5,507 matches
-
potențial consumator, datorită intensității variabile a celor trei procese specifice percepției (atenția selectivă, distorsiunea selectivă și reținerea selectivăă. Atenția selectivă reprezintă tendința oamenilor de a se apăra de cele mai multe informații la care sunt expuși. Deoarece este practic imposibil că acești stimuli să fie reținuți în totalitate, multi dintre ei vor trece efectiv „pe langă” persoana respectivă, fără a fi observați. S-a constatat faptul că indivizii sunt predispuși să remarce stimuli care trimit la nevoile lor curente. Astfel, ei sunt dispuși
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
la care sunt expuși. Deoarece este practic imposibil că acești stimuli să fie reținuți în totalitate, multi dintre ei vor trece efectiv „pe langă” persoana respectivă, fără a fi observați. S-a constatat faptul că indivizii sunt predispuși să remarce stimuli care trimit la nevoile lor curente. Astfel, ei sunt dispuși să remarce stimuli pe care ii anticipează (în sensul că un consumator motivat să achiziționeze un produs specific va acorda atenția cuvenită stimulilor care-i vorbesc despre produsul vizat și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
reținuți în totalitate, multi dintre ei vor trece efectiv „pe langă” persoana respectivă, fără a fi observați. S-a constatat faptul că indivizii sunt predispuși să remarce stimuli care trimit la nevoile lor curente. Astfel, ei sunt dispuși să remarce stimuli pe care ii anticipează (în sensul că un consumator motivat să achiziționeze un produs specific va acorda atenția cuvenită stimulilor care-i vorbesc despre produsul vizat și nu va da deloc atenție altor stimuli care se referă la alte produse
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
faptul că indivizii sunt predispuși să remarce stimuli care trimit la nevoile lor curente. Astfel, ei sunt dispuși să remarce stimuli pe care ii anticipează (în sensul că un consumator motivat să achiziționeze un produs specific va acorda atenția cuvenită stimulilor care-i vorbesc despre produsul vizat și nu va da deloc atenție altor stimuli care se referă la alte produse/ serviciiă. De asemenea, consumatorii sunt dispuși să remarce acei stimuli care, în concepția lor, oferă mai multe avantaje. Distorsiunea selectivă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Astfel, ei sunt dispuși să remarce stimuli pe care ii anticipează (în sensul că un consumator motivat să achiziționeze un produs specific va acorda atenția cuvenită stimulilor care-i vorbesc despre produsul vizat și nu va da deloc atenție altor stimuli care se referă la alte produse/ serviciiă. De asemenea, consumatorii sunt dispuși să remarce acei stimuli care, în concepția lor, oferă mai multe avantaje. Distorsiunea selectivă exprimă tendința oamenilor de a integra informațiile ce li se oferă în sistemul deja
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
motivat să achiziționeze un produs specific va acorda atenția cuvenită stimulilor care-i vorbesc despre produsul vizat și nu va da deloc atenție altor stimuli care se referă la alte produse/ serviciiă. De asemenea, consumatorii sunt dispuși să remarce acei stimuli care, în concepția lor, oferă mai multe avantaje. Distorsiunea selectivă exprimă tendința oamenilor de a integra informațiile ce li se oferă în sistemul deja existent de opinii, de a le conferi o semnificație personală, astfel încât acestea să întărească ceea ce ei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mică măsură sau chiar deloc. Memoria selectivă reflectă tendința indivizilor de a reține informațiile care le susțin atitudinile și convingerile. Reținerea selectivă se manifestă în diferite proporții și intensități. Chiar dacă sunt supuși unei adevărate explozii informaționale și unei diversități de stimuli, consumatorii uită repede o bună parte din informațiile primite, ca și o parte din cunoștințele dobândite prin învățare. Învățarea face referire la „schimbările care apar în comportamentul unei persoane ca urmare a experienței acumulate” (Kotler, 1999Ă. Acest proces este rezultatul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
bună parte din informațiile primite, ca și o parte din cunoștințele dobândite prin învățare. Învățarea face referire la „schimbările care apar în comportamentul unei persoane ca urmare a experienței acumulate” (Kotler, 1999Ă. Acest proces este rezultatul acțiunii combinate a impulsurilor, stimulilor, sugestiilor, răspunsurilor și consolidării cunoștințelor. Impulsul este un puternic stimul intern care determină persoană să acționeze și devine un motiv când este direcționat către un anumit stimulator concret. Teoria învățării îi ajută pe specialiștii în marketing să înțeleagă că pot
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cunoștințele dobândite prin învățare. Învățarea face referire la „schimbările care apar în comportamentul unei persoane ca urmare a experienței acumulate” (Kotler, 1999Ă. Acest proces este rezultatul acțiunii combinate a impulsurilor, stimulilor, sugestiilor, răspunsurilor și consolidării cunoștințelor. Impulsul este un puternic stimul intern care determină persoană să acționeze și devine un motiv când este direcționat către un anumit stimulator concret. Teoria învățării îi ajută pe specialiștii în marketing să înțeleagă că pot crește nivelul cererii pentru un produs asociindu-i impulsuri puternice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Specifically, the researcher must decide on the number of conditions and on the specific amount or category of the independent variable that each condition will present. Talking about the Manipulation of the Independent Variable there are few approaches: Presenting Different Stimuli (presenting the subjects different stimuli or changing the characteristics of the stimuliă; Manipulating Context (Often the independent variable is the context în which a stimulus is presentedă; Manipulating Information Given Subjects (the independent variable may consist of the instructions or
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
on the number of conditions and on the specific amount or category of the independent variable that each condition will present. Talking about the Manipulation of the Independent Variable there are few approaches: Presenting Different Stimuli (presenting the subjects different stimuli or changing the characteristics of the stimuliă; Manipulating Context (Often the independent variable is the context în which a stimulus is presentedă; Manipulating Information Given Subjects (the independent variable may consist of the instructions or information given to subjects în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Experimental Approach of the Cognitive Processes. Thus Chapter nine, The Experimental Approach of the Sensations highlights the concepts of Psychophysics, Absolute threshold, Difference threshold and Sensory Adaptation. The five senses are approached from the experimental point of view: Vision (the stimuli registered în our eyes are actually electromagnetic radiation waves to which our visual apparatus is sensitive and capable of respondingă; The Sense of Sound and Balance; Smell; Taste and Skin Senses. În the end of the chapter are presented instruments
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
eyes are actually electromagnetic radiation waves to which our visual apparatus is sensitive and capable of respondingă; The Sense of Sound and Balance; Smell; Taste and Skin Senses. În the end of the chapter are presented instruments and procedures of stimuli detection. Chapter ten reveal the Experimental Approach of the Perception: perceptual organization; the Gestalt Laws of Organization ; Feature Analysis (how we perceive a shape, pattern, objectă; Motion Perception; Top-Down and Bottom-Up Processing and Depth Perception (Translating 2-D to 3-DA. The
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
realizare, Teorii de continut bazate pe nevoi ierarhizate (Teoria ,,piramidei trebuințelor” A. Dacă la începutul capitolului, autorul vorbește despre motivație în general, catre final, se focalizează pe aspectele particulare ale motivației comportamentului organizațional. Astfel, pornind de la identificarea principalelor categorii de stimuli implicate în viață organizațiilor, este propusă o clasificare a motivațiilor întâlnite în cadru organizațional: motivația economică, motivația profesională și motivația psihosociala. Referitor la cel de-al doilea aspect, satisfacția profesională, autorul procedează la realizarea unor delimitări de nuanță între satisfacția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
este recomandată pentru publicare de Senatul Universității de Stat "Alecu Russo" din Bălți Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Dicționarul asociativ al limbii române / Gheorghe Popa, Ala Sainenco,Valentina Prițcan, .... Iași : Junimea, 2016 vol. ISBN 97897337-1921-2 Vol. 1. : De la stimul la reacție. -2016. ISBN 978-973-37-1922-9 I. Popa, Gheorghe II. Sainenco, Ala III. Prițcan, Valentina 81'374.8=135.1 091.07 Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor asociat:Cezar BACIU Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
c) Universitatea de Stat "Alecu Russo", 2016 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI românia Gheorghe POPA Ala SAINENCO Valentina PRIȚCAN Viorica POPA Elena LACUSTA Lilia TRINCA Lucia POPA Dicționarul asociativ al limbii române Prefață de Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Volumul I (de la stimul la reacție) Editura Junimea Iași 2016 Prefață Pentru unDicționar asociativ al limbii române În accepție uzuală, termenul dicționar trimite la o "operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
asociativ trebuie interpretată în sensul în care J.P. Mc Kinney "vede în "înțeles" capacitatea anumitor sunete de a produce în indivizi cu anumite trăsături o anumită dispoziție a experienței sau a acțiunii", ținîndu-se cont de faptul că "înainte de a deveni stimuli de un anume fel, înțelesurile trebuie să fie produse ale experienței cognitive, foarte adesea desfășurate într-o perioadă lungă de timp și să fie, prin urmare, purtătoare ale acestei experiențe" [6, 251-251]. Fundamentul teoretic al unui asemenea demers lexicografic îl
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pregătirea rechizitoriului pentru elaborarea dicționarului. Cuvintele-stimul, care reprezintă, în prezentul dicționar, cuvintele-titlu din articolul de dicționar, au fost selectate prin aplicarea succesivă a unor criterii clar stabilite, în strictă corespundere cu condiția de bază a experimentului asociativ (cuvîntul-reacție provocat de stimul trebuie să fie rezultatul unui mecanism de asociere la nivelul structurilor subconștiente) și cu cerințele ce derivă din această condiție (să fie cunoscute de către toți subiecții, să fie uzuale, să facă parte din domeniile esențiale ale umanului: alimentația, părțile corpului
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuvîntul-reacție care îi venea primul în memorie. Prin anchetă, se mai solicita următoarea informație: genul, vîrsta, limba maternă (au fost luate în calcul doar anchetele în care limba maternă indicată este româna), domeniul de activitate, data completării anchetei. Pentru fiecare stimul au fost realizate în jur de 800 de anchete în diferite județe ale României și în diferite zone ale Republicii Moldova. Punctele anchetei au fost stabilite pentru întreg arealul românesc România și Republica Moldova proporțional cu numărul de vorbitori, conform datelor de la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de vorbitori, conform datelor de la ultimele recensăminte (pentru România recensămîntul din 2011, pentru Republica Moldova din 2004). Baza de date conține următorii indicatori: cuvintele-stimul; cuvintele-reacții; previzualizarea anchetei; date statistice: pe regiuni, gen, domeniu de activitate, anchete introduse, anchete rebutate; raportul reacție stimul; articolele: cuvînt-stimul cuvînt-reacție (pentru direcția stimul reacție) și cuvînt-reacție cuvînt-stimul (pentru direcția reacție stimul). Structura Dicționarului Dicționarul conține 508 articole ordonate alfabetic după cuvîntul-stimul. Titlul articolului de dicționar este evidențiat prin bold. După cuvîntul-stimul urmează cuvintele-reacții în ordinea descreșterii frecvenței
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
recensăminte (pentru România recensămîntul din 2011, pentru Republica Moldova din 2004). Baza de date conține următorii indicatori: cuvintele-stimul; cuvintele-reacții; previzualizarea anchetei; date statistice: pe regiuni, gen, domeniu de activitate, anchete introduse, anchete rebutate; raportul reacție stimul; articolele: cuvînt-stimul cuvînt-reacție (pentru direcția stimul reacție) și cuvînt-reacție cuvînt-stimul (pentru direcția reacție stimul). Structura Dicționarului Dicționarul conține 508 articole ordonate alfabetic după cuvîntul-stimul. Titlul articolului de dicționar este evidențiat prin bold. După cuvîntul-stimul urmează cuvintele-reacții în ordinea descreșterii frecvenței lor. Cuvîntul-stimul este delimitat de cuvintele-reacții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din 2004). Baza de date conține următorii indicatori: cuvintele-stimul; cuvintele-reacții; previzualizarea anchetei; date statistice: pe regiuni, gen, domeniu de activitate, anchete introduse, anchete rebutate; raportul reacție stimul; articolele: cuvînt-stimul cuvînt-reacție (pentru direcția stimul reacție) și cuvînt-reacție cuvînt-stimul (pentru direcția reacție stimul). Structura Dicționarului Dicționarul conține 508 articole ordonate alfabetic după cuvîntul-stimul. Titlul articolului de dicționar este evidențiat prin bold. După cuvîntul-stimul urmează cuvintele-reacții în ordinea descreșterii frecvenței lor. Cuvîntul-stimul este delimitat de cuvintele-reacții prin [:], iar cuvintele-reacții sunt separate între ele prin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înflăcăra; întrerupător; jar; joc; lampă; lansare; lemn; lemne; luminat; lună; motivație; necăjit; a fi nervos; necesitate; nesiguranță; neștire; noroc; noutate; paie; parcul; pe; pericol; a produce; putere; rău; repede; revigorare; roșu; rug; scîntei; scînteia; o scînteie; semn; sfadă; soare; start; stimul; stinse; sufletele; temperament; trăire; din urmă; urnește; ușă; viață; a da viață; victimă; vin; vis (1); 778/135/47/88/0 aproape: departe (208); aici (104); lîngă (97); prieten (21); alături (19); mama (11); iubire (10); prieteni (8); familie (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
picior; plînsul; pomină; povară; pricinuită; probleme; profundă; prostie; provocări; pumn; pumni; răbdare; răceală; răni; rănit; răutate; război; rea; roadă; satanic; satisfacție; scaun; scîrbă; semnal; sentiment neplăcut; senzație de nesuportat; senzații; sex; sfîrșit; singurătate; slăbiciune; spate; de spate; stare; stare rea; stimul; stomac; pe suflet; suportabil; surdă; suspine; tare; trai; traumă; traumatism; tăiere; tăietură; tăiș; trădare; trăire; trece; trist; trupească; văicăreală; văietat; văitare; victimă; vis; zgîrîietură (1); 772/242/82/160/0 dușman: inamic (129); prieten (96); rău (92); ură (57); răutate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noapte; nostalgie; obicei; ochi; ocuparea minții; om; opinie; optimist; păru; de pace; pasiune; pauză; permanent; persoană; pierdere de timp; planuri; ploaie; poem; prodecan; propoziție; propriu; putere; rapiditate; reacție; repede; reușită; schimbător; secundă; sentimente; sfaturi; sfîrșit; simțămînt; de sinceritate; soț; stare; stimul; stres; strigăt; studiu; sugestie; supărare; șoaptă; școală; știință; terminat; timp liber; tot; trecere; tresărire; trist; ce ține de suflet; în alte țări; uitare; uman; umil; undă; ură; urît; vechi; viață; viitor; visuri; viteză; viu; vorbe; ceea ce vreau; zbucium; zburător; ziar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]