6,328 matches
-
creator) și unul dintre personajele ce compun mitologia poetului, i.e. Urizen, poate părea straniu. Dar tocmai într-o asemenea relație se poate descoperi cheia întregului proces creator blakean, în interiorul căruia eul creator își propune să exorcizeze prezenta jumătății întunecate și sterile a psihicului, aparținând ego-ului. Voi incepe această subsecțiune cu câteva explicații preliminare Una dintre întrebările importante care se ivesc în chip spontan în momentul în care este abordată tema eului creator este cea privitoare la conștiința de sine a poetului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în clipa în care aceasta are loc, eul creator este purificat instantaneu de apendicele psihologic nedorit și poate acționa în deplin acord cu viziunea divină. Descriind căderea idolului suprem, eul creator sugerează că alienarea umană își are originea în rațiunea sterilă și artificială. Ar trebui să ne amintim cu toții de una dintre ideile teologice fundamentale ale lui Blake, rezumata de Frye: "Dumnezeul care a creat ordinea naturală este un Dumnezeu proiectat, un idol construit în cer și reflectând mecanismul sau lipsit
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
the fruits but from / The wily serpents jaws / Or is it because Secresy / Gains females loud applause" (E: 471). Deriziunea și frustrarea lui Blake sunt devastatoare, iar întreaga mânie retorica este direcționată în contra unui zeu gelos, care, din cauza naturii sale sterile, nu-și poate găsi bucuria adevărată în nicio ființă sau activitate. Condamnat la solitudine și la automistificare, Urizen nu poate recurge la nimic altceva decât la aroganță pentru a-și găsi o justificare. Întreaga scenă a încoronării alegorice se găsește
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
void / I alone, even I! the winds merciless / Bound [...] / [...] / Here alone I în books formd of metals / Have written the secrets of wisdom" (E: 72). Descris în continuare că "A self-contemplating shadow, / În enormous labours occupied" (E: 71), zeul creației sterile încearcă să-și ducă la bun sfârșit gigantică întreprindere. Actul contemplării de sine sugerează că Urizen este privitorul, insă panoramă care i se deschide este limitată și circulară. Ronald Paulson observa că "Urizen este ochiul, deoarece el măsoară spațiul, construiește
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
156). Sarcasmul (poate, involuntar) al lui Blake sugerează că, deși Urizen este rău, creștinismul, ca organizare formală, îl depășește. Rezultatul teribilului conflict dintre ego și eu este, dintr-o anumită perspectiva, cel putin surprinzător. Deși victorios, ultimul nu distruge universul steril creat de primul, ci încearcă să-l reconstruiască de pe alte premise. Dincolo de panoramă vie asupra morții inevitabile a operelor de artă neinspirate pe care o oferă, metaforă extinsă din Night the Fourth a eposului The Four Zoas traduce intenția eului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Inspirației, care guverneaza artă vizionara, și Fiicele Memoriei, care patronează artă mimetica (fabula sau alegoria)65. Frye sugerează, glisând pe același tipar dialectic deschis de Blake, ca imaginația "este constructivă și comunicabila" (1991, p. 32), în timp ce memoria "este circulară și sterilă" (1991, p. 32). La rândul său, Raine vorbește despre dublul sens al "artei" și al "vieții" în cazul lui Blake, primul termen aparținând imaginației vizionare, ultimul rațiunii mimetice (1968, ÎI, p. 208). În fine, Damrosch, Jr., subliniază că memoria este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în raport cu inspirația, pe care o codifică în termenii unui puternic factor transcendent. Pentru a fi înțeleasă mai în profunzime, nu inspirația în sine ar trebui pusă în discuție mai întâi, ci contextul temporal în care ea se manifestă. În contrast cu momentele sterile ale existenței cotidiene, clipă inspirației 78 anulează însăși ideea de temporalitate, permițându-i eului creator să genereze splendoarea poeziei vizionare. Această clipă germinativa, plină de latențe care abia așteaptă intrarea în ființă este descrisă explicit în Milton: "For în this
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a sintetiză demonstrația mea de până acum, aș putea enunța categoriile generice blakeene de "timp" și "spațiu", în acord cu rolul lor funcțional din cadrul procesului de creație artistică. Astfel, "timpul" poate fi caracterizat drept "fertil" permițând manifestarea impulsului estetic sau "steril" blocând dispoziția vizionara. Simetric, "spațiul" poate fi caracterizat drept "transfigurat" ca rezultat al acțiunii sau influenței artistice sau "fix" incapabil să adere la forma cerută de voință auctoriala. Polaritatea acestor categorii devine și mai transparentă la aceste niveluri: timpul și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cei doi notează că, în pofida frumuseții, Carapacea "conduce la deprimanta percepție mecanicista a universului" (1978, p. 51), descrisă în Night the Sixth. În opinia mea, "minunatul edificiu de Aur" nu este altceva decât o reificare a unui sistem de gandire steril, plin de delimitări filosofice inutile ("many a division let în & ouț"), articulat minuțios, dar devenit redundant ca urmare a premiselor false pe care se întemeiază. Fiindcă Urizen nu poate interpreta universul decât prin prisma instrumentelor intelectuale ale unei metafizici autoritariste
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
129). Metaforă complexă ce descrie sânul lui Satan înfățișează de fapt ruină completă a artei decăzute. Fiindcă omul se găsește în centrul tuturor eforturilor estetice blakeene 201, arta este personificata, iar cititorul este confruntat, astfel, cu perspectiva unui construct antropomorfic steril și lipsit de viață. Formă arhitectonica prezentată, desi decrepita, nu-și abandonează însă iluzia grandorii, asemenea monumentelor antichității: "I also stood în Satans bosom & beheld its desolations! / A ruind Mân: a ruind building of God not made with hands; / Its
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
divin umanitatea mântuita trebuie să-și găsească locul meritat. Trezirea invocată în acest fragment vizează restaurarea viziunii cvadruple (singură care-i permite, de fapt, receptorului să transgreseze frontierele temporale) ca instrument al cunoașterii absolute, îndreptat împotriva tiparelor mentale abstracte și sterile, create de savanți precum Bacon sau Newton: "I see the Four-fold Mân. The Humanity în deadly sleep / And its fallen Emanation. The Spectre & its cruel Shadow. / I see the Past, Present & Future, existing all at once / Before me; O Divine
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
orizonturile largi, privirea nestingherită; pe de altă parte, sînt miasmele bolilor, înghesuiala oamenilor, mulțimea care te încarcerează. Pe de o parte, de asemenea, avem încetineala și regularitatea gesturilor ancestrale, atitudinile demne, liniștea certitudinilor imemoriale; pe de altă parte, avem agitația sterilă, ținuta neglijentă, spaima provocată de ambițiile nicicînd împlinite. "Oamenii nu sînt făcuți pentru a trăi înghesuiți în furnicare, afirmă Rousseau. Cu cît se adună mai mulți cu atît se corup mai tare. Orașele sînt prăpăstiile în care cade speța omenească
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cele care sunt formate din elemente împrumutate din domenii foarte îndepărtate. Nu vreau să spun că pentru a inventa este suficient să apropii obiecte cât mai disparate posibil; majoritatea combinațiilor pe care le-am forma astfel ar fi în întregime sterile; dar unele dintre ele, foarte rare, sunt cele mai fertile dintre toate. A inventa, așa cum am spus, înseamnă a alege; dar cuvântul nu este poate cel mai potrivit. Gândiți-vă la un cumpărător căruia i se prezintă un mare număr
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
un mare număr de eșantioane și care le examinează unul după altul pentru a putea face alegerea. Aici eșantioanele ar fi atât de numeroase, încât nu ți-ar ajunge o viață să le examinezi. Nu așa se petrec lucrurile. Combinațiile sterile nici măcar nu se prezintă în mintea inventatorului. În câmpul conștiinței sale nu vor apărea niciodată decât combinații cu adevărat utile, și alte câteva pe care le va arunca, dar care participă cât de cât în caracterele combinațiilor utile. Totul se
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de eforturi voluntare, care au părut absolut infructuoase și în care ai crezut că nu faci nimic bun, sau chiar ți se pare că ai luat-o pe un drum cu totul greșit. Aceste eforturi nu sunt, așadar, atât de sterile pe cât credem; ele au pus în mișcare mașina inconștientă, și fără ele mașina nu ar fi funcționat și nici nu ar fi produs nimic. Înțelegem acum și mai bine necesitatea celei de a doua perioade de efort conștient, după inspirație
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
imaginație intensă. Frigul va adăuga forțe noi corpului, Îi vor da o mai mare energie fizică și morală. Clima intens toridă predispune la melancolie iar cea temperată la veselie. Dacă solul bogat și fertil predispune la lene și desfrâu, cel steril dezvoltă voința, spiritul de Întreprindere, aventura. La fel, limpezimea cerului, frumusețea luminii și vioiciunea culorilor va dezvolta simțul formei. Stepa va cauza monotonie, vise nelămurite, dar muntele va influența neatârnarea de caracter. Cât privește izvoarele etnice ale sufletului românesc se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
laudă pentru alții 52. Dar Herzen a văzut și pericolele pe care le ascunde nihilismul și l-a judecat cu un ochi critic: Firește, dacă prin nihilism vom înțelege creația inversă, așadar transformarea faptelor și ideilor în nimic, în scepticism steril, în trufașul "stat cu mâinile în sân", în disperarea care duce la inacțiune, atunci adevărații nihiliști vor fi ultimii care se vor încadra în această definiție, iar unul dintre cei mai mari nihiliști va fi I. Turgheniev, care a aruncat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la acțiunea privată sau publică, nu este oare pentru că sunt adaptați la gândirea solitară? Dacă nu sunt în stare să perpetueze generațiile viitoare, nu este oare pentru că abundența senzațiilor fine și excelența sentimentelor rare i-au transformat în niște virtuoși sterili, dar rafinați, ai voluptății și ai durerilor? Dacă sunt incapabili de acea dedicare proprie credinței profunde, nu este oare pentru că inteligența lor prea cultă i-a eliberat de prejudecăți și pentru că, după ce și-au trecut în revistă ideile, au ajuns
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
2. Aproape toți profesorii și liderii școlilor ar dori să implice părinții în activitățile educative, însă mulți dintre ei nu știu cum să proiecteze programe pozitive și eficiente și, în consecință, se tem să încerce. Acest lucru creează un fel de "retorică sterilă", în care educatorii se simt "prinși", exprimîndu-și acordul pentru dezvoltarea parteneriatelor, fără a întreprinde însă nici o acțiune. Pe această bază, considerăm că este posibilă realizarea unor parteneriate funcționale care să implice părinții și membrii comunității în procesul de educare a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
un nivel scăz ut de înțelegere. Și nici n ar putea fi altfel în condițiile în care , preocupați de grijile zilnice, mai sunt bombardați cu o pu bli citate proastă (produse subculturale), presa aduce în prim plan mai curând aspecte sterile ale vieții, iar ei sunt în aces t f el atrași pe drumuri înfundate. Trebuie înțeles aici că drumul spre iluminare spirituală este anevoios, oamenii nu înțeleg legătura dintre partea spirituală și partea materială, nu înțeleg că vor trăi mai
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
bogați în practica lor, dacă mai dau bani și Bisericii, atunci aceasta nu se mai che amă Credință ! Ne amintim bine că Isus a spus cu totul altceva . Este clar că ne aflăm într-un impas, într o perioa dă sterilă de stagnare. Iar ieșirea din impas o văd tot cu ajutorul Presei, prin dezbateri pe subiect în fața opiniei publice. Cine a înțeles importanța unor aspecte din viața oamenilor și are posibilitatea să facă ceva, at unc i are și Datoria de
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Deci, se mai găsește timp pentru a schimba impresii cu c eil alți. Din păcate majoritatea acestor discuții nu au u n s ubstrat cât de cât în profunzime ci se referă la tot fe lul de banalități. Sunt discuții sterile (de genul: de câte ori a strănutat pisica - o informație foarte valoroasă), mai mult de pierdut timpul, iar interlocutorii nu au nimic de câști gat . De cealaltă parte, cu toate grijile familiale ( sa u poate de aceea ), partea masculină tot își mai
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de chiar de către personaj: ("ochii... îl zăriră", "în față", "el nu-și închipuise...", "ceea ce îl surprindea mai ales...", "Etienne își ridică privirea..."), limitîndu-se în mod logic la ceea ce poate acesta vedea de acolo de unde se află ("spre dreapta grămada de steril nu lăsa să se vadă...") și la precizia geografică dată de gradul său de informare. În acest sens, informațiile "Marchiennes la nord, Montsou la sud" și "care ardea de un an" nu corespund cunoștințelor pe care străinul le deține despre
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
stiluri de percepere și gândire mixte, adică sintetico-analitic și divergent convergent; 5. există un prag al inteligenței sub care creativitatea nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate este acela care dezvoltă capacitatea de sinteză și operativitatea divergentă a gândirii. 4. Motivația creatoare Motivația este un factor extrem de important în declanșarea și explicarea actului creator, întrucât produce și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ducă în fața Domnului cu mâinile lor, fiind de-acum aproape un concetățean al îngerilor. 5. Dar, pentru ca să nu se bucure doar pentru sine acolo pe munte, unit în îmbrățișarea unicei Rahele (cf. Gen 29,15-30), adică în contemplație, frumoasă dar sterilă, a coborât la casa interzisă a Liei, pentru a conduce turma bogată în miei gemeni în mijlocul deșertului să caute pășuni de viață, pentru ca acolo, unde mana cerească este hrană pentru cei care s-au despărțit de zgomotul lumii, aruncând sămânța
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]