CAMPUS de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369769_a_371098]
-
HAIDUC?!?!? PĂDUREA În copilăria mea Plecăm cu toții la pădure... Să culegem între tufe Fragi și zmeura și mure... Pădurea era toată a mea Eu eram a iei stăpâna... Și că sceptru îmi făceam O ramură de fag, bătrână... Colindam printre stejari Și printre brazii falnici... Mă cătarăm sus în castani... Cu mine derau darnici... Mă cunoștea toată natură De la iarbă până-n cer... De mult m-a lăsat pădurea Să-i citesc orice mister... Vietățile pădurii De mult mi-erau prieteni... Iepurași
ÎMPLETITURI DE CONDEI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368152_a_369481]
-
audibilul comercial care zdruncină ochii și timpanele! Dar Sofia Rotaru pătrunde în inimi, dincolo de malul vital pământesc, la porțile vitalului sufletesc. Peste capacitatea duratei, aduce clipa nepărăsită de înger. E româncă, o mândră româncă descinsă din frumoasele femei dace, ca stejarul izbucnit în vlăstar, ca izvorul sporit în curgere, nesecat în zăgăzuire. Originile tatălui ei sunt găsite în vesela, harnica, buna Moldovă. Se pare că vine dintr-o familie care ar fi trăit cu fervoarea dragostei de cânt, la Buhuși, o
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
situl universului se cutremură în prag de tropot ecvestru râs sau plâns, oamenii de știință nu au descoperit codul genetic al lacrimilor dacă vor avea timp le vor număra privindu-le cu pleoapele întredeschide în cutia trapezoidală din lemn de stejar așa sperăm să fie toate cutiile oricum, în fața Domnului gropile sunt la fel lemnul rămâne lemn. în icoane lemnul cântă în cutiile trapezoidale nu știu. voi afla după o tăcere bine învățată între nord-sud-est vest și centrul în care îmi
SITUL UNIVERSULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362779_a_364108]
-
mă gândesc la tine Frumoasă de pici în albastre potire Ca ochii mei Ca sângele de nobil. Ești roșie ca vinul Ce pică de frumos. Frumoasă ca tine doar frunza Cea galbenă, toamna Frumoasă de pică. octombrie 2003 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: TRICOLORUL TOAMNEI / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TRICOLORUL TOAMNEI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370208_a_371537]
-
Principesă frumoasă ca floarea și bună ca împrimăvărarea. Alteța Sa Regală, Principesa Moștenitoare Margareta, a văzut zorii vieții pe 26 martie. Este Prințesa iubirii Majestății Sale Regelui Mihai I, a Majestății Sale, Regina Ana, ce-i alături de Rege ca vlăstarul de stejar, este Prințesa iubirii noastre, va fi Regina dreptății românilor, într-o Românie pe care Dumnezeu ne-o va reda într-o zi, Restaurată. Am întâlnit pe Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare, de mai multe ori. De fiecare dată, pe toate firele
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
De grija arcului și săgeților, nici măcar nu auzi vorbele regelui. Îl vedea doar pe tatăl ei, ajuns la un moment dat în fața regelui, alături de alți conducători. Curioasă, își schimbă locul și se cățără ca o veveriță, în cel mai apropiat stejar. Își găsi un loc bun, pe o creangă groasă, întinsă chiar deasupra adunării și ciuli urechile. Nu înțelegea ea prea multe din vorbele regelui, așa că, începu să se distreze, studiind fețele și veștmintele căpeteniilor. Toți aveau privirile încruntate, ca și când, un
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
scaun o ridică „acolo unde apa Moldovei era mai mare, acolo unde mai avea puțin până să se unească cu a Siretului. Cetatea se ridică pe malul stâng mai râpos și mai greu de trecut cu împrejmuire din fașine din stejar și de sălcii, gata să prindă rădăcini.” Autorul citează la locul potrivit din actul în care se consemnează începutul acestei construcții: „Io Roman voievod stăpânind Țara Moldovei de al munte până la mare, marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
semi-parazită, ce se dezvoltă pe ramurile unor pomi fructiferi sau a unor arbori. Sunt cunoscute efectele benefice ale vâscului în diferite afecțiuni, în special planta care se recoltează de pe măr, prun sau păr. În schimb, cel adunat din păduri, de pe stejar, de pe conifer sau chiar tei este toxic. Extractul de rămurele și frunze de vâsc este un excepțional vasodilatator coronarian, folosit foarte mult în vindecarea tumorilor intra-craniene. De asemenea, se știe efectele benefice ale ceaiului și sucului de vâsc care
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
și sucului de vâsc care sunt folosite în tămăduirea bolilor de inimă. Pe de altă parte, potrivit concepției druide, vâscul este considerată o plantă sacră, simbolizând viața eternă, la fel ca și pomul de crăciun. Preoții druizi tăiau vâscul de pe stejar cu o seceră de aur în cadrul unor ceremonii religioase speciale, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul. Apoi, aceștia rupeau crengile de vâsc în mai multe rămurele și le împărțeau credincioșilor care le atârnau deasupra ușilor ca protecție împotriva
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
care le atârnau deasupra ușilor ca protecție împotriva fenomenelor meteo periculoase și a calamităților naturale. O legendă spune că doi conducători de armate care urmau să se confrunte s-au întâlnit într-o pădure și întâmplarea a făcut ca în stejarul sub care s-au oprit să fie o creangă de vâsc, fapt care a dus la încheierea păcii. Apoi, majoritatea europenilor consideră că vâscul este una dintre cele mai misterioase și magice plante. În concepția folclorică europeană, vâscul este o
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
pământului, focului pentru a le smulge promisiunea de a nu face vreun rău fiului ei. Cu toate acestea, Loki, zeul răului a aflat că Frigga a uitat să ceară promisiunea unei singure plante. Aceasta era întâlnită, de obicei, pe ramurile stejarilor și era cunoscută sub numele de vâsc. Loki a făurit o săgeată otrăvită în vârful căreia a pus o crenguță de vâsc și l-a păcălit pe Hoder, să o îndrepte către Balder, fratele acestuia,. Zis și făcut. Fără să
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DISTIHURI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului distihuri priviți la frunza-aprinsă din stejari, să fiți ca ei porniți pe fapte mari. să fiți ca flacăra cea vie din tăciune cu mintea-ntreagă, plini de-nțelepciune. priviți cum bate luna în fereastră să fie luminată casa voastră și iată cum și-a-nfipt nucul tulpina cum
DISTIHURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353424_a_354753]
-
un derbedeu Și numai când sfârșită era vara Mă dezlipeam de tine, Ateneu. Iar prima mea iubire arsă-n pripă Sub doi copaci bătrâni, și seculari Iubire ce a fost doar o risipă O știu prea bine, și cei Doi Stejari Duminica îți vizitam Oborul... Așa cum cetățenii toți, făceau Talciocului mereu o să-i duc dorul Și micilor de pe grătar, ce sfârâiau. Sa plec la oaste, mare chin a fost Dar am îndeplinit numai dorința tatei Acum socot că a avut un
FOCSANI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353413_a_354742]
-
de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
și să nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
aceia care m-au ales, Câteva ore să putem petrece. Miros de flori de câmp,îmbătător Seducții în aroma florii de salcâm Ici-colo,un grătar îmbietor... Cum oare să n-adori acest tărâm? ........................................... Valea cu poienițe,-și-un pârâu Îmbrățișată de stejari,cu majestate Salută ˝podul˝care a dat frâu Liber ,spre a trăi-n varietate! DAN MITRACHE Referință Bibliografică: LA ˝PODUL INGINERULUI˝ / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
LA ˝PODUL INGINERULUI˝ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353527_a_354856]